Știri din categoria Politică

Tánczos Barna exclude ieșirea UDMR de la guvernare – apel la liniște și unitate în coaliție

13 februarie 2026, 13:57

Tánczos Barna discutând despre stabilitatea guvernării UDMR în contextul politic actual.

Tánczos Barna respinge ieșirea UDMR de la guvernare și cere stabilitate în coaliție, într-un moment complicat pentru executiv, marcat de presiuni bugetare și tensiuni politice. Potrivit stirileprotv.ro, care citează News.ro, vicepremierul a declarat joi, 12 februarie 2026, la Europa FM, că „nu este momentul acum să ieșim de la guvernare, în niciun caz”, subliniind că UDMR își asumă responsabilitatea guvernării într-un context economic dificil.

Tánczos Barna a explicat că, deși fiecare partid își face propriile analize, stabilitatea executivului trebuie menținută, iar disputele publice din interiorul coaliției nu ajută. El a arătat că anul 2024, unul electoral, a dus deficitul bugetar la peste 9%, pe fondul majorărilor salariale, recalculării pensiilor și investițiilor ridicate. În opinia sa, cheltuielile au pus o presiune excesivă pe buget, comparând situația cu o familie care încearcă simultan să susțină doi copii la facultate și să construiască două case.

Vicepremierul a susținut că România a reușit, în ianuarie 2025, să evite degradarea ratingului și suspendarea fondurilor europene, convingând agențiile internaționale și Comisia Europeană că poate redresa economia. „Acum trebuie să rezolvăm problema și la noi acasă”, a spus acesta, făcând apel la mai multă încredere reciprocă în coaliție.

În privința PSD, Tánczos Barna a recunoscut rolul formațiunii în deciziile guvernamentale, dar a criticat ieșirile publice disonante. El a subliniat că UDMR preferă să discute eventualele divergențe în interiorul coaliției și a menționat solicitarea de ajustare a impozitelor în marja minimă și maximă pentru a atenua unele creșteri.

Mesajul transmis este unul de continuitate: UDMR rămâne la guvernare și își asumă „povara” deciziilor economice, într-un an în care România încearcă să își stabilizeze finanțele publice și să evite noi tensiuni politice.

Tag-uri:udmr politica guvernare buget stabilitate romania tanczos barna

AutorClaudia Gheorghe

Sursăstirileprotv.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Vicepremierul Tanczos Barna discută despre situația politică actuală.

Politică10 feb. 2026

Vicepremierul Barna nu exclude o analiză a ieșirii de la guvernare – „dacă lucrurile se precipită”

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că UDMR ar putea analiza retragerea din guvernare dacă situația politică se tensionează suplimentar , însă a subliniat că, deocamdată, Uniunea rămâne parte a Coaliției. Afirmațiile au fost făcute marți, 10 februarie, în cadrul unei declarații de presă de la Parlament și vin în contextul unui conflict tot mai accentuat cu premierul Ilie Bolojan privind politica fiscală locală. Informația a fost publicată de Antena 3 CNN . Disputa centrală vizează propunerea UDMR de reducere a taxelor și impozitelor locale, inițiativă respinsă de premier și criticată de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , care a invocat faptul că aceste măsuri sunt asumate încă din 2021 și nu pot fi modificate fără riscuri fiscale majore. În replică, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a cerut să se revină asupra deciziei, argumentând că asumarea greșită nu este un semn de forță, ci de imaturitate. Tanczos Barna a reiterat ideea că UDMR își poate atinge obiectivele mai eficient din interiorul Coaliției decât din opoziție. Cu toate acestea, în cazul în care „lucrurile se precipită”, a admis că o ieșire de la guvernare ar putea fi pusă în discuție la nivelul conducerii Uniunii. El a subliniat că „forța noastră politică poate fi exploatată la maximum dacă suntem în Coaliție, nu în afara ei”. Pe lângă disputa fiscală, UDMR susține și măsura acordării unor ajutoare financiare unice pentru pensionarii cu venituri mici – 1.000 de lei în două tranșe, înainte de Paște și Crăciun – propunere în curs de analiză în Guvern. Acest sprijin este văzut de UDMR ca o măsură de echilibrare socială într-un context economic incert și marcat de majorări fiscale. Tensiunile din interiorul Coaliției nu sunt noi, dar ele s-au acutizat recent pe fondul divergențelor între PNL , reprezentat de premierul Bolojan, și UDMR, aflat în minoritate în cadrul Executivului. Potrivit unor surse politice, poziția UDMR este fragilizată de lipsa sprijinului majoritar pentru inițiativele sale, iar liderii Uniunii iau în calcul mai multe scenarii strategice în perspectiva anului electoral 2026. În concluzie, semnalul transmis de vicepremierul Tanczos Barna nu anunță o retragere iminentă, dar arată că UDMR este pregătit să reevalueze poziția sa în Guvern dacă actualele blocaje politice nu se deblochează în perioada următoare. [...]

Politică11 feb. 2026

Alexandru Nazare afirmă că IMM-urile beneficiază direct de pachetul de relansare economică - contrazice percepția mediului de afaceri privind accesul la fonduri

Alexandru Nazare spune că IMM-urile câștigă direct din pachetul de relansare , deși o parte a mediului de afaceri susține că măsurile ar ajunge la prea puține firme, potrivit Digi24 . Disputa vizează pachetul de stimulare a investițiilor mari, aflat în dezbatere publică, și felul în care acesta se traduce în beneficii concrete pentru întreprinderile mici și mijlocii. Ministrul Finanțelor argumentează că atragerea de proiecte mari creează „efecte în lanț” pentru economia locală, inclusiv prin contracte noi pentru furnizori și integrarea IMM-urilor în lanțuri de producție. În această logică, statul ar muta accentul „de la consum la investiții” și ar urmări o creștere pe termen lung, bazată pe capital și proiecte industriale. „IMM-urile sunt un beneficiar direct al acestui pachet: fiecare investiţie mare atrasă în România înseamnă contracte noi, cerere pentru produse şi servicii locale, integrare în lanţuri de producţie şi transfer de tehnologie.” Pe de altă parte, mediul de afaceri contestă anvergura reală a programelor și numărul de companii care ar putea fi atinse. Mesajul critic a venit după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, când reprezentanții IMM România au avertizat că impactul ar fi limitat și că, în forma prezentată, pachetul nu ar ajunge la „zeci de mii” de întreprinderi, ci la câteva sute. În centrul pachetului se află o schemă dedicată proiectelor strategice de minimum 1 miliard de lei, pentru care Ministerul Finanțelor propune un mix de instrumente de sprijin, de la granturi și credite fiscale (facilități care reduc impozitul datorat) până la garanții de stat și bonificații de dobândă. Nazare leagă această componentă de măsuri adoptate la finalul lui 2025, precum abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri și a taxei pe stâlp din 2027, susținând că obiectivul este un cadru mai predictibil pentru investitori. Pachetul include și alte linii de finanțare: o schemă de 1,05 miliarde euro pentru industria prelucrătoare și sectoare cu deficit comercial (investiții de minimum 50 milioane de lei), sprijin pentru proiecte de minimum 75 milioane lei în tehnologii „zero net” și resurse minerale strategice (cu credite fiscale până la 7 ani și garanții de stat), precum și programul TECHUP ROMANIA pentru cercetare-dezvoltare (2026–2032), cu granturi și deduceri fiscale de până la 200% din cheltuielile eligibile. Miza politică imediată rămâne însă aceeași: guvernul susține că IMM-urile vor beneficia indirect, prin comenzi și parteneriate, în timp ce antreprenorii cer o țintire mai largă și rezultate măsurabile pentru un număr mai mare de firme. [...]

Antonio José Seguro sărbătorește victoria în alegerile prezidențiale din Portugalia.

Politică08 feb. 2026

Portugalia alege stabilitatea: socialistul Antonio José Seguro câștigă alegerile prezidențiale în Portugalia – înfrângere clară pentru extrema dreaptă

Antonio José Seguro , candidatul Partidului Socialist din Portugalia, a câștigat categoric alegerile prezidențiale în turul al doilea, obținând între 67% și 73% din voturi , potrivit proiecțiilor realizate pe baza sondajelor la ieșirea de la urne, relatează AGERPRES . Adversarul său, liderul de extremă dreapta André Ventura, a obținut un scor între 27% și 33%, semnificativ sub cel al contracandidatului său moderat. În vârstă de 63 de ani, Seguro îl va succeda pe actualul președinte conservator Marcelo Rebelo de Sousa, care a ocupat funcția timp de zece ani. Noul președinte urmează să preia mandatul la începutul lunii martie 2026. Victoria sa este interpretată drept o respingere clară a discursului populist și radical reprezentat de Ventura, într-un context european în care extrema dreaptă a câștigat teren în mai multe state. Antonio José Seguro este o figură cunoscută a stângii portugheze, cu experiență îndelungată în viața politică. Fost lider al Partidului Socialist și fost ministru, el a mizat în această campanie pe o agendă de unitate, stabilitate democratică și apărarea valorilor europene. În contrast, campania lui Ventura a fost marcată de teme anti-imigrație, naționalism economic și critici dure la adresa sistemului politic tradițional. Participarea ridicată la vot, în special în zonele urbane, a fost favorabilă candidatului de centru-stânga. Analistii politici notează că alegerea lui Seguro menține Portugalia pe un curs politic echilibrat în raport cu Uniunea Europeană, într-un moment în care alte democrații din regiune se confruntă cu presiuni populiste. [...]

Friedrich Merz discutând despre securitatea europeană la München.

Politică13 feb. 2026

Merz vrea clarificarea articolului 42 din tratatele UE - discută cu Macron despre descurajare nucleară europeană

Potrivit News.ro , cancelarul german Friedrich Merz a declarat la Conferinţa de securitate de la München că a început discuţii cu preşedintele francez Emmanuel Macron privind crearea unei componente europene de descurajare nucleară , integrată în cadrul NATO, şi a cerut o dezbatere despre modul în care ar trebui aplicată clauza de „asistenţă reciprocă” din tratatele UE. Merz a susţinut că Europa trebuie să-şi reducă dependenţa „autoimpusă” faţă de SUA şi să construiască un pilon european mai puternic în cadrul Alianţei. „Nu facem acest lucru renunţând la NATO” , a spus el, ci prin consolidarea contribuţiei europene. În acelaşi timp, a admis că relaţia transatlantică va presupune mai multe diferenţe de opinie decât în trecut, dar a insistat că parteneriatul rămâne esenţial. Discuţie despre articolul 42 şi descurajare nucleară europeană Un punct sensibil al discursului a fost apelul la clarificarea articolului 42 din tratatele UE, referitor la „asistenţa reciprocă” în cazul unui atac armat. Merz a cerut ca Uniunea să precizeze cum funcţionează concret această clauză, subliniind că iniţiativa nu ar trebui să înlocuiască NATO , ci să întărească dimensiunea europeană din interiorul alianţei. În paralel, el a confirmat „primele discuţii” cu Macron privind un program european de descurajare nucleară. Trecând la relaţia cu SUA, cancelarul a avertizat că „nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acţiona singure” într-o eră a rivalităţii marilor puteri. Totodată, a punctat clar diferenţele ideologice: „Lupta culturală a MAGA în SUA nu este a noastră în Europa”, adăugând că libertatea de exprimare în Europa are limite atunci când intră în conflict cu demnitatea umană şi legea fundamentală. Merz a respins protecţionismul şi tarifele, pledând pentru comerţ liber şi cooperare multilaterală, inclusiv în domeniul climatic şi sanitar. În viziunea sa, Europa trebuie să-şi valorifice mai bine potenţialul economic şi militar, amintind că PIB-ul UE este de aproape zece ori mai mare decât al Rusiei, fără ca acest avantaj să se reflecte proporţional în forţa strategică. Discursul a marcat prima sa intervenţie la MSC din postura de cancelar şi a fost interpretat ca o încercare de a seta tonul dezbaterilor, notează sursa citată. [...]

Trump și Rubio discutând despre politica externă la o conferință importantă.

Politică13 feb. 2026

Trump îl retrage pe JD Vance – Marco Rubio conduce delegația americană la Munchen

Conferința de securitate de la Munchen începe într-un climat tensionat între SUA și Europa, după ce Trump îl trimite pe Marco Rubio în locul controversatului JD Vance – o mișcare ce sugerează o schimbare de ton, dar nu și de strategie din partea administrației americane, potrivit HotNews.ro . După discursul șocant al lui JD Vance de anul trecut, în care oficialul american critica libertatea de exprimare din Europa și flirta deschis cu poziții de extremă dreapta, Donald Trump a decis să trimită la Munchen un emisar cu profil diplomatic mai echilibrat: secretarul de stat Marco Rubio . Delegația SUA sosește însă într-un context de neîncredere profundă, marcat de scandalul Groenlanda și de percepția tot mai apăsătoare a unei rupturi în relațiile transatlantice. Un an după Vance, vine Rubio – dar filosofia rămâne Anul trecut, afirmațiile lui JD Vance despre „regresul libertății de exprimare” în Europa și deschiderea către poziții ale partidelor extremiste precum AfD au provocat un val de nemulțumire. În 2026, administrația Trump a ales o prezență mai tactică în persoana lui Marco Rubio, care a declarat că europenii „vor sinceritate”, dar fără a da semne că linia de politică externă a Washingtonului s-ar fi schimbat în esență. Rubio a plecat joi seară din SUA și va conduce discuțiile în fața elitei internaționale din domeniul securității reunite la Munchen între 13 și 15 februarie. Încă dinainte de discursul său oficial, el a transmis că subiectul Groenlandei este „în lucru”, dar criza declanșată de intenția SUA de a revendica teritorii ale unor aliați NATO, precum Danemarca, a produs daune de durată. O conferință în plină criză de încredere Fostul diplomat Wolfgang Ischinger, organizatorul conferinței, a avertizat că „lumea se află într-o eră a politicii de demolare”, în care tendințele distructive înlocuiesc abordările prudente de reformă. În acest climat, Donald Trump – care a afirmat că UE a fost creată pentru a „enerva Statele Unite” – își impune noua Strategie de Securitate Națională, ce vede Europa ca o entitate slabă și amenințată de „dispariție civilizațională”. Rubio va insista asupra împărțirii sarcinilor în materie de apărare și va sublinia așteptările Washingtonului de la aliații săi. Cu toate acestea, tonul general pare mai calculat decât cel din 2025, când ieșirile lui Vance au creat un climat de ostilitate. Rusia, Ucraina și... Orban Printre temele dominante ale conferinței se numără: continuitatea sprijinului pentru Ucraina în fața Rusiei, revigorarea dialogului strategic cu Moscova, consolidarea prezenței NATO în Arctica, ofensiva americană împotriva reglementărilor europene din domeniul tehnologiei. Rubio va avea o întâlnire oficială cu Volodimir Zelenski , iar tema libertății de exprimare va reveni în discuții prin vocea subsecretarului Sarah Rogers, care critică politicile europene de combatere a dezinformării, considerate de administrația Trump drept „obstacole”. După Munchen, Rubio va merge în Slovacia și Ungaria, unde va transmite personal sprijinul lui Trump pentru guvernul lui Viktor Orban. Alegerea acestor destinații nu este întâmplătoare, ambele țări fiind prezentate de Trump drept exemple de urmat pentru restul Europei. Mizele geopolitice și perspectiva unei confruntări ideologice Evenimentul din Bavaria are loc cu doar câteva zile înainte de lansarea controversatului „Consiliu de pace” creat de Trump – o inițiativă despre care mulți diplomați cred că subminează ONU . De asemenea, declarațiile recente ale premierului canadian Mark Carney despre „fractura ordinii mondiale” vor plana asupra dezbaterilor. Munchen 2026 marchează, așadar, un punct critic al relațiilor SUA-Europa, unde diferențele de viziune nu mai pot fi ignorate , iar un posibil conflict ideologic între cele două maluri ale Atlanticului pare tot mai probabil. [...]

Oameni sărbătorind cu un tort în formă de hartă a SUA.

Politică13 feb. 2026

Nicușor Dan afirmă că vizita lui George Simion în SUA a fost un eșec - liderul AUR nu a fost primit de oficiali americani

Președintele Nicușor Dan a spus că vizita lui George Simion în SUA „a fost un eșec” , afirmând că liderul AUR „n-a fost primit de nimeni”, potrivit HotNews.ro . Declarația a fost făcută joi seară, într-o conferință de presă susținută după reuniunea informală a liderilor Consiliului European, desfășurată la Castelul Alden-Biesen din Belgia. Șeful statului a fost întrebat despre acuzațiile omului de afaceri Dragoș Sprînceană, stabilit în SUA, care a susținut că George Simion ar fi făcut lobby pentru ca România să fie scoasă din programul Visa Waiver (mecanismul care permite călătorii fără viză în SUA, în anumite condiții). Nicușor Dan a spus că nu are informații suplimentare față de cele apărute public, dar a indicat drept „relevant” faptul că același politician ar fi mulțumit, în urmă cu „8-9 luni”, Statelor Unite pentru scoaterea României din program și că, ulterior, ar fi mers în SUA cu o delegație numeroasă fără să fie primit oficial. „Asta e relevant pentru credibilitatea pe care oamenii ăștia o au pe plan internațional”, a mai declarat Nicușor Dan. În același context, articolul amintește că Dragoș Sprînceană a fost anul trecut unul dintre cei doi emisari speciali desemnați de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, pentru activități de lobby pe lângă administrația președintelui american Donald Trump, iar surse politice au declarat anterior pentru HotNews că Sprînceană ar fi fost un sponsor important în campania prezidențială a lui Trump pentru al doilea mandat. În replică la afirmațiile lui Sprînceană, AUR a respins acuzațiile și a vorbit despre „opinii personale și interpretări”. Separat, Nicușor Dan a comentat și posibilitatea ca România să participe, din 19 februarie, la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump, afirmând că, din cauza unor „nepotriviri” între carta noii organizații și angajamentele internaționale existente, România nu ar putea avea alt statut decât cel de observator, iar decizia finală depinde de clarificările pe care organizatorii urmează să le ofere. [...]