Știri
Știri din categoria Politică
Tánczos Barna respinge ieșirea UDMR de la guvernare și cere stabilitate în coaliție, într-un moment complicat pentru executiv, marcat de presiuni bugetare și tensiuni politice. Potrivit stirileprotv.ro, care citează News.ro, vicepremierul a declarat joi, 12 februarie 2026, la Europa FM, că „nu este momentul acum să ieșim de la guvernare, în niciun caz”, subliniind că UDMR își asumă responsabilitatea guvernării într-un context economic dificil.
Tánczos Barna a explicat că, deși fiecare partid își face propriile analize, stabilitatea executivului trebuie menținută, iar disputele publice din interiorul coaliției nu ajută. El a arătat că anul 2024, unul electoral, a dus deficitul bugetar la peste 9%, pe fondul majorărilor salariale, recalculării pensiilor și investițiilor ridicate. În opinia sa, cheltuielile au pus o presiune excesivă pe buget, comparând situația cu o familie care încearcă simultan să susțină doi copii la facultate și să construiască două case.
Vicepremierul a susținut că România a reușit, în ianuarie 2025, să evite degradarea ratingului și suspendarea fondurilor europene, convingând agențiile internaționale și Comisia Europeană că poate redresa economia. „Acum trebuie să rezolvăm problema și la noi acasă”, a spus acesta, făcând apel la mai multă încredere reciprocă în coaliție.
În privința PSD, Tánczos Barna a recunoscut rolul formațiunii în deciziile guvernamentale, dar a criticat ieșirile publice disonante. El a subliniat că UDMR preferă să discute eventualele divergențe în interiorul coaliției și a menționat solicitarea de ajustare a impozitelor în marja minimă și maximă pentru a atenua unele creșteri.
Mesajul transmis este unul de continuitate: UDMR rămâne la guvernare și își asumă „povara” deciziilor economice, într-un an în care România încearcă să își stabilizeze finanțele publice și să evite noi tensiuni politice.
Recomandate
PSD analizează scenariile privind guvernarea, iar decizia va veni după 20 aprilie , potrivit AGERPRES . Vicepremierul Sorin Grindeanu a declarat luni, la Bacău, că partidul ia în calcul mai multe variante pentru perioada următoare, inclusiv reconfigurarea coaliției sau trecerea în opoziție. Grindeanu a spus că hotărârea nu va fi luată înaintea unui vot intern programat pentru 20 aprilie, care ar urma să stabilească poziția PSD față de continuarea guvernării. „PSD analizează mai multe scenarii privind continuarea guvernării, inclusiv o posibilă reconfigurare a coaliției sau trecerea în opoziție, decizia urmând să fie luată în urma unui vot intern, programat pentru 20 aprilie.” Declarația vine în contextul discuțiilor politice despre stabilitatea majorității și despre opțiunile partidelor din coaliție, într-o perioadă în care agenda guvernamentală este dominată și de teme economice sensibile. Din informațiile publicate, nu rezultă ce scenariu are în acest moment sprijinul majoritar în partid și nici ce condiții ar putea pune PSD pentru a rămâne la guvernare, însă mesajul transmis este că decizia va fi formalizată după consultarea internă. AGERPRES notează că articolul integral este disponibil doar abonaților, iar detaliile suplimentare despre discuțiile din partid și despre variantele analizate nu sunt publice în materialul accesibil. [...]
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că România nu se află în acest moment sub riscul unui posibil atac din partea Iranului, în contextul tensiunilor internaționale tot mai discutate. Oficialul a precizat că, la nivel instituțional, nu există indicii care să justifice un astfel de scenariu, iar ipoteza nu este luată în calcul de autorități. Declarația vine pe fondul preocupărilor legate de evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu și de impactul lor asupra securității europene. Întrebat direct despre posibilitatea ca România să devină o țintă, Miruță a subliniat că nu există, până în prezent, informații sau evaluări care să indice o amenințare concretă în această direcție. Poziția oficială sugerează că instituțiile de apărare și securitate monitorizează situația, dar fără a identifica riscuri directe pentru teritoriul României. În același timp, declarația vine și ca un mesaj de calmare, în contextul în care astfel de scenarii pot genera îngrijorare în spațiul public. Contextul regional rămâne însă unul sensibil, iar discuțiile despre securitate sunt tot mai frecvente, inclusiv în raport cu apartenența României la NATO și rolul său strategic în zona Mării Negre. [...]
AUR domină intențiile de vot cu 33% , potrivit unui sondaj realizat de AGERPRES , care indică o schimbare semnificativă în preferințele electoratului român, pe fondul unei nemulțumiri larg răspândite față de direcția actuală a țării. Datele arată că PSD ar obține 24% din voturi, iar PNL 16%, în timp ce restul partidelor rămân la distanță considerabilă. Clasamentul complet al intențiilor de vot relevă o fragmentare a scenei politice, dar și o concentrare clară în jurul primelor trei formațiuni: AUR – 33% PSD – 24% PNL – 16% USR – 9% UDMR – 5% S.O.S. România – 4% Partidul Oamenilor Tineri – 3% Alte partide – 6% Dincolo de ierarhia politică, sondajul scoate în evidență o stare generală de nemulțumire în rândul populației. Potrivit cercetării realizate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), aproximativ 80% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 17% văd evoluțiile într-o lumină pozitivă. Acest dezechilibru major sugerează un context favorabil pentru partidele de opoziție și explică, cel puțin parțial, avansul AUR în preferințele alegătorilor. Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență, pentru a reflecta cât mai fidel structura populației. În ansamblu, cifrele indică nu doar o competiție electorală deschisă, ci și o presiune crescândă asupra partidelor tradiționale, într-un climat în care percepția publică despre direcția țării devine un factor decisiv. [...]
Ilie Bolojan spune că nu demisionează din funcția de premier , în pofida atacurilor venite dinspre PSD, și avertizează că PNL ar putea părăsi coaliția, potrivit Libertatea . Șeful Guvernului afirmă că tensiunile din coaliție s-au amplificat din ianuarie și admite posibilitatea unei crize politice „în perioada următoare”. Întrebat dacă a avut o discuție directă cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, despre atacurile publice, Bolojan a spus că întâlnirile au avut loc în ședințele de coaliție, însă nu a existat o conversație separată pe această temă. El susține că, deși ședințele se desfășoară „rezonabil”, în afara lor „lucrurile se schimbă foarte mult”, iar criticile escaladează. Premierul a indicat că nu intenționează să plece „de unul singur” și că partidele nemulțumite au la dispoziție instrumente politice, de la moțiune de cenzură până la retragerea miniștrilor. În același timp, a argumentat că schimbarea unei persoane nu rezolvă problemele care au dus la actualele tensiuni și că cei care provoacă o criză trebuie să își asume consecințele. Din perspectiva PNL, Bolojan afirmă că protocolul coaliției semnat la 23 iunie 2025 a fost respectat și că nu există încălcări ale înțelegerilor. El a avertizat însă că, dacă PSD va continua să genereze crize politice pe tema schimbării premierului sau a miniștrilor, „este greu de presupus” că PNL va mai rămâne într-o coaliție cu PSD, invocând nevoia de stabilitate politică și respingând ideea unui guvern minoritar. Contextul este o relație tot mai tensionată în coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, pe fondul majorării taxelor și impozitelor la începutul lui 2026, notează publicația. Libertatea arată că Sorin Grindeanu a spus încă din ianuarie că își dorește plecarea lui Bolojan, invocând rigiditatea acestuia și faptul că nu ar ține cont de propunerile din coaliție, însă atunci a susținut că nu este momentul; între timp, România are buget, dar conducerea SRI și SIE nu a fost schimbată. În continuare, PSD urmează să consulte pe 20 aprilie aproximativ 5.000 de membri printr-un chestionar privind direcția partidului în raport cu guvernarea, fără ca întrebările să fie stabilite deocamdată. Potrivit aceleiași surse, nu este limpede dacă PSD vizează ieșirea de la guvernare sau încearcă să îl determine pe Bolojan să plece, iar Grindeanu rămâne, totodată, un critic al USR și a vorbit despre intenția de a scoate partidul din coaliție. [...]
Președintele Nicușor Dan critică „cavalcada de procese” pe restanțe salariale , după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a acționat în instanță Guvernul, potrivit Digi24 . Șeful statului a spus că nu este normal ca statul să ajungă să datoreze bani unor categorii sociale sau unor companii, dar a invocat constrângerile bugetare și necesitatea unei „balanțe” între obligații și resurse. Declarațiile au fost făcute luni seară, în contextul demersului ÎCCJ privind plata restanțelor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Nicușor Dan a susținut că actualii decidenți ajung să plătească efectele unor situații generate în urmă cu 10-15 ani, ceea ce alimentează litigii în lanț. „Deci nu e normală toată această cavalcadă de procese”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a argumentat că un proces pornește, în esență, de la interpretarea unei legi de către un magistrat și că, dacă interpretarea a produs efecte neintenționate, legea ar fi trebuit corectată la timp. În lipsa unei intervenții legislative, statul ajunge să suporte costurile acumulate în timp. În același context, el a dat ca exemplu și obligațiile rezultate din plafonările la energie, unde statul poate ajunge dator față de companii. Întrebat despre acțiunea ÎCCJ, Nicușor Dan a apreciat că instanța supremă „și-a exercitat un drept”. Conform HotNews.ro , ÎCCJ a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru „refuzul nejustificat” de a pune la dispoziție sumele necesare achitării drepturilor salariale restante. În articol este menționat și faptul că statul ar trebui să plătească magistraților 2 miliarde de euro ca restanțe salariale, în tranșe, după valul de procese din ultimii ani. Săptămâna trecută, ÎCCJ anunțase că a formulat o plângere prealabilă către Guvern și Ministerul Finanțelor, precizând că, dacă nu primește un răspuns favorabil, poate sesiza instanța de contencios administrativ. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că tensiunile din coaliție pot degenera într-o criză , potrivit Mediafax . Șeful Guvernului a susținut că, în actualul context bugetar și internațional, România are nevoie de stabilitate politică pentru a gestiona problemele economice și angajamentele asumate. Bolojan a descris o diferență între discuțiile din ședințele coaliției și mesajele ulterioare din spațiul public, unde, spune el, apar atacuri și critici care amplifică tensiunile. Declarațiile au fost făcute luni, la Digi24, în contextul relației tensionate dintre PNL și PSD. Întrebat dacă a discutat direct cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, premierul a spus că nu a reușit, invocând agenda încărcată a Guvernului, de la combustibili și energie până la absorbția fondurilor europene, restructurări și controlul deficitelor. În același timp, a avertizat că schimbarea unor persoane nu rezolvă automat problemele structurale. „E posibil să avem o criză în perioada următoare, asta este situația. Problemele nu dispar dacă o persoană sau alta pleacă”. Bolojan a argumentat că o criză politică ar complica și mai mult situația, pe fondul presiunilor bugetare și al contextului extern, menționând războaiele din Golf și din Ucraina. Mesajul său a fost că o eventuală instabilitate ar suprapune riscuri politice peste cele economice. Un punct central al intervenției a fost Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde premierul a spus că România are nevoie de decizii rapide pentru a evita pierderea de bani. El a indicat că ar trebui absorbiți aproximativ 10 miliarde de euro până la finalul lunii august și a subliniat că o parte din sume sunt granturi (fonduri nerambursabile), iar restul împrumuturi pe termen lung, la dobânzi mici. Potrivit Mediafax, declarațiile vin după consultările interne din PSD lansate de Sorin Grindeanu privind viitorul guvernării. O decizie ar urma să fie luată pe 20 aprilie, iar Grindeanu susține că majoritatea membrilor PSD ar sprijini schimbarea actualei structuri guvernamentale. [...]
