Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Tánczos Barna cere frânarea cheltuielilor cu salariile la stat și susține că viitorul premier va fi obligat să continue reducerea deficitului bugetar, cu un control strict asupra cheltuielilor publice, potrivit Mediafax. Mesajul vizează în special majorările salariale, sporurile și „privilegiile” din sectorul public, pe care le consideră nesustenabile în raport cu economia privată.
Într-o intervenție la Digi24, Barna a spus că, indiferent de stilul viitorului șef al Guvernului sau de partidul aflat la putere, direcția economică trebuie păstrată pentru a atinge ținta de reducere a deficitului până la finalul anului.
„Nu cred că există altă cale decât această abordare ponderată și responsabilă în tot ce înseamnă cheltuieri publice.”
Vicepremierul, care este și ministru interimar al Agriculturii, a argumentat că România are „probleme structurale” legate de productivitate și de raportul dintre salarizarea din administrația publică și cea din mediul privat. În acest context, a avertizat că statul „nu își mai permite” creșteri fără limită.
„Trebuie o ponderare în tot ce înseamnă majorări salariale, sporuri, privilegii. Trebuie eliminate, pe cât posibil. O salarizare corectă, decentă pentru administrația publică, dar nu ne mai permitem ca administrația publică să fie tot timpul în fața privatului în ceea ce privește nivelul de salarizare.”
Barna a indicat ca obiectiv reducerea diferenței dintre veniturile din sectorul public și cele din economia privată, susținând că „salariile de la stat nu le mai pot depăși pe cele din privat”. În logica sa, ajustarea ar trebui să ducă la o apropiere a nivelurilor, inclusiv prin creșterea treptată a sectorului privat.
„Trebuie să așteptăm să vină și sectorul privat din urmă și să ajungă din urmă sectorul public.”
Recomandate
Guvernul pregătește o intervenție legislativă pentru a aduce în legalitate centrele medico-sociale operate de ONG-uri și culte , după ce premierul interimar Ilie Bolojan le-a cerut miniștrilor interimari ai Sănătății și Muncii să vină „în perioada următoare” cu o propunere de modificare a cadrului normativ, potrivit Agerpres . Solicitarea vine în contextul discuțiilor despre azilele administrate în județul Bihor de Viorel Pașca și familia sa, întrebat fiind la B1TV dacă situația poate fi considerată un eșec al statului român. Ce schimbare urmărește Executivul Bolojan spune că miza este crearea unor „mecanisme legale” care să permită, pe lângă sistemul public, implicarea comunităților și a organizațiilor care vor să îngrijească persoane aflate în dificultate, dar să o facă în condiții de legalitate. În declarația sa, premierul interimar a indicat explicit actorii vizați de viitoarele mecanisme: culte; familii; organizații neguvernamentale (ONG-uri). De ce contează: problema nu ar fi izolată Potrivit lui Bolojan, din datele colectate de Ministerul Muncii , cazul din Bihor „nu este singura situație din țară”. El a vorbit despre existența unor persoane aflate în situații similare și despre spații „care nu sunt autorizate” sau care „au avut autorizație, dar nu s-au mai autorizat” ca centre de tip medico-social. Ce urmează Premierul interimar a afirmat că, în ultima ședință de guvern, a stabilit cu miniștrii Sănătății și Muncii să vină cu o propunere care ar putea fi promovată fie prin lege, fie prin hotărâre de guvern, „dacă este cazul”. În acest moment, materialul citat nu oferă un calendar și nici detalii despre conținutul concret al modificărilor avute în vedere. [...]
Un episod de protest stradal readuce în prim-plan retorica anti-corupție a lui Ilie Bolojan , după ce activistul Marian Ceaușescu l-a urmărit pe stradă, câteva zeci de metri, cu o cușcă pentru rozătoare, potrivit Mediafax . Gestul a fost o trimitere directă la declarațiile anterioare ale lui Bolojan despre „șobolanii din cămara statului”, metaforă folosită pentru risipă, corupție și rețele care consumă resurse publice. Momentul a fost filmat și publicat de Marian Ceaușescu pe Facebook. În imaginile descrise, Ilie Bolojan – premier demis, aflat la conducerea interimară a Guvernului – nu răspunde întrebărilor și își continuă drumul, însoțit de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, care zâmbește în timp ce ascultă intervenția activistului. „Bună seara! Uitați aici, am adus o cușcă pentru toți șobolanii din toate partidele politice. Ce spuneți? O luați ca să-i prindeți pe toți? Dar din toate partidele politice” Activistul îl întreabă, între altele, „când ne va merge bine?” și dacă „scandalurile politice” nu îi afectează pe români, continuând cu ironii legate de o carte pe care Bolojan o avea asupra sa. Conform materialului, Bolojan nu oferă niciun răspuns în secvențele publicate. Contextul: „șobolanii din cămara statului”, metaforă reluată în spațiul public Mediafax amintește că, pe 17 aprilie 2026, Ilie Bolojan declara la Radio România Actualități că a găsit „șobolani în cămara statului care rod proviziile”, comparație prin care descria risipa, corupția și rețelele care consumă resursele publice. El susținea că a „aprins becurile” pentru a face vizibile problemele, lucru care i-ar fi deranjat pe beneficiarii sistemului. Ulterior, pe 24 aprilie, într-un interviu la Europa FM, Bolojan a spus că nu regretă metafora, dar a evitat să indice persoane concrete și a precizat că nu dorește să califice niciun om drept „șobolan”, invocând demnitatea fiecăruia. [...]
Ilie Bolojan spune că PNL mizează pe o coagulare a „dreptei” la următoarele alegeri parlamentare pentru a atinge o pondere de guvernare, nu doar una de opoziție , potrivit Agerpres . Liderul PNL și premier interimar a vorbit despre necesitatea unui „pol de modernizare” construit din forțe politice cu „aceeași viziune”, în contextul discuțiilor despre liste comune la parlamentare. Declarația a venit după ce a fost întrebat dacă ia în calcul, pentru viitoarele alegeri parlamentare (anticipate sau la termen), liste comune ale „polului de dreapta” cu USR și Forța Dreptei. Bolojan a argumentat că fragmentarea voturilor între mai mulți candidați poate avantaja „pe cel care este în funcție”, prin împărțirea electoratului. „În mod evident, e nevoie de o formulă de coagulare, în așa fel încât să avem un pol de modernizare, iar asta nu se poate face decât luând în calcul toate forțele politice care au aceeași viziune.” Miza: trecerea de la scoruri de 15% la majorități de 30–50% Bolojan a susținut că, fără o astfel de construcție, este dificil ca un partid cu circa 15% să „livreze rezultate” care ar necesita ponderi parlamentare de 30%, 40% sau 50%. Mesajul indică o țintă explicită de consolidare electorală pentru a obține o majoritate funcțională în Parlament, nu doar o prezență relevantă, dar insuficientă, în legislativ. Condiția pusă de PNL: identitate separată, nu „clone” În același timp, liderul PNL a insistat că o eventuală coagulare trebuie făcută „din aproape în aproape”, iar fiecare partid dintr-o astfel de construcție ar trebui să-și consolideze profilul. El a respins ideea uniformizării între partide, afirmând că liberalii nu vor să fie „clonele nimănui” și nici invers, și a descris identitatea PNL drept „liberal-conservatoare”, cu un electorat-țintă format inclusiv din antreprenori și „oameni serioși” care „lucrează pe cinstit” în România. [...]
PNL se pregătește să revină temporar la vechiul statut și la vechea structură de conducere , după ce Tribunalul București a suspendat hotărârile Congresului extraordinar din 21 iunie, iar partidul anunță că va continua totuși reforma internă și reorganizarea, potrivit G4Media . Ilie Bolojan , președintele PNL și premier interimar, a spus că decizia instanței obligă partidul „să ne reîntoarcem la funcționarea după vechiul statut, cu vechea structură de conducere”, însă a insistat că acest lucru „nu poate să schimbe voința partidului” și direcția asumată. Declarațiile au fost făcute la B1TV, într-un context în care luni a fost publicată și motivarea instanței, după contestațiile depuse de o parte dintre membrii din conducerea liberală. Miza operațională: conducere și reguli interne, resetate de instanță Potrivit motivării Tribunalului București, suspendarea hotărârilor Congresului extraordinar a fost decisă prin aplicarea unei „aparențe a dreptului”, după ce instanța a constatat că deciziile de la Congres au fost adoptate în baza unui statut modificat care nu era aprobat de instanță. În practică, efectul imediat este unul de funcționare internă: PNL trebuie să revină la vechile reguli și la vechea arhitectură de conducere, cel puțin până la clarificarea juridică a statutului și a deciziilor contestate. Bolojan: reorganizare și „doi ani” pentru reconectare și credibilitate Bolojan a afirmat că partidul va intra într-o perioadă de reformă internă și reorganizare, inclusiv printr-o repoziționare legată de modul de participare la guvernare și de funcționarea în coaliție. „Nu mai putem fi într-o coaliție unde nu putem să livrăm în guvernare, pentru că asta te compromite.” El a mai spus că „ușile partidului” vor fi deschise către oameni care vor „să facă o altfel de politică” și a indicat un orizont de „doi ani”, indiferent dacă PNL va fi la guvernare sau în opoziție, pentru a se „reconecta cu oamenii” și a-și recâștiga credibilitatea, în perspectiva unor alegeri „anticipate sau în 2028”. Bolojan a susținut și că disputa generată în instanță nu este una personală, ci una cu deciziile Congresului și cu votul membrilor de partid, în condițiile în care, în opinia sa, PNL nu își poate recâștiga credibilitatea repetând „aceleași greșeli” din trecut. [...]
Ilie Bolojan spune că blocajul politic poate împinge România spre alegeri anticipate , dacă partidele nu reușesc să ajungă la o formulă de guvernare care să poată fi învestită, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul crizei politice și al presiunii de a asigura stabilitate pentru decizii cu impact bugetar și pentru implementarea proiectelor din PNRR. Bolojan, președinte PNL și premier interimar, a declarat la B1 TV că, în democrațiile europene, alegerile anticipate sunt o soluție folosită atunci când nu mai poate funcționa „într-o formulă cât de cât stabilă” un guvern rezultat din configurația parlamentară. „Cel puţin, dacă nu se va ajunge la o soluţie, cred că alegerile anticipate pot fi luate la modul serios în calcul, dar asta este perspectiva pe care o pot prezenta.” De ce contează: stabilitatea guvernării, legată de corecții bugetare și PNRR În aceeași intervenție, Bolojan a făcut trimitere la faptul că alte state au recurs la anticipate, dar a avertizat că „modelul bulgar” – cu mai multe runde de alegeri fără schimbări majore – nu ar fi de dorit, în contextul în care România are o „situație bugetară” care ar impune „corecții puternice”. Totodată, el a legat miza politică de riscul de a pierde bani prin blocaje care ar afecta proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , sugerând că lipsa unei înțelegeri politice poate avea consecințe directe asupra finanțărilor. Ce spune despre cadrul legal și calendar: „depinde de modul în care evoluează lucrurile” Bolojan a afirmat că eventualele modificări legislative necesare pentru organizarea anticipatelor ar putea fi făcute „în baza unui acord politic”, în condițiile în care există deja „comentarii și interpretări” pe această temă. În privința momentului, a evitat să avanseze un termen ferm, indicând doar că, dacă nu funcționează nicio înțelegere, alegerile ar putea fi luate în calcul „în toamna acestui an” sau „în primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. [...]
Prezența lui Nicușor Dan la summitul de la Kiev pune pe agendă securitatea energetică și conectivitatea regională , teme cu impact direct asupra stabilității economice din zona Mării Negre, potrivit G4Media , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale. Președintele României va participa miercuri, 15 iulie, la Kiev, la a cincea ediție a Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est , vizita având loc în urma invitației adresate de președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. Formatul „Ucraina – Europa de Sud-Est” a fost lansat în 2023, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Potrivit Administrației Prezidențiale, platforma urmărește coordonarea regională pentru susținerea Ucrainei și pentru gestionarea efectelor războiului asupra unei regiuni cu interese comune în securitate, economie, conectivitate energetică și de infrastructură, reziliență și combaterea amenințărilor hibride. La Kiev, șeful statului urmează să reconfirme angajamentul României de a continua asistența pentru Ucraina și de a contribui la consolidarea securității și rezilienței în regiunea Mării Negre și în Europa de Sud-Est, conform comunicatului citat. Summitul va aborda, între altele, conectivitatea regională, securitatea energetică și reziliența, teme care influențează atât funcționarea infrastructurii critice, cât și predictibilitatea fluxurilor economice în regiune. [...]
