Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Tánczos Barna cere frânarea cheltuielilor cu salariile la stat și susține că viitorul premier va fi obligat să continue reducerea deficitului bugetar, cu un control strict asupra cheltuielilor publice, potrivit Mediafax. Mesajul vizează în special majorările salariale, sporurile și „privilegiile” din sectorul public, pe care le consideră nesustenabile în raport cu economia privată.
Într-o intervenție la Digi24, Barna a spus că, indiferent de stilul viitorului șef al Guvernului sau de partidul aflat la putere, direcția economică trebuie păstrată pentru a atinge ținta de reducere a deficitului până la finalul anului.
„Nu cred că există altă cale decât această abordare ponderată și responsabilă în tot ce înseamnă cheltuieri publice.”
Vicepremierul, care este și ministru interimar al Agriculturii, a argumentat că România are „probleme structurale” legate de productivitate și de raportul dintre salarizarea din administrația publică și cea din mediul privat. În acest context, a avertizat că statul „nu își mai permite” creșteri fără limită.
„Trebuie o ponderare în tot ce înseamnă majorări salariale, sporuri, privilegii. Trebuie eliminate, pe cât posibil. O salarizare corectă, decentă pentru administrația publică, dar nu ne mai permitem ca administrația publică să fie tot timpul în fața privatului în ceea ce privește nivelul de salarizare.”
Barna a indicat ca obiectiv reducerea diferenței dintre veniturile din sectorul public și cele din economia privată, susținând că „salariile de la stat nu le mai pot depăși pe cele din privat”. În logica sa, ajustarea ar trebui să ducă la o apropiere a nivelurilor, inclusiv prin creșterea treptată a sectorului privat.
„Trebuie să așteptăm să vină și sectorul privat din urmă și să ajungă din urmă sectorul public.”
Recomandate
Vicepremierul Tanczos Barna ridică miza politică pe tema influenței ruse și a orientării pro-UE , acuzând AUR că a susținut „mişcări anti-europene” și că are „o legătură foarte îndoielnică” cu „influenţa rusă” în politica românească, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute duminică, într-o intervenție la Digi24, în contextul unei discuții despre diferența dintre partidele pro-europene și cele catalogate drept anti-europene. Tanczos Barna a fost întrebat de ce PSD ar fi un partid pro-european, iar AUR nu. În răspuns, vicepremierul a spus că, „din punctul nostru de vedere”, AUR a susținut mișcări anti-europene și că legătura sa cu influența rusă în politica românească este „foarte îndoielnică”. Disputa despre comparația cu Fidesz și politica energetică În dialog a apărut și comparația cu Fidesz, partidul aflat la guvernare în Ungaria. Jurnalistul Florin Negruțiu a replicat că „acest lucru l-a făcut şi Fidesz” în Ungaria, iar Tanczos Barna a respins ideea că Fidesz ar fi adus influență rusă. În schimb, el a susținut că Fidesz ar fi urmărit protejarea economiei interne de prețurile ridicate la energie, invocând două direcții: protejarea industriei maghiare de „energie scumpă”; protejarea consumatorilor casnici de „energie scumpă”. Totodată, Tanczos Barna a afirmat că această abordare „i-a costat istoria de 16 ani”, fără a detalia la ce costuri se referă. Poziția UDMR față de Viktor Orban Întrebat dacă UDMR a pariat greșit pe Viktor Orban, Tanczos Barna a răspuns negativ și a spus că este „o certitudine” că comunitatea maghiară din România îl susține pe liderul ungar. El a invocat o apropiere de „valori, creştine, conservatoare” și a descris relația drept una construită în timp, pe fondul sprijinului primit de comunitatea maghiară din partea guvernului de la Budapesta. Declarațiile vin într-un moment în care tema orientării pro-europene și a riscurilor de influență externă este folosită tot mai des ca linie de demarcație în disputa politică internă, însă materialul citat nu include reacții ale AUR la acuzațiile formulate. [...]
Vicepremierul Tánczos Barna exclude practic varianta unui premier UDMR , sugerând că o astfel de numire este improbabilă în actualul climat politic, potrivit News . Întrebat duminică, la Digi 24, când va avea UDMR premier, Tánczos Barna a răspuns: „Când o să zboare porcul. Niciodată, cred.” Mesajul politic: limita de acceptare pentru funcții-cheie rămâne „încrederea” În aceeași intervenție, vicepremierul a fost întrebat și când ar putea românii alege un etnic maghiar ca președinte al României. Tánczos Barna a spus că nu exclude complet scenariul, invocând precedentul unui președinte etnic german, dar a condiționat posibilitatea de un nivel ridicat de încredere în comunitatea maghiară. „Nu zic niciodată, pentru că un etnic german a fost deja. Atunci când o să aibă încredere totală în comunitatea noastră că nu vrem niciodată altceva decât bine pentru această țară.” Declarațiile indică faptul că, din perspectiva UDMR, accesul la cele mai înalte funcții în stat rămâne legat de percepția publică și de acceptarea politică majoritară, nu doar de aritmetica parlamentară sau de negocierile de coaliție. [...]
Ilie Bolojan susține că demiterea Guvernului a fost declanșată de măsuri de disciplină bugetară , afirmând că executivul pe care l-a condus „în mare parte” a reușit să limiteze risipa și să corecteze nedreptăți, iar aceasta ar fi fost „cauza principală” a căderii, potrivit News . Declarațiile au fost făcute duminică, la Muzeul Național Brătianu , la evenimentul organizat cu ocazia împlinirii a 151 de ani de la înființarea PNL. Liderul liberal a descris finalul actualului ciclu de guvernare ca pe unul în care partidul „și-a asumat” responsabilități administrative și parlamentare pentru a corecta acumulări negative din țară, admițând totodată o responsabilitate parțială a PNL pentru aceste probleme. În același context, Bolojan a spus că guvernarea a urmărit „ordine în buget”, prin stabilirea de reguli și printr-o atenție sporită la utilizarea banului public, susținând că a evitat promisiuni care „astăzi” nu pot fi onorate. „Și dacă suntem la acest final de ciclu, dacă acest guvern a căzut, este pentru că am încercat, și în mare parte am reușit, să limităm risipa, să corectăm nedreptățile, dar asta a fost cauza principală pentru care acest guvern a fost demis.” Ce semnal transmite PNL pentru perioada următoare Bolojan a mai afirmat că PNL trebuie să urmeze un traseu de reorganizare internă și să respecte deciziile luate în ultima lună, respingând „compromisurile” care ar afecta partidul. Totodată, el a spus că își dorește ca liberalii, atunci când vor reveni la putere, să vină „pregătiți” și cu „echipe de lucru capabile să îndrepte țara”. Informațiile din sursă nu includ detalii despre măsurile concrete invocate drept „limitare a risipei” sau despre decizia politică exactă ce a dus la demitere, dincolo de interpretarea prezentată de liderul PNL. [...]
Ilie Bolojan respinge acuzațiile PSD în cazul fraților Micula și mută disputa în zona răspunderii guvernării , susținând că social-democrații lansează „pseudoștiri” pentru a evita asumarea responsabilității după căderea Executivului, potrivit Mediafax . Premierul interimar spune că PSD ar fi preferat atacurile politice și „informațiile false” în locul unei propuneri „clare” de premier și a unor soluții politice. În acest context, Bolojan afirmă că tema fraților Micula este folosită pentru a alimenta acuzații publice fără bază. „Pentru a acoperi această fugă de răspundere, se creează tot felul de pseudoștiri.” Ce spune Bolojan despre discuțiile invocate în cazul Micula Bolojan afirmă că, în toamna anului trecut, în interiorul Guvernului au existat „discuții tehnice” privind poziția statului român față de sentințe și litigii mai vechi care vizau compania controlată de frații Micula. Potrivit lui, într-o astfel de întâlnire a fost evocată o situație din perioada guvernării conduse de Ludovic Orban . În acest cadru, el acuză PSD că ar fi amestecat perioadele și ar fi atribuit actualei conduceri a Guvernului discuții care ar fi avut loc în alt mandat. „Cineva a povestit că pe vremea fostului premier Ludovic Orban s-au discutat niște fonduri. Să vii acum și să confunzi planurile, să spui că pe vremea actualului premier s-a întâmplat asta, să minți cu nerușinare, este inadmisibil.” Ținta directă: Daniel Zamfir și „nuanțarea” ulterioară Bolojan îl acuză direct pe senatorul PSD Daniel Zamfir că ar fi lansat informații false și că ulterior ar fi încercat să își nuanțeze declarațiile. „După aceea să corectezi și să spui doar «premierul» arată o lipsă totală de răspundere.” În plus, Bolojan afirmă că și informațiile vehiculate despre Alina Gorghiu ar face parte „din același registru al bluffurilor și minciunilor politice”, susținând că astfel de atacuri se întorc împotriva celor care le propagă. [...]
Nigel Farage riscă să fie verificat pentru respectarea regulilor de declarare a donațiilor , după ce a susținut, potrivit Adevărul , că „actori statali ostili” asociați Rusiei i-ar fi compromis telefonul și conturile personale pentru a obține informații despre un „cadou” de 5 milioane de lire sterline primit de la un miliardar din industria criptomonedelor. Miza politică ține de integritatea și transparența finanțării, într-un moment în care partidul său, Reform UK , încearcă să-și consolideze poziția electorală. Investigația este derulată de Comisarul pentru Standarde Parlamentare din Marea Britanie și vizează dacă liderul Reform UK a încălcat regulile privind declararea donațiilor și cadourilor financiare, notează presa britanică citată de Adevărul. Donația de 5 milioane de lire și obligațiile de declarare Potrivit presei britanice, suma de 5 milioane de lire sterline i-ar fi fost oferită lui Farage de Christopher Harborne, un miliardar stabilit în Thailanda, cunoscut pentru investiții în criptomonede. Farage a susținut că banii au fost „un cadou personal, necondiționat” și că nu ar fi existat obligația legală de a declara suma. Ulterior, el a descris donația drept „o recompensă” pentru rolul său în campania pentru Brexit. În contrapunct, regulamentul parlamentar britanic prevede că noii deputați trebuie să declare anumite donații și beneficii financiare primite în cele 12 luni anterioare alegerii. Acuzația de atac cibernetic și disputa cu presa Surse apropiate partidului Reform UK afirmă că Farage ar fi devenit „extrem de suspicios” după ce informațiile despre donație au apărut în presă luna trecută și că și-ar fi trimis telefonul la o analiză informatică realizată de specialiști în contraspionaj cibernetic. Aceleași surse susțin că experții ar fi concluzionat că „actori statali ostili”, „aproape sigur conectați de Moscova”, ar fi folosit tehnici de tip „spear phishing” (atacuri de tip phishing țintite, personalizate) pentru a compromite telefonul, emailurile și conturile bancare ale politicianului. „Acțiunile Rusiei sunt profund îngrijorătoare și evidențiază amenințarea pe care o reprezintă pentru securitatea britanică”, a declarat Nigel Farage pentru presa britanică. Informațiile despre donație au fost publicate inițial de The Guardian . Farage a sugerat că situația ridică semne de întrebare despre cum au fost obținute datele, însă reprezentanți ai publicației au respins acuzațiile și au calificat declarațiile drept „absurde”, acuzându-l, la rândul lor, că încearcă să deturneze atenția de la întrebările privind situația sa financiară. Achiziția imobiliară care amplifică presiunea publică Controversa este alimentată și de faptul că, la scurt timp după primirea donației, Farage a cumpărat o locuință evaluată la aproximativ 1,4 milioane de lire sterline. Politicianul susține că nu există legătură între donație și achiziția imobiliară. În acest stadiu, informațiile despre presupusul atac cibernetic provin din surse din partid, iar consecința imediată rămâne investigația de standarde parlamentare, care va stabili dacă au fost respectate obligațiile de declarare și, implicit, ce riscuri politice și de credibilitate decurg pentru liderul Reform UK. [...]
Protestul de la Madrid ridică presiunea politică și de ordine publică asupra guvernului Sánchez , după ce manifestația de sâmbătă s-a soldat cu răniți în rândul poliției și arestări, pe fondul acuzațiilor de corupție care alimentează tensiunile din Spania, potrivit Reuters . Cel puțin șapte polițiști au fost răniți în confruntări cu protestatari, au transmis oficiali, în timp ce zeci de mii de persoane au mărșăluit prin capitală cerând demisia premierului Pedro Sánchez . Deși manifestația a fost în mare parte pașnică, un grup restrâns a încercat să forțeze barierele din jurul reședinței premierului. Poliția a reținut un grup de persoane mascate pe drumul principal către Palatul Moncloa, unde locuiește liderul socialist împreună cu familia sa, au arătat imagini difuzate de televiziuni spaniole. Trei persoane au fost arestate, potrivit poliției. Cine a organizat și cine a participat Manifestația, denumită „Marșul pentru demnitate”, a fost organizată de asociația Spanish Civil Society. Participanții au purtat bannere cu mesaje precum „Demisia mafiei socialiste” și au fluturat numeroase steaguri naționale în culorile roșu și galben. La protest au participat și lideri ai Partidului Popular (principala formațiune de opoziție) și ai partidului de extremă dreapta Vox. Contextul: anchete și acuzații de corupție Protestul vine după o serie de scandaluri de corupție care au afectat guvernul. Reuters notează că o instanță spaniolă a anunțat marți că fostul premier socialist José Luis Rodríguez Zapatero este investigat pentru că ar fi condus o rețea de trafic de influență și spălare de bani, într-o nouă lovitură pentru executivul de stânga. Zapatero, aliat al actualului premier, a negat orice faptă ilegală. În plus, Sánchez a luat în calcul pentru scurt timp demisia în aprilie 2024, după ce un judecător a deschis o investigație care o vizează pe soția sa, Begoña Gómez. Premierul a susținut public că dosarele sunt motivate politic și alimentate de adversari de extremă dreapta. Gómez neagă acuzațiile, iar un procuror spaniol a cerut luna trecută judecătorului de caz închiderea anchetei, deschisă în urma unei plângeri depuse de grupuri de extremă dreapta. Câți au ieșit în stradă Estimările privind participarea diferă: organizatorii au vorbit despre 80.000 de persoane, în timp ce reprezentantul guvernului spaniol la Madrid a indicat aproximativ 40.000. [...]
