Știri
Știri din categoria Politică
Disputa dintre Trump și senatorii republicani pe Iran riscă să blocheze marja de manevră a Casei Albe în negocierile cu Teheranul, după ce patru republicani au votat alături de democrați o rezoluție menită să limiteze puterile președintelui de a ordona noi atacuri, potrivit Mediafax, care citează o relatare Washington Post.
La un prânz cu senatorii GOP (Partidul Republican) în Congres, Trump a încercat să proiecteze unitate, ieșind alături de liderul majorității din Senat, John Thune, și afirmând că „partidul este unit”, deși a admis că nu are relații bune cu toți senatorii republicani.
În spatele ușilor închise, discuția a fost însă tensionată. Senatorul Roger Marshall a comparat întâlnirea cu „o ședință a consiliului de administrație al unui spital, unde o grămadă de medici țipă unii la alții”, iar senatorul John Kennedy l-a descris pe Trump drept „furios ca o viespe ucigașă” din cauza votului care a trecut rezoluția în Senat.
Potrivit senatorilor citați, Trump a fost supărat că patru republicani au votat cu democrații pentru rezoluția care urmărește să-l împiedice să ordone noi atacuri asupra Iranului. Sprijinul lor a permis adoptarea măsurii, într-o mustrare bipartizană, în timp ce administrația negociază cu Teheranul viitorul programului nuclear iranian.
Kennedy a argumentat public că votul vine într-un moment sensibil pentru Casa Albă:
„Puneți-vă în pielea lui. Este chiar în mijlocul unor negocieri delicate, iar Senatul votează pentru ieșirea din Iran.”
Un episod central al întâlnirii a fost confruntarea dintre Trump și senatorul Bill Cassidy, unul dintre republicanii care au susținut rezoluția. Cassidy i-ar fi spus lui Trump că nu a fost sincer în privința războiului și a invocat diferența dintre durata anunțată și cea reală a conflictului:
„Trebuia să dureze patru săptămâni. A durat patru luni. Obiectivele noastre inițiale nu au fost atinse. Și vreau să știu ce se întâmplă.”
Cassidy a spus că Trump a ridicat vocea, iar discuția a degenerat în strigăte, alți senatori îndemnându-l pe Cassidy să renunțe. Ulterior, senatorul a admis:
„Mi-am pierdut cumpătul.”
Materialul indică faptul că relația lui Trump cu republicanii din Senat s-a deteriorat și pe fondul altor episoade recente, inclusiv un acord cu Departamentul de Justiție pentru crearea unui fond de 1,8 miliarde de dolari (aprox. 8,3 miliarde lei) pentru despăgubiri, care a stârnit temeri în rândul unor senatori că ar putea recompensa persoane condamnate în legătură cu atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului. Administrația a dat ulterior înapoi, dar fricțiunile au rămas.
Democrații au exploatat public conflictul, liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, ironizând capacitatea republicanilor de a-și gestiona propria majoritate.
Thune a încercat să reducă din impact, recunoscând că există diferențe de opinie, dar susținând că relația cu Trump rămâne „puternică” și că au fost „uniți în problemele care contează”.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că reforma „sistemului” trebuie făcută fără a împinge România spre anarhie , susținând că, odată ajuns la Cotroceni, miza nu mai este „lupta cu sistemul”, ci construirea instrumentelor de schimbare din interior, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute joi, în Polonia, în contextul unei întrebări despre influența „sistemului” asupra activității sale de la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan a afirmat că „nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului”, iar întrebarea reală este „cum putem să reformăm sistemul, fără ca să ducem țara asta în anarhie”, pe care a descris-o drept „misiunea” pe care și-a asumat-o. În aceeași intervenție, președintele a folosit o comparație pentru a-și descrie preferința pentru acțiune în locul retoricii: „Între un câine care latră şi un câine care muşcă, eu prefer un câine care muşcă.” Reforma, între retorică și „instrumente” de schimbare Șeful statului a susținut că diferența esențială este între „a declama” despre reformă și a avea „instrumente” pentru a reforma „cu adevărat” sistemul, invocând experiența sa de la Primăria Capitalei ca reper pentru abordarea pe care ar urmări să o aplice și la nivel național. Întrebat dacă „șeful sistemului” poate livra „România onestă”, Nicușor Dan a răspuns afirmativ, dar a condiționat rezultatul de timp și de evitarea destabilizării: „Da, în timp. În timp, şi fără să producă anarhie”. Linia politică: pro-occidental vs. anti-occidental În plan politic, președintele a spus că este „foarte important” să fie păstrată linia de demarcație între „pro-occidental” și „anti-occidental”, avertizând că energiile nu ar trebui consumate într-o luptă internă „în interiorul unei viziuni pro-occidentale”. A precizat că a susținut această idee și în campania electorală, inclusiv atunci când a criticat „sistemul”. [...]
Refuzul AUR de a vota Guvernul Veștea a fost o decizie strategică, menită să transmită un mesaj de „suveranitate” în fața presiunilor politice , potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui partidului, Dan Dungaciu , într-un interviu acordat Adevărul . Miza, din perspectiva formațiunii, a fost să arate că nu își negociază poziția „în altă parte”, în contextul în care Dungaciu susține că au existat contacte și insistențe telefonice pentru susținerea Executivului în Parlament. Dungaciu afirmă că el și alți colegi ar fi fost supuși unor presiuni în perioada negocierilor, inclusiv prin apeluri venite „din foarte multe zone”. În această logică, votul împotriva guvernului ar fi fost folosit ca semnal politic, nu ca reacție de ultim moment la evoluțiile din zilele dinaintea învestirii. „Disperare politică” la Cotroceni și excluderea AUR din negocieri În relatarea prim-vicepreședintelui AUR, desemnarea lui Veștea ca premier ar fi avut loc într-un climat pe care îl descrie drept „disperare politică” la Cotroceni. El leagă această stare de comportamentul președintelui Nicușor Dan și susține că AUR a fost delimitat de la început și scos din discuțiile privind formarea majorității. Totodată, Dungaciu spune că invitațiile la dialog ar fi fost, în realitate, condiționate și fără intenție de colaborare, sugerând că partidului i s-ar fi cerut să rămână în afara „sălii de festivități”, pentru a evita costuri de imagine și eventuale reacții externe. „Noi vă apreciem, vrem să colaborăm, dar rămâneți în bucătărie. Adică nu intrați în sala de festivități, că ne e rușine cu voi.” Decizie luată „cu mult timp înainte” și episodul „telefonului” Dungaciu respinge ideea că AUR și-ar fi schimbat poziția „peste noapte” și afirmă că refuzul de a susține guvernul a fost stabilit printr-o decizie internă, votată „cu mult timp înainte” și discutată repetat în conducerea partidului. În același interviu, el comentează și afirmațiile liderului AUR, George Simion, despre încercări din anturajul președintelui de a obține sprijin pentru învestire. Dungaciu spune că nu poate detalia convorbiri care nu îl privesc direct, dar susține fără echivoc că un astfel de apel a existat. „Nu pot să vorbesc despre convorbiri telefonice care nu mă privesc, dar pot să vă spun 100% că acel telefon a existat.” În argumentația sa, Dungaciu critică și faptul că AUR nu ar fi fost inclus în negocierile pentru o nouă majoritate, deși partidul este al doilea ca reprezentare parlamentară și, potrivit propriilor lideri, ar conduce în unele sondaje. [...]
Critica lui CTP lovește în strategia de cadre a PNL , după ce Cristian Tudor Popescu îl acuză pe Ilie Bolojan că validează „traseismul” și readuce în prim-plan figuri controversate în partid, potrivit Adevărul . Punctul declanșator este instalarea la șefia organizației PNL Ilfov a lui Adrian Peiu , prezentat ca fost membru AUR, apoi SOS și ulterior „înfipt în PACE”. Într-o postare pe Facebook, Popescu ironizează trecerea lui Peiu la liberali și amintește că acesta ar fi votat la moțiunea de cenzură „pentru «a scăpa poporul român de guvernul Bolojan»”, înainte de a deveni, în formularea sa, „brătian”. „Traseismul” ca simptom și cost de credibilitate CTP își leagă critica de un concept pe care spune că l-a introdus în spațiul public – „traseist” – inspirat, potrivit relatării, de Mircea Coșea, ministru în guvernul Văcăroiu. În aceeași logică, gazetarul sugerează că promovarea rapidă a lui Peiu în PNL ridică întrebări despre „trocul” din spatele mutării politice, fără a indica însă o probă concretă sau un mecanism verificabil. Ținta: Ilie Bolojan și deciziile de conducere din partid Popescu afirmă că, în urmă cu o lună, îl vedea pe Ilie Bolojan nu doar ca administrator, ci și ca „politician puternic”, dar revine acum cu o etichetare critică, descriindu-l drept „politician carpato-danubian”. În argumentația sa, el pune în aceeași ramă schimbări de persoane în PNL și nume cu probleme penale sau acuzații publice, menționându-i pe Marian Petrache (despre care spune că ar fi fost acuzat de mită și șantaj) și pe George Scripcaru (despre care afirmă că a fost anchetat în dosare de corupție de-a lungul anilor). Pentru contextul acestor mișcări interne, publicația trimite la un material despre „recentele mișcări din interiorul PNL” și la un alt articol despre Adrian Peiu și traseul său politic: Adevărul , respectiv Adevărul . Un reproș personal: „gest moral” versus „manevră politică” O parte importantă a mesajului lui CTP este construită în jurul unei întâlniri pe care spune că a avut-o cu Bolojan în 2023, la Oradea. Popescu relatează că Bolojan i-ar fi amintit episodul în care, ca președinte al Clubului Român de Presă, s-ar fi opus unei tentative de mită „de mari proporții” din perioada guvernului Tăriceanu, legată de Casa Scânteii. „Astăzi, însă, președintele PNL mă obligă să înțeleg că prețuise atitudinea mea ca pe o manevră politică dibace, și nu ca pe ceea ce fusese, un gest moral de tip kamikaze”. În final, CTP adaugă o referire la trecutul politic al lui Bolojan, afirmând că acesta „era Secretarul General al celui pe care l-am numit Viermele în Untură”, și îl menționează, în treacăt, pe primarul general Ciprian Ciucu, despre care spune că ar vedea „ceva tulbure și temător” în „privirea și vorbirea” lui. Din informațiile prezentate, miza nu este doar un conflict de opinii, ci semnalul că promovările interne și recrutările din zone politice incompatibile pot eroda credibilitatea unei conduceri care încearcă să se prezinte drept reformatoare. [...]
România va găzdui următorul Summit al Flancului Estic , o decizie care mută la București o reuniune de coordonare UE–NATO cu miză directă pentru arhitectura de securitate regională, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a anunțat joi, într-un mesaj publicat pe platforma X, că a comunicat la Summitul Flancului Estic faptul că România va găzdui următoarea reuniune a liderilor în acest „format Helsinki”. Șeful statului a prezentat găzduirea ca pe o confirmare a „rolului activ” al României în UE și NATO în consolidarea Flancului Estic. De ce contează: coordonare UE–NATO pe un arc de securitate de la Arctica la Marea Neagră În mesajul său, Nicușor Dan a argumentat că securitatea și apărarea Flancului Estic acoperă un spațiu extins „de la Arctica și Marea Baltică până la Marea Neagră”, ceea ce face necesară o coordonare strânsă între state. El a legat această coordonare de două obiective: complementaritatea dintre UE și NATO (în sensul „conceptului NATO 3.0”, menționat în postare) și menținerea unei relații transatlantice puternice, concomitent cu consolidarea Uniunii Europene în domeniile militar și al apărării. Contextul invocat: Rusia și logica descurajării Președintele a mai transmis că „agresivitatea Rusiei” este evidentă și că nu vede perspective de reducere a acesteia sau intenții reale ale Moscovei de a ajunge la pace în războiul împotriva Ucrainei. În acest cadru, el a susținut că întărirea Flancului Estic este „singura soluție” pentru a descuraja acțiuni viitoare ale Rusiei în regiune. Nicușor Dan i-a mulțumit premierului polonez Donald Tusk pentru organizarea reuniunii curente și a spus că îl așteaptă, împreună cu ceilalți lideri, la următoarea întâlnire de la București. Materialul citat nu precizează data exactă a summitului care urmează să fie găzduit în România. [...]
Dragoș Pîslaru pune presiune pe negocierile pentru guvernare, susținând că un executiv minoritar PNL–USR–UDMR ar avea „legitimitate morală” și ar oferi continuitate pe PNRR și OECD , potrivit Mediafax . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre formula viitorului guvern și despre cine va fi nominalizat premier. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a declarat, într-o intervenție la Digi24, că varianta PNL–USR–UDMR ar fi „mult mai legitimă” decât scenarii care includ PSD. Argumentul central invocat de Pîslaru este că PSD și-ar fi pierdut influența în negocieri și ar fi încercat alianțe cu AUR. „În primul rând este vorba de legitimitate morală. PSD a conspirat (...) Lideri ai Partidului Social-Democrat au mers în curtea AUR (...) pentru a cerși voturi. (...) cred că în acest moment PSD este un mare învins (...) procentele cumulate PNL-USR-UDMR sunt mult mai mari decât cu ce vine Partidul Social-Democrat.” Miza: stabilitatea guvernării și continuitatea proiectelor europene Dincolo de disputa politică, Pîslaru leagă formula de guvernare de capacitatea executivului de a duce la capăt proiecte considerate prioritare, menționând explicit PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și obiectivul de aderare la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) . „(...) ceea ce garantează (...) continuitate (...) pe aceste lucruri clare legate de PNRR, OECD (...) un guvern cu puteri depline (...) ar fi cele mai mari șanse pentru România ca să putem să ne atingem obiective.” Linia roșie: o eventuală apropiere PSD–AUR Întrebat despre posibilitatea unei înțelegeri PSD–AUR, Pîslaru a spus că un astfel de scenariu ar schimba datele problemei, dar a insistat că PNL nu ar accepta o guvernare „susținută de AUR”. „Partidul Național Liberal nu vrea să aibă niciun lucru de împărțit cu AUR (...) nu cred că Partidul Național Liberal ar vota (...) orice fel de melange între PSD și AUR (...)” Ce urmează Pîslaru a amintit că decizia finală privind nominalizarea premierului aparține președintelui și că alianța PNL–USR–UDMR ar putea veni cu una sau mai multe propuneri de prim-ministru. În același timp, el a susținut că PSD ar încerca să își maximizeze influența în negocieri prin condiții greu de acceptat de celelalte partide. [...]
Președintele Nicușor Dan a acordat Ordinul „Steaua României” lui Lech Wałęsa , într-un gest cu miză diplomatică, pe fondul discuțiilor regionale despre securitatea Flancului Estic, potrivit news.ro . Șeful statului a semnat joi decretul de decorare a fostului președinte al Poloniei cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce. Administrația Prezidențială arată că distincția este acordată „în semn de înaltă apreciere” pentru meritele avute la consolidarea relațiilor bilaterale româno-polone și pentru contribuția la promovarea valorilor democratice în Europa de Est. Tot joi, Nicușor Dan urmează să aibă o întâlnire cu Lech Wałęsa la Centrul European Solidaritatea din Gdansk . Decorarea are loc în contextul vizitei președintelui României în Polonia, unde participă la a doua reuniune a Summitului Flancului Estic (Formatul Helsinki) . Evenimentul este găzduit de premierul Poloniei, Donald Tusk, iar la reuniune sunt anunțați președinții României și Lituaniei și prim-miniștrii Suediei, Finlandei, Estoniei și Letoniei. [...]
