Știri
Știri din categoria Politică
Ridicarea imunității premierului Peter Magyar deschide calea unei anchete penale cu potențial de instabilitate politică la Budapesta, după un vot fără opoziție în Parlamentul Ungariei, potrivit HotNews.
Moțiunea de suspendare a imunității lui Magyar, cerută chiar de acesta, a fost adoptată într-o sesiune specială cu 139 de voturi pentru, fără voturi împotrivă sau abțineri. În același pachet, legislativul a ridicat imunitatea a doi parlamentari de opoziție care au fost miniștri în fostul guvern condus de Viktor Orbán și sunt acuzați de corupție: Balázs Hankó (fost ministru al culturii) și Miklós Seszták (fost ministru al dezvoltării). Partidul Fidesz al lui Orbán și aliatul său KDNP au boicotat votul.
Parchetul ungar a cerut suspendarea imunității premierului după redeschiderea investigației, odată cu încheierea mandatului lui Magyar de europarlamentar, perioadă în care a beneficiat de imunitate.
Ancheta vizează un incident din iunie 2024: conform procurorului-șef de la acea vreme, Magyar ar fi surprins într-un bar un cetățean care îl filma, i-ar fi smuls telefonul și l-ar fi aruncat în Dunăre, refuzând apoi să îl restituie. Telefonul a fost recuperat și înapoiat proprietarului, însă Parchetul susține că fapta îndeplinește criteriile legale pentru încadrarea ca infracțiune de furt.
În discursul din Parlament, Magyar a cerut explicit ridicarea imunității și a spus că este responsabil pentru acțiunile sale, dar a criticat Parchetul pentru că ar trata „laolaltă” cazul său cu cele ale foștilor miniștri, pe care le-a descris ca fiind dosare fără legătură între ele.
În cazul deputatului Balázs Hankó (Fidesz), ancheta se referă la o presupusă delapidare de 47 de milioane de euro (aprox. 235 milioane lei) din fonduri publice, din care o parte ar fi fost folosite pentru finanțarea campaniei electorale a partidului la alegerile parlamentare din aprilie.
Pentru Miklós Seszták (KDNP), suspiciunea este că ar fi primit „mai multe milioane de euro” mită pentru achiziția de autobuze second-hand între 2014 și 2018 (suma exactă nu este precizată în materialul citat).
Votul de ridicare a imunității elimină principalul obstacol procedural pentru investigațiile penale și mută presiunea din zona politică în cea judiciară. În funcție de evoluția dosarelor, cazul poate alimenta tensiuni între guvern și instituțiile de anchetă și poate influența raportul de forțe din Parlament, în condițiile în care partidele Fidesz și KDNP au ales să boicoteze votul.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că România și Ungaria vor încerca să „închidă” tensiunile bilaterale după o discuție directă cu premierul ungar Peter Magyar, potrivit Agerpres , la finalul reuniunii informale a Consiliului European . Șeful statului a declarat că întâlnirea bilaterală a avut loc „în mod foarte deschis”, iar cei doi au convenit că relația dintre cele două țări are „un potențial”, în pofida unor „probleme istorice” și „diplomatice” care au alimentat tensiuni. „Am acceptat fiecare dintre noi că există un potențial al acestei relații, că există probleme istorice, diplomatice în această relație, pe care sper că avem deschiderea să discutăm în perioada imediat următoare, pentru a închide [...] aceste discuții tensionate sau aceste [...] tensiuni, lucruri nerezolvate.” Ce urmează, potrivit declarațiilor Din declarațiile președintelui reiese că discuțiile ar urma să continue „în perioada imediat următoare”, cu obiectivul explicit de a reduce tensiunile și de a aborda temele rămase nerezolvate. Agerpres nu oferă detalii despre un calendar, teme concrete sau formatul viitoarelor discuții. Contextul întâlnirii Nicușor Dan a participat vineri la reuniunea informală a Consiliului European, găzduită de Irlanda, în calitate de stat care deține în prezent Președinția Consiliului UE. Potrivit aceleiași surse, reuniunea a fost prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale. [...]
Decizia definitivă care scutește România de despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari (aprox. 30 miliarde lei) în dosarul Roșia Montană închide practic ultima cale de atac și reduce un risc major pentru finanțele publice , potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a reacționat sâmbătă, legând verdictul de rolul societății civile în oprirea proiectului minier. În mesajul său, șeful statului numește hotărârea „o decizie finală în favoarea țării noastre”, care „ne scutește, astfel, de plata unor despăgubiri imense, în valoare de 6,5 miliarde de dolari”. Ce înseamnă verdictul pentru stat Miza imediată a deciziei este eliminarea unei potențiale obligații de plată de ordinul miliardelor de dolari, cu impact direct asupra bugetului. Nicușor Dan afirmă că verdictul „închide, practic, ultima cale extraordinară de atac împotriva României”. Contextul arbitrajului și decizia ICSID România a obținut o victorie definitivă în procesul arbitral internațional privind proiectul Roșia Montană după ce Comitetul ad-hoc ICSID (Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții) a respins cererea de anulare formulată de Gabriel Resources. Compania nu va primi despăgubirile de 6,5 miliarde de dolari solicitate statului român. Pozițiile lui Nicușor Dan și ale Ministerului Finanțelor Președintele susține că proiectul Roșia Montană a fost „profund ilegal” și îl descrie ca pe „o încercare de a distruge iremediabil mediul natural și patrimoniul național, parte a patrimoniului UNESCO”, pe fondul „unei uriașe afaceri de corupție”. În aceeași intervenție, Nicușor Dan pune accent pe dimensiunea civică a subiectului, afirmând că Roșia Montană a devenit „simbol al spiritului civic” și mulțumind celor care „și-au asumat o luptă lungă și de uzură”. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat că decizia „confirmă poziția României” și a descris rezultatul ca fiind „un efort instituțional și juridic susținut”, asumat de minister „pe parcursul a peste zece ani”, pentru protejarea interesului public, a mediului și a resurselor țării „printr-o apărare riguroasă”. [...]
Oana Gheorghiu susține că Marian Neacșu a avut o influență decisivă în deciziile guvernamentale , descriindu-l drept un vicepremier cu „foarte multă putere” prin controlul procedurilor și al mecanismelor administrative, potrivit Digi24 . Miza politică a declarațiilor este una de funcționare a Executivului: cine setează, în practică, ritmul și filtrul deciziilor, dincolo de rolul formal al premierului. Fost vicepremier în Guvernul Bolojan, Gheorghiu a vorbit la emisiunea „În fața ta ” despre rolul lui Marian Neacșu atât în fostul Executiv, cât și în actualul Guvern condus de Luca Niculescu . Ea afirmă că influența lui Neacșu derivă din „memoria instituțională” și din cunoașterea detaliată a procedurilor administrative, ceea ce i-ar permite să accelereze sau să blocheze inițiative. „Dacă zicea că nu se poate, nu se putea”: influență prin proceduri În relatarea Oanei Gheorghiu, Neacșu era perceput drept un reper intern, în special pentru miniștrii PSD, care s-ar fi consultat cu el înainte de a avansa propuneri. Fosta vicepremier descrie un mecanism informal de validare a deciziilor, în care poziția lui Neacșu cântărea decisiv. „Informal se știa că, dacă domnul Neacșu zice că se întâmplă ceva, se va întâmpla. Dacă domnul Neacșu zicea că nu se poate, nu se putea.” Gheorghiu mai spune că Neacșu participa la discuțiile privind deciziile importante și era ascultat mai ales pe subiecte de procedură și administrație. Ce înseamnă pentru actualul Executiv Întrebată dacă Guvernul este condus de premierul Luca Niculescu sau de Marian Neacșu, Gheorghiu a indicat că șeful Executivului este Niculescu, dar a insistat asupra influenței vicepremierului. În această cheie, declarațiile sugerează o dependență operațională de un actor cu experiență administrativă, într-un context în care schimbările politice aduc frecvent rotații de conducere în instituții. Unele detalii despre modul concret în care această influență s-ar fi tradus în decizii nu sunt dezvoltate în materialul citat, iar afirmațiile rămân la nivel de evaluare și descriere din interior, bazată pe experiența fostului vicepremier. [...]
Redeschiderea Salonului Regal din Gara de Nord reaprinde disputa politică pe administrarea spațiilor publice , după ce fostul ministru interimar al Transporturilor, Radu Miruță (USR) , l-a atacat public pe actualul titular al portofoliului, Ștefan Popa (PSD) , acuzându-l că a închis salonul „doar ca să le arate șefilor că anulează orice decizie USR”, pentru ca ulterior să revină asupra deciziei, potrivit G4Media . Miruță susține că Popa a închis Salonul Regal imediat după preluarea ministerului, deși acesta fusese deschis publicului în perioada în care USR a condus interimar Transporturile, iar acum l-a redeschis. În mesajul publicat pe Facebook și citat de publicație, Miruță îl ironizează pe ministru, numindu-l „ministrul Momoa”, după o gafă în care Popa ar fi confundat Tunelul Momaia cu actorul american Jason Momoa. Ce reclamă Miruță și de ce contează politic În postarea sa, fostul ministru interimar afirmă că redeschiderea ar fi venit pe fondul presiunii publice și al unei solicitări pe care spune că i-a adresat-o ministrului. El prezintă episodul ca pe un exemplu de decizie administrativă folosită în logica rivalității politice, nu a interesului public. „Ministrul Momoa a cedat. Salonul Regal din Gara de Nord, pe care l-a închis imediat ce a ajuns în minister, doar ca să le arate șefilor că anulează orice decizie USR, chiar și fără nicio noimă, este acum din nou redeschis publicului.” Miruță mai afirmă că „între miniștri nu se concurează cine anulează mai mult, ci cine face mai mult pentru oameni” și că Salonul Regal „nu este al vreunui ministru, e pentru români”, potrivit citatului redat de G4Media. Contextul deciziei: închidere, apoi redeschidere Din informațiile prezentate, succesiunea deciziilor ar fi fost următoarea: Miruță (USR), ca ministru interimar, a deschis Salonul Regal pentru public; Popa (PSD) l-a închis după preluarea mandatului; ulterior, Popa a redeschis salonul. Articolul nu oferă detalii despre motivele administrative ale închiderii sau redeschiderii și nici despre condițiile concrete de acces, limitându-se la reacția politică și la mesajul public al lui Miruță. [...]
Oana Gheorghiu îl împinge pe Ilie Bolojan spre prezidențiale pe argumentul „onestității” și susține că o candidatură a liderului PNL ar putea schimba logica electorală bazată pe promisiuni, potrivit Digi24 . Fostul vicepremier a declarat, în emisiunea „În fața ta”, că Ilie Bolojan „ar trebui” să candideze la următoarele alegeri prezidențiale și că ar avea „șanse foarte mari” să câștige. Gheorghiu a precizat însă că nu știe dacă Bolojan își dorește efectiv o astfel de candidatură. Argumentul central: „a spus oamenilor exact ce se poate și ce nu se poate” În intervenția sa, Oana Gheorghiu a legat potențialul electoral al lui Bolojan de un profil pe care îl descrie drept neobișnuit în politica românească: asumarea unor măsuri nepopulare și comunicarea directă a limitelor bugetare și administrative. „Indiferent cum se uită oamenii la Ilie Bolojan, că a mărit TVA-ul, că a mărit taxele, este însă, cred, primul politician la acest nivel care le-a vorbit oamenilor onest, care nu i-a mințit, care nu le-a vândut gogoși.” Ea a reluat ideea și în contextul alegerilor prezidențiale din 2029, susținând că România ar avea nevoie de politicieni care pot câștiga alegeri „spunându-le românilor adevărul”, inclusiv pentru a reduce tentația de a „cheltui bani aiurea” în scop electoral. Ce urmează Materialul Digi24 notează că interviul integral poate fi urmărit sâmbătă, de la ora 14:00, la Digi24. În informațiile publicate nu apare o reacție a lui Ilie Bolojan privind o eventuală candidatură. [...]
Dan Dungaciu susține că alegerile din 2027 pot schimba raportul de forțe în UE , cu efect direct asupra modului în care va funcționa Consiliul European și asupra tensiunilor dintre instituțiile de la Bruxelles și guvernele naționale, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele AUR a declarat, sâmbătă, la conferința „Europa la răscruce. Cine decide: Bruxelles-ul sau națiunile?”, organizată în marja Forum Europa la Parlamentul României, că anii 2027 și 2028 ar urma să „schimbe radical” peisajul politic din Uniunea Europeană, pe fondul ciclurilor electorale din mai multe state membre. „Cine decide, în cele din urmă? Cine este suveranul în Europa? Bruxellesul sau statele naționale? (…) Anul 2027 ar putea fi un an în care Europa, Uniunea Europeană, se va schimba radical.” Miza: Consiliul European și direcția politică a UE Dungaciu a argumentat că rezultatele alegerilor din state precum Franța, Polonia sau Italia pot modifica substanțial componența și orientarea Consiliului European, instituția care reunește șefii de stat sau de guvern ai statelor membre și stabilește direcțiile politice generale ale Uniunii. „În 2027, cu un președinte naționalist, suveranist în Franța și un prim-ministru suveranist în Polonia, Consiliul European va fi complet diferit în ceea ce privește acțiunea politică sau geopolitică.” În această logică, el a legat miza de reprezentarea României în Consiliul European, afirmând că „totul ține de cine reprezintă state precum România” în acest for. Posibile tensiuni instituționale: „suveraniștii” vs. Bruxelles Oficialul AUR a mai spus că o eventuală schimbare politică rezultată din alegeri ar putea amplifica tensiunile dintre guverne și instituțiile UE. „Suveraniștii vor încerca să ajungă la putere la Bruxelles. Ceilalți vor încerca să-i țină la distanță.” Contextul geopolitic invocat: războiul din Ucraina și „federalizarea” UE În intervenția sa, Dungaciu a adus în discuție și războiul din Ucraina, despre care a afirmat că este perceput diferit la Bruxelles față de Moscova și că, în viziunea sa, instituțiile europene ar folosi conflictul ca oportunitate pentru schimbări de arhitectură politică în UE. „Războiul din Ucraina constituie un prilej excelent pentru a federaliza Europa, pentru a institui (…) o guvernare centralizată la Bruxelles.” Forum Europa „Viziune, Identitate, Educație”, organizat de AUR la Palatul Parlamentului, se desfășoară de vineri până duminică și, potrivit informațiilor din articol, reunește peste 200 de invitați străini – lideri politici, parlamentari, europarlamentari, diplomați, oameni de afaceri și reprezentanți ai societății civile. [...]
