Știri
Știri din categoria Politică
Ridicarea imunității premierului Peter Magyar deschide calea unei anchete penale cu potențial de instabilitate politică la Budapesta, după un vot fără opoziție în Parlamentul Ungariei, potrivit HotNews.
Moțiunea de suspendare a imunității lui Magyar, cerută chiar de acesta, a fost adoptată într-o sesiune specială cu 139 de voturi pentru, fără voturi împotrivă sau abțineri. În același pachet, legislativul a ridicat imunitatea a doi parlamentari de opoziție care au fost miniștri în fostul guvern condus de Viktor Orbán și sunt acuzați de corupție: Balázs Hankó (fost ministru al culturii) și Miklós Seszták (fost ministru al dezvoltării). Partidul Fidesz al lui Orbán și aliatul său KDNP au boicotat votul.
Parchetul ungar a cerut suspendarea imunității premierului după redeschiderea investigației, odată cu încheierea mandatului lui Magyar de europarlamentar, perioadă în care a beneficiat de imunitate.
Ancheta vizează un incident din iunie 2024: conform procurorului-șef de la acea vreme, Magyar ar fi surprins într-un bar un cetățean care îl filma, i-ar fi smuls telefonul și l-ar fi aruncat în Dunăre, refuzând apoi să îl restituie. Telefonul a fost recuperat și înapoiat proprietarului, însă Parchetul susține că fapta îndeplinește criteriile legale pentru încadrarea ca infracțiune de furt.
În discursul din Parlament, Magyar a cerut explicit ridicarea imunității și a spus că este responsabil pentru acțiunile sale, dar a criticat Parchetul pentru că ar trata „laolaltă” cazul său cu cele ale foștilor miniștri, pe care le-a descris ca fiind dosare fără legătură între ele.
În cazul deputatului Balázs Hankó (Fidesz), ancheta se referă la o presupusă delapidare de 47 de milioane de euro (aprox. 235 milioane lei) din fonduri publice, din care o parte ar fi fost folosite pentru finanțarea campaniei electorale a partidului la alegerile parlamentare din aprilie.
Pentru Miklós Seszták (KDNP), suspiciunea este că ar fi primit „mai multe milioane de euro” mită pentru achiziția de autobuze second-hand între 2014 și 2018 (suma exactă nu este precizată în materialul citat).
Votul de ridicare a imunității elimină principalul obstacol procedural pentru investigațiile penale și mută presiunea din zona politică în cea judiciară. În funcție de evoluția dosarelor, cazul poate alimenta tensiuni între guvern și instituțiile de anchetă și poate influența raportul de forțe din Parlament, în condițiile în care partidele Fidesz și KDNP au ales să boicoteze votul.
Recomandate
AUR condiționează orice discuție de majoritate de eșecul la vot al Guvernului Mureșan și de negocieri înainte de Cotroceni , miză care prelungește incertitudinea politică într-un moment în care partidele caută o formulă de guvernare. Potrivit Agerpres , liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , spune că discuțiile pentru formarea unei majorități parlamentare ar trebui purtate înaintea consultărilor de la Cotroceni , dacă Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu va fi învestit. Peiu afirmă că ar fi posibilă o coaliție de guvernare PSD–AUR doar în condițiile în care PSD ar contacta AUR, dar susține că obiectivul principal al formațiunii este să convingă președintele și celelalte partide că „singura soluție democratică” de ieșire din blocaj ar fi alegerile anticipate. El a adăugat că AUR exclude să voteze un guvern din care nu face parte și că o eventuală alianță PSD–AUR „depinde în întregime de PSD și de președintele Nicușor Dan”. AUR: nu participă la audieri și nu votează Guvernul Mureșan Purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a declarat că negocieri pentru o majoritate ar putea avea loc nu doar cu PSD, ci și cu PNL sau USR, însă abia după ce „pică Guvernul Mureșan”. El a spus că AUR va anunța ulterior echipa de negociere și temele de discuție. Avrămescu a mai precizat că parlamentarii AUR nu vor fi prezenți în comisii la audierea miniștrilor, nici în plen la învestire, invocând „programul de guvernare prezentat”, și a reiterat poziția partidului: „Poziția noastră este cât se poate de clară: nu votăm acest Guvern.” Condiția AUR pentru PSD: discuții „cu partidul”, la nivel de conducere Întrebat dacă AUR se așteaptă să fie cooptat la guvernare de PSD, Avrămescu a spus că o declarație a lui Sorin Grindeanu i-a „contrariat” și a insistat că orice discuție trebuie purtată cu partidul, nu „individual”, și înainte de consultările de la Cotroceni. În același context, Avrămescu a susținut că AUR va avea „echipe de negocieri” pentru discuții privind formarea unei majorități și a indicat că PSD și AUR ar putea găsi „puncte comune” atunci când se discută un program și soluții, inclusiv pe fondul unei „crize economice” și „crize sociale”, fără a detalia măsuri concrete. [...]
Votul de miercuri devine testul de stabilitate pentru Guvernul Mureșan , în condițiile în care susținerea parlamentară rămâne incertă, iar miza este închiderea rapidă a crizei politice. Declarațiile au fost făcute de ministrul propus la Apărare, Radu Miruță, potrivit Agerpres , după întâlnirea premierului desemnat Siegfried Mureșan cu miniștrii propuși, la Parlament. Miruță a susținut că „voturile se măsoară miercuri”, indicând că până atunci rămâne deschisă etapa de convingere și negociere parlamentară. El a argumentat că „a parlamenta” presupune capacitatea de a-i convinge pe ceilalți, subliniind că mai sunt „două zile” până la vot. Poziționarea față de AUR și mesajul către opoziție În același context, Miruță a criticat AUR, afirmând că partidul „face doar gălăgie” și că nu ar fi prezentat soluții la problemele pe care le critică. El a enumerat domenii în care, în opinia sa, lipsesc propuneri consistente: Apărare, Transporturi, Sănătate, Educație și Energie. „Gălăgia nu ține loc de soluții și n-a ținut niciodată.” Miruță a mai spus că, deși AUR are „instrumentele unui partid de opoziție destul de mare” în Parlament, nu s-ar fi văzut „pusă pe tapet” nicio soluție. Deschiderea către voturi, fără alianțe cu UPR și PACE Întrebat despre discuții cu grupurile UPR și PACE, Miruță a precizat că responsabilitatea direcției de negociere aparține premierului desemnat, dar a reiterat poziția: nu se face o alianță cu aceste partide. În același timp, a arătat că echipa guvernamentală ar accepta voturile oricărui parlamentar care consideră că propunerea este o soluție. Cerere de clarificări în Parlament pe subiectul Grindeanu Referitor la întâlnirea dintre liderul PSD Sorin Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia, Miruță a spus că ar fi necesare clarificări, „poate în Parlament, cu o comisie de anchetă”. El a invocat existența „prea multor informații” pe un subiect pe care l-a descris drept „extrem de important” și a cerut explicații din partea celor implicați, menționând și o fotografie apărută în spațiul public, precum și apariția ulterioară a unei moțiuni, despre care a spus că, „cel puțin ca secvență”, poate fi intuită ca având legătură. În acest moment, din informațiile transmise, nu sunt prezentate cifre privind voturile deja asigurate; testul real rămâne votul de miercuri din Parlament. [...]
PSD își justifică refuzul de a vota noul executiv prin riscul unei „demagogii economice” , susținând că programul guvernului propus de Siegfried Mureșan ar conține promisiuni care „nu se pot ține”, potrivit news.ro . Mesajul, transmis de președintele PSD Sorin Grindeanu , mută disputa politică în zona credibilității măsurilor economice și a capacității de guvernare într-un context de „crize suprapuse”. Grindeanu a explicat, luni, într-o conferință de presă, de ce PSD a susținut anterior Guvernul Veștea (propus de un liberal), dar nu susține guvernul propus acum de liberalul Siegfried Mureșan. Pe lângă o decizie internă a PSD de a nu vota un guvern din care partidul nu face parte, liderul social-democrat a invocat și modul în care Mureșan ar fi gestionat relația cu PSD în perioada de după nominalizare. Critica PSD: promisiuni economice fără acoperire și „demagogie” În centrul argumentației, Grindeanu a susținut că programul de guvernare ar include promisiuni pe care inițiatorul „știe că nu se poate ține de cuvânt”, iar PSD nu poate „gira” acest tip de abordare. „PSD nu poate gira o asemenea demagogie economică, nu putem valida nişte iluzii vândute românilor doar pentru ca unii să se instaleze la Palatul Victoria.” Tot în acest registru, Grindeanu a afirmat că PSD nu poate vota „un premier care este decuplat total de România”, descriindu-l pe Mureșan drept „un soi de birocrat parașutat”. Relația politică: acuzații de „aroganță” și comunicare târzie Grindeanu a mai spus că Mureșan ar fi trimis programul de guvernare cu „5 minute înainte” de ședința PSD, la „10 zile de la nominalizare”, gest pe care l-a interpretat ca lipsă de politețe și semn de „aroganță” și „tupeu”. Liderul PSD a afirmat și că a primit un SMS de la premierul desemnat cu câteva minute înainte de ședința social-democraților. În acest context, Grindeanu a concluzionat că sunt „scenarii total diferite” între situația anterioară (Guvernul Veștea) și actuala propunere de guvern. Capacitatea de guvernare: „nu are greutatea politică” și „experiența administrativă” Liderul PSD a pus sub semnul întrebării și profilul lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, afirmând că acesta „nu are greutatea politică” și „nici experiența administrativă” necesare pentru a gestiona o țară „sub presiunea atâtor crize suprapuse”. De asemenea, Grindeanu a spus că, în opinia sa, Mureșan „nu își dorește să fie prim-ministru” și că ar vrea să plece „repede” la Bruxelles. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre conținutul concret al programului de guvernare sau despre promisiunile economice la care face referire Grindeanu, astfel că acuzațiile rămân la nivel de declarații politice. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan caută voturi la neafiliați pentru a-și trece Guvernul , iar discuțiile au scos la iveală condiții și opoziții care pot complica calendarul învestirii, potrivit G4Media . Întâlnirea a avut loc luni, în Parlament, cu parlamentari neafiliați, în contextul în care Mureșan încearcă să strângă voturile necesare pentru învestirea Cabinetului propus. Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a spus că invitația a vizat „în special” reprezentanții Partidului UNIT, care fac parte din grupul neafiliaților, iar concluzia discuției a fost că o parte dintre cei prezenți vor face o evaluare înainte de vot. Ce semnale vin de la neafiliați: condiții, dar și refuzuri Andronache a precizat că parlamentarii neafiliați urmează să decidă cum se vor poziționa în ziua votului și a adăugat că există contacte și cu grupurile parlamentare Uniți pentru România și PACE – Întâi România, urmând ca eventualele întâlniri să fie anunțate ulterior. Din partea Partidului UNIT, deputata neafiliată Aurora-Tașica Simu a indicat că formațiunea cere „garanții” privind vânzarea companiilor strategice , măsură cu care nu este de acord și despre care a spus că este prevăzută în programul de guvernare. Simu a mai afirmat că au fost semnalate și „necorelări” legislative și că decizia privind votul va fi luată după o reuniune internă; ea a precizat că reprezintă patru parlamentari. În același timp, deputatul neafiliat Dumitru Coarnă a declarat că nu va vota Guvernul propus, susținând că premierul desemnat „nu înțelege” mecanismele economice și că economia se află „într-o criză profundă”. Miza politică imediată: aritmetica votului și negocieri în Parlament Andronache a mai spus că premierul desemnat urmărește un „dialog instituționalizat” cu partidele reprezentate în Parlament și că întâlnirile au loc în Parlament. Întrebat de ce nu au existat discuții oficiale cu PSD până acum, liderul deputaților PNL a afirmat că Mureșan a făcut demersuri pentru o întâlnire într-un cadru „instituțional”. În privința șanselor de trecere a Cabinetului, Andronache a indicat că situația „este în evoluție” și că „nu putem da cifre la ora aceasta”, sugerând că negocierile pentru majoritate nu sunt încă închise. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan încearcă să reducă riscul unui vot negativ al PSD la învestirea Guvernului, susținând că programul de guvernare include propuneri social-democrate și că o eventuală respingere ar fi „strict pe criterii subiective” , potrivit Stirile Pro TV . Într-un mesaj publicat pe Facebook, Mureșan spune că l-a contactat „din nou” pe președintele PSD, Sorin Grindeanu , că i-a transmis un document care ar arăta convergențe între programul propus și solicitări ale PSD și că este „oricând dispus” la discuții despre program, formarea Guvernului și „rezolvarea crizei politice”. „Documentul arată că, dacă PSD va vota Guvernul, îl va vota pe criterii obiective. Dacă va vota împotrivă, o va face strict pe criterii subiective.” Ce mizează Mureșan: programul ca instrument de negociere Mesajul premierului desemnat pune accent pe ideea că votul din Parlament ar trebui să fie decis de conținutul programului, nu de calcule politice. În acest sens, el enumeră domenii în care susține că programul preia sau reflectă propuneri asociate PSD, de la energie și apărare până la fiscalitate, reformă administrativă și investiții. Principalele capitole invocate din program Potrivit lui Mureșan, documentul transmis către Grindeanu include, între altele, următoarele direcții: Energie și resurse : investiții în capacități noi, rețele, stocare și interconectări; proiecte precum Mintia, Iernut, Tarnița-Lăpuștești și unitățile 1, 3 și 4 de la Cernavodă; sprijin pe factură pentru consumatorii vulnerabili; calendar de închidere a cărbunelui corelat cu înlocuitorii; contracte pe termen lung „fără plafonări generalizate de preț”. Securitate, apărare și industria de profil : folosirea SAFE (16,68 mld. euro, aprox. 83,4 mld. lei) pentru achiziții care aduc producție și furnizori în România; creșterea graduală a cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB; modernizarea unor baze militare; hub european de securitate maritimă operațional la Constanța în 2027. Reindustrializare și finanțare pentru dezvoltare : Banca de Investiții și Dezvoltare ca instrument central; ajutoare de stat evaluate public; PPP-uri fără mutarea datoriei „în afara bilanțului”; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027; măsuri pentru piața de capital, inclusiv „statut de piață emergentă pentru bursă”. Colectare și disciplină bugetară : ținte de deficit de 6% din PIB în 2026 și sub 3% în 2030; bugetul pe 2027 adoptat până la 31 decembrie; reunificarea ANAF cu Vama; declarații precompletate; principiul că nicio cheltuială permanentă nu se face fără sursă. Reforma statului și servicii publice : comasarea instituțiilor; „punct digital unic”; 13% mai puțini parlamentari; maximum trei secretari de stat pe minister; rating public A–E pentru companiile de stat și ieșire din portofoliu după trei ani de pierderi; 5 milioane de români cu identitate digitală până în 2028. Muncă, venituri, coeziune și demografie : „Contul Viitorului” pentru fiecare copil; subvenția de 2.250 lei/lună pentru angajarea tinerilor NEET; eliminarea supraimpozitării part-time-ului pentru părinți și pentru personalul din sănătate și educație; contracte de muncă flexibile. Educație, sănătate și cercetare : ținte de 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare; primă de performanță de 10–20% pentru profesori; noul Bacalaureat din 2030; 2.000 de paturi noi de îngrijiri paliative până în 2028. Agricultură și irigații : mecanism de compensare a pierderilor din secetă „cu Banca Mondială”, din primăvara lui 2027; pachet pentru tânărul fermier; noua lege a arendei; reluarea exporturilor de ovine. Infrastructură și investiții strategice : minimum 10 mld. euro/an (aprox. 50 mld. lei) din coeziune din 2027; transferul proiectelor PNRR nefinalizate către alte finanțări; deschiderea competitivă a pieței feroviare de călători din 2028; înjumătățirea deceselor rutiere până în 2030; Dunăre navigabilă tot anul. România europeană și euroatlantică : aderarea la OECD; acord pe bugetul UE 2028–2034 până la finalul lui 2026; deschiderea negocierilor pentru Moldova și Ucraina; Visa Waiver ca prioritate în relația cu SUA; reforme privind justiția și serviciile de informații. Ce urmează, din informațiile disponibile Din datele prezentate, demersul lui Mureșan indică o încercare de a ancora decizia PSD într-o negociere pe conținutul programului și de a crește presiunea publică asupra justificării unui eventual vot împotrivă. Articolul nu oferă un răspuns al lui Sorin Grindeanu sau o poziție oficială a PSD privind documentul transmis. [...]
Disputa politică pe tema gazelor riscă să deturneze o țintă energetică deja asumată , în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor este peste media UE și aproape de pragul oficial pentru 1 octombrie, potrivit Biziday . Declarațiile au venit după ce PSD a decis, prin vot online, că nu va susține Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „de vină” pentru faptul că depozitele de gaze sunt la 76% din capacitate. În același timp, informațiile prezentate arată că România are un grad de umplere mai mare decât media UE, iar obiectivul asumat oficial este atingerea nivelului de 80% la 1 octombrie. Contextul politic: PSD nu votează Guvernul Mureșan Conferința de presă a avut loc la scurt timp după reuniunea online a social-democraților, în care partidul a decis să nu voteze Guvernul Mureșan, rezultat anunțat și în zilele precedente. Discuția despre SUA și acuzația de „antiamericanism” Grindeanu a fost întrebat și despre un articol The Wall Street Journal , care a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi spus în martie că Guvernul României urmează să cadă, pentru că Bolojan s-ar fi opus unui coridor de gaze care ar urma să traverseze estul Europei. În relatarea citată, Guilfoyle i-ar fi avertizat pe greci că ar putea păți același lucru, afirmând că: „Noi putem face asta oricărei țări vrem, putem face asta și aici, în Grecia”. Liderul PSD a spus că s-a întâlnit cu Guilfoyle după ce a fost invitat la un eveniment privat și a respins ideea că un ambasador ar putea decide soarta unui guvern. „N-am ce să comentez în plus. Nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu”. În același context, Grindeanu a susținut că, în opinia sa, Guvernul Bolojan a fost „cel mai antiamerican din istoria post-decembristă” și a adăugat că România ar avea nevoie de „un guvern care să repună relația cu SUA pe un făgaș normal”. Întrebare fără răspuns: cazul Romgaz și costul gazelor lichefiate Potrivit aceleiași surse, Grindeanu a refuzat să răspundă când a fost întrebat despre o dezvăluire conform căreia Romgaz ar fi transmis în decembrie 2025 un document care ar indica pierderi de până la 310 milioane de euro/an (aprox. 1,55 miliarde lei/an), dacă ar fi cumpărat gaze lichefiate americane din Grecia. [...]
