Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan spune că taxele nu vor mai crește, în condițiile menținerii echilibrelor financiare și ale temperării crizelor externe, potrivit Antena 3 CNN. Mesajul a fost transmis joi, 26 martie 2026, în fața mediului de afaceri, în contextul discuțiilor despre predictibilitatea fiscală.
Bolojan a vorbit la Adunarea Generală a Camerei de Comerț Româno-Americane și a indicat ca țintă principală eliminarea, din 2027, a impozitului pe cifra de afaceri, pe care l-a descris drept o taxă ce descurajează investițiile. El a amintit că acest impozit a fost redus la jumătate în 2026 și că, din ianuarie 2027, ar urma să nu mai fie aplicat.
„Vom căuta să rămânem într-o zonă de predictibilitate şi lucrurile pe care le-am stabilit la început de an, cum este scăderea impozitului pe cifra de afaceri (...) s-a redus la jumătate în acest an şi din ianuarie anul viitor nu vom mai avea acest impozit, trebuie să impozităm profiturile şi nu investiţiile”.
Prim-ministrul a mai spus că Guvernul va încerca să păstreze neschimbate „toate celelalte aspecte” legate de fiscalitate, însă a condiționat această abordare de controlul cheltuielilor și de păstrarea echilibrelor financiare. În același timp, a legat stabilitatea de evoluția crizelor externe, care pot influența inflația și creșterea economică, cu efect asupra competitivității României pentru investiții.
De asemenea, Bolojan a afirmat că „pe componenta de taxă unică” și „pe componenta de salarizare” nu sunt avute în vedere modificări. În plan intern, Antena 3 CNN amintește că premierul a criticat recent taxa de 1% pe cifra de afaceri în contextul discuțiilor despre restructurările de la Dacia, susținând că orice reducere de capacitate de producție la companiile mari se traduce în pierderi pentru economie.
Recomandate
Traian Băsescu avertizează că întârzierea formării unui guvern „cu puteri depline” poate bloca reforme și bani europeni , într-un context în care, spune el, Ilie Bolojan este privit de mulți drept „un soi de Mesia”, potrivit Digi24 . Fostul președinte a declarat la B1 TV că, dincolo de calculele politice și electorale, „vital pentru România este să aibă guvern în deplinătatea funcțiunilor sale”, inclusiv pentru a putea emite ordonanțe. În același timp, Băsescu a susținut că Bolojan „probabil” își prioritizează propria candidatură, în timp ce statul are urgențe care nu pot fi gestionate de un executiv provizoriu sau minoritar. Miza: PNRR și decizii care cer un executiv cu mandat complet Băsescu a legat explicit nevoia unui guvern cu puteri depline de capacitatea României de a adopta legi și de a lua decizii considerate esențiale pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a dat ca exemplu legea salarizării, despre care a spus că este o obligație în PNRR și a pus sub semnul întrebării cum ar putea fi trecută de un guvern fără autoritate deplină. Tot ca exemplu de decizie dificil de asumat de un guvern interimar, Băsescu a invocat mandatul pentru semnarea a „8,3 miliarde de euro” pentru dotarea armatei, întrebând cum ar putea fi acordat în condițiile unui executiv provizoriu, cu miniștri interimari. „Noi riscăm să pierdem foarte mulţi bani, miliarde, şi ei cred că nu vor răspunde pentru treaba asta.” Critica către partide: interesul electoral înaintea interesului național În declarațiile sale, fostul șef al statului a indicat PSD și PNL ca actori care, în opinia lui, nu ar înțelege prioritățile României în acest moment și ar pune pe primul plan interesele de partid sau personale, prin „refuzul de a relua discuțiile”. Băsescu a susținut că liderii politici ar trebui să accepte costuri electorale atunci când situația o cere, invocând criza economică din 2008 și măsurile din 2010, despre care a spus că și le-a asumat împreună cu premierul Emil Boc pentru „restabilirea echilibrelor macroeconomice”, cu costuri politice. Ce urmează: consultări la Cotroceni În același context, partidele au fost convocate luni la Palatul Cotroceni de către președintele Nicușor Dan, care a anunțat că întrebarea centrală va fi: „Ce majoritate se formează?”. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan cere măsuri structurale pentru disciplina banului public și leagă direct credibilitatea fiscală de felul în care statul își plătește și își controlează demnitarii și managerii, potrivit G4Media . Bolojan a spus vineri că statul „trebuie să ia niște măsuri structurale” și „să nu își mai bată joc de banul public”, argumentând că oamenii sunt mai puțin dispuși să-și plătească taxele dacă văd salarii mari în companii sau bănci de stat fără performanță în spate. Declarațiile au fost făcute la HotNews, iar informația este transmisă de Agerpres. „Trebuie să lucrăm la niște măsuri structurale și să nu ne mai batem joc de banul public.” În același context, premierul interimar a susținut că guvernanții trebuie să le spună oamenilor „adevărul” despre ce se poate și ce nu se poate face, avertizând asupra riscului promisiunilor nerealiste. Ca exemplu, Bolojan a invocat cazul Greciei și al partidului Syriza, despre care a afirmat că a promis „soluții deosebite”, a ajuns la guvernare prin alianțe politice și a dus țara „într-o fundătură” după un referendum împotriva unor măsuri de plată a datoriilor. Atac la PSD: „în spate, la șurubăreală” Bolojan a lansat și o critică la adresa PSD, afirmând că partidul ar vrea să participe la guvernare, dar fără asumare publică. „Pe ai noștri, cei de la PSD – vor să fie în guvernare, dar nu în față, ci în spate, la șurubăreală. Nu merge această chestiune.” [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că nu vede „nimic ilegal sau imoral” în demersurile vicepremierului Oana Gheorghiu privind e-mailuri către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) , pe tema unui posibil interes pentru servicii ale unui grup privat german, potrivit Mediafax . Miza politică a episodului este gestionarea acuzațiilor de conflict de interese și a presiunii publice pentru demisie, într-un moment în care se discută formula de guvernare. Bolojan a fost întrebat despre acuzațiile potrivit cărora Gheorghiu ar fi solicitat oficial către ADR și STS informații privind interesul pentru eventuale servicii oferite de un grup privat german, în condițiile în care o firmă din cadrul acestuia ar fi finanțat anterior asociația „Dăruiește Viață”, reprezentată de vicepremier. „Nu consider că doamna Gheorghiu a făcut ceva ilegal sau imoral, întâlnindu-se cu o companie foarte importantă și comunicând cu cei care puteau fi interesați aspecte care puteau fi luate în discuție pentru o posibilă colaborare, fără să pună niciun fel de presiune asupra lor, fără să ascundă întâlnirile sau fără să comunice într-o formă care să fie cumva ascunsă”, a declarat Bolojan, la HotNews. Ce înseamnă, practic, apărarea lui Bolojan Din declarațiile citate, Bolojan își construiește apărarea pe ideea că discuțiile și corespondența cu instituții ale statului, în vederea explorării unei colaborări, nu sunt problematice în sine, atâta timp cât nu există presiuni sau încercări de a ascunde demersurile. În același timp, acuzațiile au alimentat o dispută politică mai largă, în care au apărut solicitări publice de demitere a vicepremierului, pe fondul suspiciunilor legate de legături anterioare între mediul privat invocat și organizația asociată cu Gheorghiu. Context: acuzațiile care au declanșat scandalul Potrivit informațiilor prezentate, vicepremierul ar fi trimis e-mailuri către ADR și STS pentru a testa interesul instituțiilor față de servicii ale unui grup privat german. Controversa vine din faptul că o companie din grup ar fi finanțat anterior asociația „Dăruiește Viață”, reprezentată de Oana Gheorghiu. Mediafax notează că reacția lui Bolojan a venit vineri, după apariția acestor acuzații, iar premierul interimar a spus că „nu este nimic anormal” în astfel de discuții, în condițiile descrise. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, subiectul rămâne în zona politică și de integritate publică: pe de o parte, există presiune pentru demisie, pe de altă parte, premierul interimar respinge ideea că ar fi fost încălcată legea sau normele de conduită. Detalii suplimentare despre conținutul exact al e-mailurilor sau despre eventuale verificări instituționale nu apar în textul citat. [...]
PNL condiționează participarea la un guvern tehnocrat de excluderea PSD , iar Ilie Bolojan avertizează că o astfel de formulă „nu poți să funcționezi” dacă social-democrații sunt „în interiorul” ei, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută după ce liderul PNL a fost întrebat de Hotnews dacă partidul ar accepta să facă parte dintr-un guvern condus de un tehnocrat. Bolojan spune că PNL ar analiza o eventuală propunere, în funcție de „ce vrea să facă acest guvern”, dar a insistat că prezența PSD ar bloca funcționarea executivului. „În condiţiile în care se va face o propunere de guvern tehnocrat, vom analiza care este această propunere, ce vrea să facă acest guvern, dar, indiferent dacă ai un guvern tehnocrat şi Partidul Social-Democrat este în interiorul lui, nu poţi să funcţionezi.” De ce contează: semnal despre viitoarea formulă de guvernare Mesajul lui Bolojan fixează o linie de negociere pentru PNL în scenariul discutat public al unui guvern tehnocrat: partidul nu respinge din start ideea, dar transmite că o vede incompatibilă cu participarea PSD. În același timp, liderul liberal sugerează că poziția de premier, indiferent cine o ocupă, ar fi „necomodă” în actualul context politic. „Indiferent cine va fi premierul, nu o să fie o poziţie comodă.” Critici la adresa PSD și lipsa „perspectivei” Bolojan a spus că „nu vede nicio perspectivă” și a acuzat PSD că a creat în această perioadă așteptări care „nu pot fi onorate”, că „fuge de orice răspundere” și că „încalcă orice fel de înțelegeri”, apreciind că partidul „nu se va schimba de pe o zi pe alta”. El a mai afirmat că deciziile PSD din perioada recentă sunt susținute de grupul care conduce partidul. În final, Bolojan a adăugat că nu este rolul său să comenteze „bucătăria” internă a altui partid. [...]
PNL își închide oficial opțiunea de coaliție cu PSD , iar această poziționare ridică miza consultărilor de la Cotroceni pentru găsirea unei majorități funcționale într-un Parlament fragmentat, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că PNL nu mai poate guverna „cu un partener care a încălcat toate regulile” și că, dacă PSD intră la guvernare, liberalii vor trece în opoziție. Poziția PNL înainte de consultările cu președintele Cu trei zile înaintea consultărilor pe care președintele Nicușor Dan le va avea luni, 18 mai, cu partidele parlamentare pentru formarea viitorului guvern, Bolojan a explicat, într-o intervenție la HotNews , care sunt deciziile asumate de PNL. El a indicat două linii roșii: PNL nu va mai intra într-o coaliție cu PSD; dacă PSD va face parte dintr-o formulă de guvernare, PNL va fi în opoziție. Bolojan a susținut că aceste decizii vin din experiența ultimelor zece luni și a acuzat PSD că a generat criza politică, fără să vină cu soluții în ultimele zece zile. Miza: majoritatea parlamentară și riscul unui nou blocaj În același context, premierul interimar a afirmat că PSD ar fi trebuit „să-și asume responsabilitatea”, inclusiv în privința măsurilor care ar fi redus cheltuielile statului și ar fi vizat administrarea unor companii. În opinia sa, „nu mai e cale de întors” în relația de guvernare cu PSD, invocând lipsa de asumare și încălcarea înțelegerilor. Întrebat despre un posibil guvern condus de un tehnocrat, Bolojan a spus că PNL ar analiza o astfel de propunere, însă a insistat că, dacă PSD ar fi în interiorul unui asemenea executiv, „nu poți să funcționezi”. Ce cere președintele Nicușor Dan la consultări Președintele a transmis că nu își dorește un executiv „care să nască o altă criză” și că întrebarea-cheie pentru partidele chemate la consultări va fi „care este majoritatea” pe care o propun, indiferent dacă se discută despre guvern complet, minoritar sau tehnocrat. Nicușor Dan a mai spus că viitorul guvern trebuie să se sprijine pe o majoritate „prooccidentală”, a exclus sprijinul AUR pentru un guvern minoritar și a repetat că „chestiunea fundamentală este majoritatea parlamentară”. [...]
În lipsa unei majorități parlamentare funcționale după căderea Guvernului Bolojan, Diana Buzoianu spune că alegerile anticipate ar fi soluția pentru a debloca formarea unui executiv cu legitimitate și capacitate de reformă, potrivit Euronews . Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai prin moțiune de cenzură, iar discuția s-a mutat acum pe aritmetica parlamentară necesară pentru o nouă majoritate. În intervenția la Euronews, ministra Mediului (USR) a susținut că „nu ies calculele” indiferent de poziționarea partidelor, motiv pentru care un nou scrutin ar „elucida” raportul de forțe. De ce contează: alternativa „tehnocrat” vs. reset politic prin vot Buzoianu respinge ideea unui guvern tehnocrat ca răspuns la criza politică, argumentând că un astfel de executiv ar fi „mult mai slab” în fața partidelor și a intereselor care ar încerca să-și păstreze influența. În schimb, ea spune că, dacă nu se poate construi o majoritate politică stabilă, soluția este întoarcerea la electorat. „Eu nu cred în teoria de a ne întoarce la masă cu un tehnocrat care va fi mult mai slab în fața partidelor care și-au dorit păstrarea grupurilor de interese. Cred că, în acest caz, dacă admitem că nu există o astfel de majoritate politică, trebuie să ne reîntoarcem la cetățeni, adică alegeri anticipate.” În aceeași logică, ministra avertizează că „ignorând cu totul politica” într-o criză politică s-ar putea ajunge la creșterea extremismului și la „probleme uriașe” în 2028, în condițiile în care stabilitatea instituțiilor depinde de existența unei majorități politice stabile. Ce majoritate ar accepta USR și pe cine ar susține Buzoianu afirmă că USR ar intra într-un guvern „care poate să împingă reforme” și să finalizeze PNRR și SAFE (menționate ca obiective), și vorbește despre ideea unui „pol reformator”. Ea indică drept variantă de lucru o formulă cu USR, PNL, UDMR și Minorități, dar admite că, dacă Parlamentul susține o altă majoritate, „Parlamentul este suveran”. Totodată, Buzoianu spune că USR continuă să îl susțină pe Ilie Bolojan și că măsurile negociate anterior în coaliție „rămân valabile”, inclusiv cele legate de „redresare economică” și de combaterea corupției. „Coaliția nu mai există, PSD nu mai este partener de guvernare, iar linia roșie pe care USR a dat-o este în vigore. Am văzut că PNL a luat aceeași poziționare de neîntoarcere la guvernare alături de PSD.” Ce urmează: consultări la Cotroceni Președintele Nicușor Dan a convocat consultări cu partidele politice pentru luni, 18 mai . Întrebată despre mandatul cu care ar trebui să meargă USR la discuții, Buzoianu a spus că România are nevoie de „un guvern care să livreze reforme” și că participarea USR ar fi „o garanție” pentru acest obiectiv. [...]
