Știri
Știri din categoria Politică
O posibilă invitație pentru Tim Cook să însoțească delegația lui Donald Trump în China arată cât de mult mizează Apple pe relația politică pentru a-și proteja lanțul de producție și expunerea la tarife, potrivit AppleInsider. Publicația scrie că Trump vrea să fie înconjurat de directori de companii mari în timpul discuțiilor comerciale cu președintele Xi Jinping, iar Cook este „zvonit” printre invitați.
Miza pentru Apple nu este neapărat conținutul negocierilor, pe care un raport citat de AppleInsider (Semafor) îl descrie drept „probabil de mică relevanță” pentru companie, ci semnalul politic și accesul direct la administrație într-un moment în care tarifele pot fi folosite ca instrument de presiune. AppleInsider amintește că una dintre puținele situații în care Cook „nu s-a prezentat” la o solicitare a fost urmată de un tarif „special” pentru iPhone-uri, în mai 2025.
În lectura AppleInsider, prezența lui Cook în astfel de contexte a funcționat ca o formă de „izolare” a Apple față de:
Publicația susține că, în pofida presiunilor, Apple nu și-a schimbat modul de operare, iar exemplul dat este lansarea unei noi brățări Pride pentru Apple Watch, într-un moment în care alte companii s-ar fi distanțat de inițiative progresiste.
AppleInsider leagă intensificarea acestor apariții de tranziția anunțată la vârful companiei: Cook ar urma să renunțe la funcția de CEO la 1 septembrie și să devină Executive Chairman (președinte executiv), rol în care ar acționa și ca un fel de „intermediar” politic.
Rămâne deschis dacă viitorul CEO, John Ternus, va trebui să joace același rol în relația cu administrația sau dacă Cook va prelua această responsabilitate pentru a-l proteja de costurile politice ale funcției, notează publicația.
Recomandate
Imprevizibilitatea lui Donald Trump slăbește poziția SUA în războiul cu Iranul , iar conflictul a intrat într-un „impas dureros” în care niciuna dintre părți nu vrea, de fapt, escaladarea, spune politologul Stephen Walt , într-un interviu pentru Al Jazeera , difuzat în emisiunea „The Bottom Line”. Unghi: costul strategic al impredictibilității pentru politica externă a SUA Stephen Walt, profesor de relații internaționale la Harvard, susține că promisiunea lui Trump de a face Statele Unite „mai puternice” este contrazisă de efectele unor politici care, în practică, „o fac mai slabă”. În logica lui Walt, problema centrală este credibilitatea: în războiul cu Iranul, „iranienii nu au niciun motiv să creadă ceva din ce le spune Trump”. În acest context, Walt descrie situația de pe teren ca pe un „hurting stalemate” – un impas în care costurile se acumulează, dar niciuna dintre părți nu vede o cale bună de ieșire. Potrivit lui, „niciuna dintre părți nu vrea cu adevărat să escaladeze; doar așteaptă ca cealaltă să cedeze”. Extinderea tensiunilor: fără fereastră politică pe frontul israeliano-palestinian În aceeași discuție cu realizatorul Steve Clemons, Walt spune că nu vede o deschidere pentru o soluție politică autentică pe frontul israeliano-palestinian. Argumentul său este că niciunul dintre cele două mari partide americane nu este dispus să exercite presiune asupra Israelului, într-un context în care, afirmă el, există în continuare „un angajament foarte puternic” față de ideea de „Israel Mare”. Interviul a fost publicat de Al Jazeera pe 23 august 2026. [...]
Adoptarea Legii ANI pentru a evita pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) a împins PNL într-un conflict deschis cu USR , după o succesiune de negocieri și repoziționări politice descrise de Antena 3 . Miza imediată a fost termenul de 31 august pentru promulgare, în condițiile în care neadoptarea legii ar fi atras penalizarea menționată în material. Legea a primit miercuri, în plenul Senatului, ultimul vot necesar pentru a merge la promulgare, inclusiv cu „amendamentul Fritz”, contestat de USR. În paralel cu presiunea financiară legată de PNRR, disputa a căpătat o dimensiune de reglementare și de imagine, prin acuzații și demersuri la Bruxelles privind posibile consecințe asupra fondurilor europene. Cum s-a ajuns la votul din Senat și la ruptura PNL–USR Potrivit relatării, luni a avut loc votul pe Legea ANI întoarsă de CCR în Parlament: PNL a votat „pentru” alături de PSD și UDMR, în timp ce USR și AUR au votat „împotrivă” la Camera Deputaților. Materialul precizează că, în această etapă, „amendamentul Fritz” nu mai putea fi eliminat, fiind permise doar modificări ale textelor declarate neconstituționale. Marți, după ce a apărut „semnalul de susținere de la Bruxelles”, Ilie Bolojan le-ar fi cerut liberalilor să nu mai voteze legea în Senat. În scenariul descris, fără voturile PNL și AUR, proiectul nu ar fi trecut doar cu voturile PSD, ceea ce ar fi dus la respingerea legii și, implicit, la căderea prevederii legate de Dominic Fritz. „Troc” între Legea ANI și Codul administrativ, pe fondul panicii din teritoriu Materialul mai arată că marți a apărut o panică legată de o posibilă incompatibilitate pentru aleșii locali care au și joburi la stat, în contextul unui nou cod administrativ votat ca parte a angajamentelor din PNRR. Ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, a susținut că incompatibilitatea „nu există” și că informația a fost transmisă greșit, cerând clarificări de la ANI și trimițând circulare către prefecturi pentru a opri demisiile. În acest context, s-a format un grup de lucru pentru o modificare rapidă a legii, însă, potrivit unor surse citate, Ilie Bolojan i-ar fi cerut deputatului PNL Gabriel Andronache să se retragă din discuții, pe motiv că PNL nu mai susține eliminarea suspiciunilor de incompatibilitate. Aceleași surse susțin că Bolojan ar fi propus un „troc”: PNL ar fi votat eliminarea incompatibilităților din Codul administrativ doar dacă PSD accepta eliminarea „amendamentului Fritz” din Legea ANI. Propunerea ar fi fost refuzată. De ce a votat, în final, PNL: calculul PNRR și rolul AUR Marți seara, la Digi24, Bolojan a spus că PNL va vota Legea ANI „așa cum este”, invocând necesitatea de a salva banii din PNRR și promițând că liberalii vor încerca ulterior să modifice legea în sensul dorit de USR. Explicația din material pentru această schimbare este că PNL ar fi aflat între timp că AUR va vota legea în Senat, ceea ce ar fi făcut ca actul normativ să treacă oricum, chiar și fără voturile PNL și USR. În acest context, ar fi contat și un calcul de imagine: un vot împotrivă, asociat cu pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR, ar fi avut un cost politic mai mare decât deteriorarea relației cu USR. În aceeași relatare, Gheorghe Piperea este citat spunând că AUR ar fi fost convins să voteze legea din cauza scrisorii PPE și Renew către Comisia Europeană privind plățile din PNRR: „Pentru claritate: legea ANI va trece azi de Senat. AUR va vota pentru. Nu există nicio intenție de a-l ajuta pe Fritz sau de a face alianță cu USR (brrrr). Nu vă lăsați atenția deviată de la mizeria pe care au comis-o PPE și Renew, care au cerut Comisiei Europene să suspende plățile din PNRR, ca să îl salveze pe argatul lor, Fritz” Ce urmează Legea ANI a fost adoptată în forma care include „amendamentul Fritz” și merge la promulgare, în timp ce PNL indică intenția de a reveni ulterior cu modificări. Separat, partidele au discutat o intervenție legislativă rapidă pentru a elimina riscul de interpretări privind incompatibilitățile aleșilor locali, după valul de îngrijorare apărut în teritoriu, însă materialul nu detaliază rezultatul final al acestei modificări în aceeași zi. [...]
Votul din Senat pe „legea integrității” a devenit un test de funcționare pentru alianța PNL–USR , după ce amendamentul PSD care îl poate lăsa fără mandat pe Dominic Fritz a rămas în forma trimisă de Camera Deputaților, potrivit HotNews . Legea integrității, modificată în urma unei decizii a Curții Constituționale, a intrat la vot în plenul Senatului „cu tot cu amendamentul” controversat. În cursul dimineții, comisiile juridică și de constituționalitate au aprobat actul normativ în forma venită de la Cameră. Miza politică: majorități ad-hoc și un aliat „neașteptat” Într-o încercare de ultim moment, USR a căutat să respingă proiectul aflat pe ordinea de zi și să susțină un alt proiect de lege „identic”, dar fără amendamentul PSD. Liderul USR, Sorin Șipoș, a spus că noua formă a legii este gata să fie depusă și votată în Parlament, dacă proiectul discutat în Senat ar fi fost respins. Pentru acest scenariu, USR avea nevoie de voturile a două partide: PNL și AUR. Contextul din Camera Deputaților indica însă o ruptură de poziționare: AUR și USR au votat „împotriva” adoptării legii, în timp ce PNL a votat „pentru”, iar situația s-a repetat și în comisiile din Senat. Ce s-a întâmplat la final HotNews notează, într-un update, că legea a fost votată de Senat , inclusiv cu amendamentul care îl lasă pe Dominic Fritz fără mandat . Pentru detalii despre vot, publicația trimite la materialul dedicat: Legea a fost votată de Senat . Contextul încercării USR de a promova varianta alternativă este prezentat și aici: alt proiect . [...]
Senatul a adoptat legea integrității în forma care condiționează accesul României la 770 de milioane de euro din PNRR , menținând însă și amendamentul care ar duce la pierderea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, potrivit HotNews . Miza imediată este una de reglementare cu efect bugetar: legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) este jalon în PNRR și trebuie adoptată până la 31 august pentru ca România să nu piardă finanțarea. Legea a trecut de plenul Senatului cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”, singurii opozanți fiind senatorii USR. Dacă actul normativ nu este contestat din nou la Curtea Constituțională , urmează promulgarea de către președintele Nicușor Dan, care o poate retrimite în Parlament. Ce se schimbă în declarațiile de avere și interese Proiectul introduce „fișele publice privind interesele financiare”, care înlocuiesc declarațiile de avere și de interese ce au fost publice până în mai 2025. Noile fișe vor conține mai puține detalii decât declarațiile anterioare. Concret, potrivit descrierii din proiect: ANI va publica intervale valorice pentru bunurile cumulate (praguri de la 1–25 de mii de euro până la peste 500 de mii de euro), nu detalierea fiecărui bun în parte; fișele nu vor include denumirea societății în care un demnitar deține acțiuni, țara sediului și modalitatea de dobândire a participațiilor. Amendamentul care poate produce efecte imediate: pierderea mandatului În forma votată a rămas și așa-numitul „amendament Fritz”: persoanele declarate în conflict de interese sau incompatibilitate, cu decizie definitivă, își pierd mandatele. HotNews notează că, dacă legea este promulgată cu acest amendament, Dominic Fritz își pierde mandatul de primar al Timișoarei, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a declarat în iunie 2026 în conflict de interese. Context politic și următorii pași În timpul dezbaterilor din plen au existat schimburi de acuzații între partide. Daniel Fenechiu (PNL) a justificat votul invocând riscul pierderii banilor din PNRR și a spus că, deși nu este de acord cu decizia CCR, „am învățat să respectăm deciziile”. USR a depus, potrivit aceleiași surse, un nou proiect care nu conține amendamentul, mizând pe respingerea variantei votate acum pentru a reporni traseul legislativ cu o altă formă. Pentru respingere ar fi fost nevoie de voturi „împotrivă” din partea AUR, PNL și USR. Înainte de promulgare, rămâne deschisă posibilitatea unei noi sesizări la CCR; în lipsa acesteia, decizia se mută la Cotroceni, unde președintele poate promulga sau retrimite legea în Parlament. [...]
Ancheta Recorder pune presiune pe conducerea SPP după ce jurnalismul de investigație susține că șeful instituției, generalul Lucian Pahonțu , ar fi fost implicat în acțiuni de represiune în decembrie 1989 și în evenimentele din 13 iunie 1990, ceea ce redeschide discuția despre criteriile de integritate și controlul civil asupra serviciilor, potrivit Recorder . Jurnaliștii afirmă că investigația lor se bazează pe documente și mărturii și că Pahonțu ar fi făcut parte din trupele trimise la baricada de la Intercontinental în seara de 21 decembrie 1989. Conform materialului, în acea zonă trupele armate au omorât 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți. Aceeași anchetă susține că actualul șef al SPP ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității din București. Reacția lui Pahonțu: fără răspuns la întrebări, invocă „normele legale” Potrivit sursei, Lucian Pahonțu a evitat să răspundă întrebărilor transmise despre biografia sa și s-a limitat la o poziție generală privind activitatea sa. „Întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale şi cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate şi devotament faţă de ţară, onoare, demnitate şi integritate.” De ce contează: SPP, o funcție-cheie păstrată peste schimbări politice Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază din decembrie 2005. În 2024 a împlinit 60 de ani și a fost trecut în rezervă ca general cu patru stele, dar și-a păstrat funcția, pe durata mandatelor a trei președinți și a 15 guverne, conform informațiilor prezentate. Recorder mai notează că, în ianuarie 2007, colonelul SPP Mircea Găinușă l-a acuzat public pe Pahonțu că, după preluarea conducerii, ar fi început să angajeze „cadre militare” provenite din fostele instituții represive comuniste sau participanți la acțiuni represive din decembrie 1989. În același context, Găinușă ar fi susținut că Pahonțu ar fi fost ofițer activ în Departamentul Securității Statului, fără alte detalii. Reacții politice: Băsescu cere demiterea, Nicușor Dan vorbește despre evaluare Fostul președinte Traian Băsescu, care l-a numit pe Pahonțu în 2005, a spus într-un interviu pentru HotNews că este surprins de informații și că, în aceste condiții, Pahonțu ar trebui să-și piardă funcția. „O mare surpriză pentru mine. Ar trebui să-şi piardă funcţia.” Președintele Nicușor Dan a declarat, la scurt timp după preluarea mandatului, că va face o evaluare a șefului SPP și, mai larg, a activității serviciilor, precizând că evaluarea va avea loc „imediat după ce ieșim din problemele de guvern”. Într-un episod separat, Administrația Prezidențială a explicat prezența lui Pahonțu la o masă la Bruxelles, invocând cadrul legal privind protecția demnitarilor, iar Nicușor Dan a oferit propria explicație a contextului întâlnirii. În lipsa unui răspuns punctual la acuzațiile din anchetă, miza imediată rămâne dacă și cum se va concretiza evaluarea anunțată la nivelul Administrației Prezidențiale și ce consecințe instituționale ar putea urma pentru conducerea SPP. [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR din cauza blocajului politic pe Legea salarizării unitare , iar PSD și PNL își pasează public responsabilitatea cu doar câteva zile înainte de termenul-limită, potrivit Antena 3 . Miza este îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , de care depinde încasarea banilor europeni. PSD susține că PNL și premierul demis Ilie Bolojan au întârziat proiectul și l-au ținut „la secret”, fără consultări și fără consens cu sindicatele, iar acum România este în situația de a pierde finanțarea aferentă jalonului. Social-democrații afirmă că, „nici măcar acum, în al 12-lea ceas al PNRR”, PNL nu a depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea în sistemul bugetar și că ultima variantă ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene. „Este în mod vădit o lege nesustenabilă nici social, nici financiar! Ea este eșecul exclusiv al autorilor acestei legi și o probă suplimentară a incompetenței celor care însă se mai agață de scaunele guvernamentale din care au fost demiși de Parlament!” De cealaltă parte, PNL acuză PSD că blochează „cu bună știință” adoptarea legii și că tergiversează îndeplinirea jalonului „chiar și cu 5 zile înaintea termenului-limită”, într-o „strategie cinică” menită să forțeze ratarea legii. Liberalii mai susțin că PSD a condus Ministerul Muncii aproape cinci ani fără să finalizeze legea și avertizează că menținerea actualului sistem ar perpetua inechități, iar promisiunile „fără acoperire” ar putea împinge România spre deficite bugetare severe, dobânzi ridicate și degradarea ratingului de țară. Termen-limită: 31 august și șanse în scădere pentru un acord Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că probabilitatea unui acord între partide scade „de la o oră la alta”, în condițiile în care legea ar trebui adoptată până la 31 august pentru a nu periclita cei 770 de milioane de euro din PNRR. Premierul a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea. Efecte potențiale în sănătate, potrivit sindicatelor Federația „Solidaritatea Sanitară” avertizează că noul proiect ar aduce creșteri pentru peste 92% dintre angajații din sănătate, dar și că o categorie ar putea înregistra scăderi de venit. Federația estimează că venitul net median ar crește de la 5.941 lei la 7.778 lei pe lună dacă sporurile pentru condiții de muncă sunt acordate la nivel maxim, respectiv la 7.219 lei dacă sunt acordate la nivel minim; proporția angajaților afectați de scăderi ar fi între 0,81% și 2,66%, în funcție de nivelul sporurilor acordate de unități. În lipsa unui acord rapid și a depunerii și votării proiectului „pe ultima sută de metri”, disputa politică riscă să se traducă direct într-un cost bugetar și de finanțare: pierderea tranșei de 770 de milioane de euro din PNRR asociată acestui jalon. [...]
