Știri
Știri din categoria Politică
Escaladarea disputei dintre Donald Trump și Papa Leon riscă să complice suplimentar agenda externă a SUA, după ce președintele american a trecut la atacuri personale la adresa Suveranului Pontif, pe fondul criticilor venite de la Vatican privind politica externă și imigrația, potrivit Euronews.
Într-o nouă postare pe propria rețea de socializare, Trump a susținut că Papa Leon este „slab în ceea ce privește criminalitatea” și „dezastruos în ceea ce privește politica externă”. Cu două zile înainte, liderul de la Casa Albă afirmase că el crede că Papei „îi plac infracțiunile” și că „e un om care nu crede în combaterea criminalității”.
Acuzațiile lui Trump vin după ce Papa Leon a criticat politicile externe ale președintelui american și pe cele privind imigrația. În același registru, Trump a spus că Papa „nu se pricepe” la subiectul conflictului din Iran.
„Nu înțelege și nu ar trebui să vorbească despre război, pentru că nu are habar de ce se întâmplă. Nu înțelege că în Iran au ucis 42.000 de manifestanți luna trecută”, a precizat Trump.
Președintele a mai afirmat că Papa s-ar teme de administrația Trump și că primul papă din istorie născut în Statele Unite ar fi fost ales doar pentru că „au considerat că aceasta ar fi cea mai bună modalitate de a face față președintelui Donald J. Trump”.
„Leon ar trebui să revină în calitate de Papă, să dea dovadă de bun simț, să înceteze să mai facă pe placul stângii radicale și să se concentreze pe a fi un mare Papă, nu un politician”, a spus Trump.
Săptămâna trecută, Papa Leon a făcut referire la amenințările lui Trump de a „șterge de pe fața pământului” întreaga civilizație iraniană, pe care le-a calificat drept „cu adevărat inacceptabile”. Suveranul Pontif a cerut „tuturor oamenilor de bună credință să caute mereu pacea și să respingă violența” și i-a îndemnat pe oameni să-și încurajeze liderii politici locali să „lucreze pentru pace și să respingă întotdeauna războiul”.
Papa Leon este primul Suveran Pontif american.
Recomandate
Donald Trump a deschis un conflict politic cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, acuzând-o că nu sprijină eforturile SUA privind dosarul nuclear și energia , potrivit Digi24 , care citează o convorbire telefonică a liderului american cu presa italiană. Miza depășește schimbul de replici: atacul public al lui Trump la adresa unui lider european cu care a avut o relație apropiată riscă să complice coordonarea transatlantică pe teme de securitate (Iran) și energie, într-un moment în care Italia este un actor important în discuțiile UE-SUA. Ce i-a reproșat Trump Giorgiei Meloni În convorbirea telefonică acordată publicației italiene Corriere della Sera , Trump a spus despre Meloni că „nu vrea să ne ajute să scăpăm de armele nucleare”. În aceeași discuție, el a atacat-o direct, afirmând: „Ea e inacceptabilă. Credeam că are curaj, m-am înșelat.” Potrivit relatării, Trump a acuzat-o și că „nu face nimic pentru a obține petrol”, plasând disputa și în registrul politicilor energetice. Contextul: reacția Italiei după atacurile lui Trump la adresa Papei Leon Episodul vine la o zi după ce Giorgia Meloni a condamnat declarațiile lui Trump la adresa Papei Leon, pe care le-a calificat drept „inacceptabile”, conform unui material anterior al Digi24: „Giorgia Meloni, a condamnat declarațiile președintelui american” . Digi24 amintește și de un alt atac al lui Trump la adresa Papei Leon, relatat aici: „Trump îl atacă pe Papa Leon” . De ce contează: semnal de tensiune pe axa SUA–Italia, cu efecte în UE Dincolo de limbajul dur, mesajul politic este că Trump își condiționează relațiile cu liderii europeni de alinierea la prioritățile sale pe: securitate (în special dosarul nuclear, menționat explicit în discuție); energie (referirea la „petrol” și la lipsa de acțiune a Italiei, în versiunea lui Trump). În același material, Trump a făcut o comparație favorabilă cu Viktor Orbán , despre care a spus că este „un om bun” și că „nu a lăsat oamenii să vină să-i distrugă țara, așa cum a făcut Italia”, potrivit Digi24. Ce urmează, concret, nu este detaliat în sursă: nu există, în informațiile publicate, indicii despre măsuri diplomatice sau decizii imediate, ci doar escaladarea retorică și acuzațiile formulate în interviul telefonic. [...]
Donald Trump a încercat să se delimiteze de eșecul electoral al lui Viktor Orbán , deși l-a susținut direct în campanie , într-un semnal cu impact politic asupra modului în care liderul de la Casa Albă își gestionează alianțele externe după un rezultat care schimbă raportul de forțe la Budapesta, potrivit G4Media . Trump a comentat marți „înfrângerea dură” suferită de Orbán în alegerile parlamentare din Ungaria, după ce a fost întrebat de publicația italiană Corriere della Sera dacă îi pare rău pentru liderul ungar. Răspunsul său a fost: „era prietenul meu, dar nu au fost alegerile mele”. Delimitare după un sprijin explicit în campanie În contextul campaniei, Trump l-a susținut „puternic” pe Orbán în competiția cu Péter Magyar, inclusiv prin mesaje publice în favoarea premierului ungar și prin trimiterea vicepreședintelui JD Vance la Budapesta în ultima săptămână de campanie, notează publicația. Cu toate acestea, Orbán a pierdut alegerile în fața lui Péter Magyar, care, potrivit informațiilor citate, va avea o super-majoritate de două treimi, suficientă pentru a modifica și Constituția. Mesajul lui Trump: imigrația, tema pe care îl creditează pe Orbán În același context, Trump l-a caracterizat pe Orbán drept „un om bun” și a spus că acesta „a făcut o treabă bună în privința imigrației”, afirmând că nu a lăsat oamenii „să vină și să îi distrugă țara”, „așa cum a făcut Italia”. Critici la adresa Giorgiei Meloni, în același interviu Tot în interviul menționat, Trump a criticat-o pe Giorgia Meloni, premierul Italiei, și a spus că este „inacceptabil” faptul că șefa guvernului de la Roma nu a sprijinit SUA în războiul cu Iranul. [...]
Democrații din Senatul SUA pregătesc un nou vot pentru a limita marja de acțiune militară a președintelui Donald Trump în Iran , într-o mișcare cu miză politică și economică, pe fondul scumpirilor la combustibili alimentate de perturbarea livrărilor de petrol și gaze, potrivit The Jerusalem Post . Votul din Senat ar urma să aibă loc cel mai devreme miercuri, iar liderii democrați spun că vor continua să aducă săptămânal în discuție rezoluții privind „puterile de război” (inițiative prin care Congresul încearcă să condiționeze sau să limiteze acțiunile militare ale președintelui) atât timp cât războiul cu Iranul continuă. Miza: controlul Congresului și costul politic al scumpirilor Democrații încearcă să lege efortul de limitare a acțiunilor militare ale lui Trump de tema „costului vieții”, argumentând că întreruperile în transporturile de petrol și gaze naturale au împins în sus prețurile la benzină în SUA și au afectat și produse agricole precum îngrășămintele, pe lângă alte prețuri ridicate pentru consumatori. În același timp, publicația notează că puține subiecte au impact mai mare asupra alegătorilor americani decât scumpirile, iar această reaprindere a presiunilor inflaționiste îi neliniștește pe unii republicani, cu mai puțin de șapte luni înainte de alegerile din noiembrie care vor decide controlul Congresului. Ce urmează în Congres: rezoluții repetate, șanse mici de adoptare Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer , a spus că au fost depuse încă 10 rezoluții și că intenția este să fie aduse la vot în fiecare săptămână cât timp conflictul, început pe 28 februarie, continuă. El a acuzat că, la 45 de zile de la începutul războiului, Congresul a fost „scos din joc” deoarece republicanii ar refuza să se opună războiului de teama lui Trump. Până acum, democrații au încercat și au eșuat în mod repetat în ultimele luni să adopte astfel de rezoluții, inclusiv inițiative care ar fi urmărit să-l oblige pe Trump să oprească acțiunile militare și să obțină autorizarea legislativului înainte de operațiuni în Venezuela și Iran. Republicanii, care au majorități strânse în Senat și Camera Reprezentanților, au blocat rezoluțiile ajunse la vot, iar articolul nu indică semne că și-ar schimba poziția. Context militar și juridic: negocieri, blocadă și disputa privind „puterile de război” Trump a declarat marți că discuțiile pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile, după ce negocierile din weekend au eșuat, iar Washingtonul a impus o blocadă asupra porturilor iraniene. Eșecul unui acord a ridicat semne de întrebare asupra supraviețuirii unui armistițiu de două săptămâni, din care ar mai rămâne o săptămână. Republicanii spun că susțin acțiunile lui Trump și nu se așteaptă ca războiul să mai dureze mult. Liderul republican din Senat, John Thune, a descris efortul militar drept „extraordinar de reușit” și a susținut că, dacă administrația își execută planul, întrebarea privind autorizarea unui conflict prelungit de către Congres „nu va fi una necesară”. Constituția SUA prevede că doar Congresul poate declara război, însă această limitare nu se aplică operațiunilor pe termen scurt sau situațiilor în care țara se confruntă cu o amenințare imediată. Casa Albă susține că acțiunile lui Trump sunt legale și se încadrează în atribuțiile sale de comandant suprem, pentru a proteja SUA prin operațiuni militare limitate. Rezoluția din Senat menționată în articol este sponsorizată de senatoarea Tammy Duckworth (Illinois), veteran de război. În Camera Reprezentanților, consilierii se așteaptă la un vot pe o rezoluție similară cel mai devreme joi, potrivit aceleiași surse. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Iran reaprinde discuția despre aplicarea Amendamentului 25 , pe fondul unor mesaje și declarații care, potrivit Digi24 , au alimentat atât îngrijorări legate de stabilitatea sa, cât și întrebări privind capacitatea administrației de a gestiona operațional o criză externă fără instrumente diplomatice funcționale. În materialul citat de Digi24, The Independent notează că ieșirile recente ale președintelui SUA – inclusiv amenințări dure la adresa Iranului și atacuri verbale la adresa Papei – au dus la apeluri publice pentru invocarea celui de-al 25-lea Amendament, mecanism constituțional prin care vicepreședintele și majoritatea cabinetului pot declara președintele inapt pentru funcție. Trump a publicat, în dimineața de Paște, un mesaj pe Truth Social pe care criticii l-au descris drept „dezechilibrat”, iar în zilele următoare a continuat cu formulări extreme, inclusiv o postare în care a amenințat că va „extermina 93.000 de oameni”, potrivit textului redat în articol. Într-un alt mesaj, el a scris că „o întreagă civilizație va muri în această seară”, înainte de un termen-limită legat de un posibil acord SUA–Iran. De ce contează: risc operațional într-o criză externă Dincolo de disputa politică internă din SUA, analiza citată indică un efect practic: escaladarea limbajului poate îngusta opțiunile de ieșire din criză și poate împinge administrația spre instrumente coercitive, în lipsa unor canale diplomatice robuste. Paul Fritch, fost diplomat american și fost înalt funcționar NATO, a declarat pentru The Independent că limbajul „din ce în ce mai extrem” poate fi interpretat ca semn de „frustrare”, întrucât Trump se află într-o criză „pe care nu are capacitatea de a o încheia în mod unilateral”. În același timp, el a susținut că președintele a petrecut o mare parte din ultimul an „demontând” tocmai instrumentele diplomatice care ar fi utile pentru o strategie de ieșire, inclusiv prin reduceri de personal. Fritch a detaliat, potrivit articolului, mai multe elemente cu impact operațional: „serviciul diplomatic profesionist” ar fi fost redus cu „peste 20%”; ar fi fost eliminate birouri dedicate colaborării cu societatea civilă iraniană și combaterii dezinformării din partea Teheranului; desființarea USAID ar fi dus la încetarea unui program de furnizare a accesului la internet și a VPN-urilor pentru disidenții iranieni; negocieri și discuții recente nu ar fi inclus experți regionali de la Departamentul de Stat sau experți nucleari de la Departamentul Energiei. În această logică, Fritch a concluzionat că situația îl poate împinge pe Trump să se bazeze „excesiv pe amenințări militare și pe măsuri coercitive”, care „nu sunt potrivite” pentru obiective precum redeschiderea Strâmtorii Hormuz și limitarea ambițiilor nucleare ale Iranului. Reacții: sănătate mintală, acuzații politice și răspunsul Casei Albe Articolul menționează că mai mulți profesioniști din zona sănătății mintale au comentat public comportamentul lui Trump, cu precizarea că nu pot pune un diagnostic fără o evaluare directă. Psihiatrul Geoff Grammer a vorbit despre un „nivel de narcisism aproape delirant” și despre posibile explicații precum „furie narcisistă” sau dezinhibare. Terapeuta Shari Botwin a spus că folosirea injuriilor și a amenințărilor poate sugera „posibile trăsături narcisiste” și o „reactivitate emoțională accentuată”, care ar putea indica anxietate, frică sau frustrare, potrivit relatării. Pe plan politic, democrați proeminenți au cerut invocarea Amendamentului 25. Reprezentantul Jamie Raskin i-a cerut medicului Casei Albe, Sean Barbabella, o „evaluare cognitivă cuprinzătoare”, invocând „semne compatibile cu demența și declinul cognitiv”, conform articolului. Deputata Jasmine Crockett a susținut, într-o scrisoare către vicepreședintele JD Vance, că președintele ar fi „deranjat mintal” și „probabil suferă de demență”. Casa Albă a respins criticile. Purtătorul de cuvânt Davis Ingle l-a atacat pe Raskin într-o declarație pentru The Independent și a susținut că „perspicacitatea” și „energia” lui Trump contrastează cu ultimii patru ani, când democrați ar fi „ascuns” declinul lui Joe Biden, potrivit textului citat. Ce urmează Materialul nu indică pași instituționali concreți pentru declanșarea procedurii prevăzute de Amendamentul 25, dincolo de apelurile publice și solicitarea unei evaluări cognitive. În schimb, miza imediată rămâne modul în care administrația SUA gestionează criza cu Iranul, în condițiile în care, potrivit experților citați, capacitatea de negociere și de construire a unei strategii de ieșire ar fi slăbită de reduceri și restructurări în aparatul diplomatic. [...]
Donald Trump încearcă să păstreze deschis canalul politic cu Budapesta după schimbarea de putere din Ungaria , apărându-l public pe Viktor Orbán și semnalând, indirect, că relația cu SUA nu ar trebui să depindă exclusiv de rezultatul alegerilor, potrivit Adevărul . Într-un interviu de peste șase minute acordat publicației italiene Corriere della Sera , Trump l-a numit pe Orbán „un prieten” și „un bărbat bun” și a lăudat politicile acestuia în domeniul imigrației. „Viktor Orban a fost un prieten de-al meu. Nu erau alegerile mele, dar el a fost prietenul meu, un bărbat bun. A făcut o treabă bună în ceea ce privește imigrația. Nu a lăsat oamenii să intre și să-i distrugă țara, cum a făcut Italia.” Mesajul Washingtonului: continuitate în relația bilaterală, indiferent de guvern Pe linia unei abordări pragmatice, vicepreședintele SUA, JD Vance , a declarat că este „întristat” de înfrângerea lui Orbán, dar a dat asigurări că Washingtonul va colabora cu noul guvern de la Budapesta, într-o intervenție la Fox News, conform articolului. „Mă întristează faptul că a pierdut, dar sunt sigur că vom colabora foarte bine cu viitorul prim-ministru maghiar.” Vance a mai spus că administrația americană era conștientă de posibilitatea unei schimbări politice în Ungaria. „Știam foarte bine că existau șanse mari ca Viktor să piardă aceste alegeri.” Context: finalul unei perioade lungi de guvernare Viktor Orbán a pierdut puterea în Ungaria după 16 ani de guvernare neîntreruptă, notează Adevărul. În acest context, declarațiile lui Trump și ale vicepreședintelui SUA conturează o poziționare care separă relația bilaterală de persoana liderului învins, dar păstrează, în același timp, o evaluare favorabilă a politicilor acestuia pe tema imigrației. [...]
Traian Băsescu spune că miza tensiunilor SUA–Iran este economică, nu militară , iar încercarea Washingtonului de a bloca exporturile de țiței ale Iranului riscă să complice relațiile cu aliați asiatici dependenți energetic, potrivit Mediafax . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , într-un context de tensiuni în Orientul Mijlociu. În opinia lui Băsescu, „cheia blocadei americane” ar fi tocmai limitarea exportului de petrol iranian, iar consecința ar putea fi tensionarea relațiilor SUA cu parteneri din Extremul Orient, precum Coreea de Sud și Japonia, dar și cu China. El a calificat această abordare drept „o greșeală”. Strâmtorile maritime și riscul de „propagandă” Băsescu a pus sub semnul întrebării informațiile privind minarea unor strâmtori strategice, susținând că scenariul este greu de crezut și invocând faptul că, „de zile în șir”, nave ar fi continuat să tranziteze zona. „Proba este că, de zile în șir, câteva nave tot trec prin strâmtoare cu sau fără aprobare iraniană. Deci cred că ceva este în neregulă. Este mai mult propagandă și tentația de a crea spaime lumii întregi decât probleme reale”. El a mai spus că, potrivit dreptului internațional maritim (Convenția din 1982), strâmtorile internaționale trebuie să rămână deschise circulației, iar problema ar fi „renunțarea Iranului și a Statelor Unite să mai folosească strâmtoarea în mod ilegal”. Escaladare militară: statele din Golf și capacitățile Iranului Pe componenta militară, fostul președinte a afirmat că țările din Golf nu ar putea face față unui conflict cu Iranul și a invocat un „raport CIA” care ar descrie drept îngrijorătoare cantitatea de rachete deținută de Teheran. În același context, el a susținut că Iranul ar avea capacitatea de a lovi aliații SUA, ceea ce ar pune sub presiune imaginea de garant al securității regionale pe care o proiectează Washingtonul. NATO și limitele intervenției Băsescu l-a criticat pe Donald Trump pentru modul în care ar fi cerut sprijinul NATO la scurt timp după declanșarea acțiunii, susținând că nu ar fi respectat cadrul legal. El a punctat că statele europene au proceduri constituționale care impun aprobări parlamentare pentru trimiterea de trupe în misiuni de luptă și a reiterat ideea că NATO este o alianță defensivă, care nu acționează automat în afara teritoriului său. [...]
