Știri
Știri din categoria Politică
Regulamentul Camerei Deputaților face improbabilă revocarea lui Sorin Grindeanu, chiar dacă liderii PNL ar urma să-i ceară demisia din funcția de președinte al Camerei, potrivit Adevărul. Miza este una de arhitectură instituțională: PSD își poate păstra o poziție-cheie în stat chiar și în condițiile ruperii coaliției și ale unei crize politice prelungite.
În ultimele ședințe interne, Grindeanu le-ar fi transmis liderilor de filiale că nu intenționează să demisioneze de la șefia Camerei Deputaților, susțin sursele politice citate. Funcția a revenit PSD în urma negocierilor pentru formarea guvernului Bolojan, în vara anului trecut, în timp ce PNL a obținut conducerea Senatului.
Publicația indică faptul că Regulamentul Camerei Deputaților îngreunează semnificativ schimbarea președintelui Camerei. Articolul 26 prevede:
„Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus şi căruia îi aparţine funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor”
Aplicat în cazul de față, asta ar însemna că liderul grupului PSD din Cameră ar trebui să ceară revocarea propriului președinte, un demers considerat improbabil „în lipsa unei opoziții interne semnificative” față de Grindeanu.
Liderul deputaților PSD este Ștefan Ovidiu Popa (PSD Vâlcea), aflat la al treilea mandat de parlamentar.
PSD a decis luni seară, 20 aprilie, retragerea de la guvernare, după ce 97,7% dintre delegați au votat pentru ieșirea de la guvernare, la o consultare internă la care au participat 4.949 de membri. Grindeanu a spus că partidul nu va susține o majoritate parlamentară alături de formațiuni „anti-europene sau extremiste” și că, dacă nu se poate forma o coaliție pro-europeană, PSD va trece în opoziție.
Totodată, liderul PSD a indicat că actuala coaliție ar putea continua „în aceeași formulă”, dar cu un alt prim-ministru; în acest scenariu, PSD ar urma să păstreze controlul asupra Camerei Deputaților, iar PNL pe cel al Senatului.
Recomandate
Negocierile PSD–AUR pentru învestirea Guvernului Veștea au eșuat din start , după ce AUR susține că și-a anunțat din timp refuzul de a vota, iar discuțiile au rămas fără un acord politic care să livreze majoritate în Parlament, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a declarat că i-a informat personal pe Sorin Grindeanu și Marian Neacșu că partidul nu va vota pentru „Guvernul Veștea” și că l-a sfătuit pe președintele PSD să nu îl trimită pe Adrian Veștea la sediul AUR, pentru a evita un episod public „de râs”. „Eu le-am spus: «sfatul meu este să nu-l lăsați pe domnul Veștea să se ducă la sediul AUR că se va face de râs». A fost un sfat chiar dezinteresat”, a afirmat Petrișor Peiu. De ce contează: blocajul politic prelungește guvernarea interimară Miza practică a acestui schimb de acuzații este prelungirea crizei de guvernare, într-un context în care Executivul are atribuții limitate. Antena 3 amintește că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, inițiată de PSD și AUR, iar de atunci guvernul este interimar și „nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament”. În același interval, președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a strâns o majoritate) și Adrian Veștea, care a picat la votul din Parlament. Ce spun actorii: refuzul AUR și discuțiile despre șefia Senatului Peiu a respins ideea că George Simion ar fi făcut „alte promisiuni” către PSD și a reiterat condiția politică a AUR: dacă partidul nu este invitat la guvernare, nu votează învestirea. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a confirmat că a avut mai multe întâlniri cu liderul AUR înainte de vot, pentru a negocia susținerea parlamentarilor, și a spus că „unii au promis că vor da voturile”. În discuții ar fi existat și varianta ca șefia Senatului să revină AUR, iar Simion „nu a cerut să intre la guvernare”, conform relatării. În lipsa unei majorități, următorul pas depinde de o nouă formulă de negociere și de o nouă propunere care să treacă de votul Parlamentului, însă articolul nu indică un calendar sau un nume suplimentar. [...]
PNL și USR contestă la CCR împărțirea funcțiilor din Biroul Permanent al Camerei Deputaților , susținând că noua formulă nu respectă ponderea partidelor rezultată din componența Parlamentului și că ar fi fost stabilită printr-o înțelegere PSD–AUR, potrivit News . Sesizarea a fost anunțată de cele două grupuri parlamentare într-o conferință comună la Parlament. Miza invocată de PNL și USR este una de reglementare și procedură parlamentară: modul de alocare a pozițiilor din Biroul Permanent ar trebui să reflecte proporțiile din Camera Deputaților, iar abaterea de la acest principiu ar încălca prevederi constituționale. Ce reclamă PNL și USR: „ponderea” din Parlament nu se regăsește în Biroul Permanent Deputatul USR Alexandru Dimitriu a afirmat că disputa nu ar fi „despre posturi”, ci despre respectarea regulilor de reprezentare în conducerea Camerei. El a indicat explicit un dezechilibru între numărul de deputați și numărul de locuri generate în Biroul Permanent, dând ca exemplu situația în care 13 deputați ai SOS România ar avea un loc, în timp ce „peste cincizeci” de deputați PNL ar genera tot un singur loc. În acest context, Dimitriu a susținut că sesizarea cere Curții Constituționale să constate încălcarea și să „anuleze această pondere” stabilită prin noua împărțire. Acuzații politice: înțelegere PSD–AUR și „abuz” procedural Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a încadrat demersul în ceea ce a numit „înțelegeri nepublice” între PSD și AUR, înainte de începerea sesiunii parlamentare. El a cerut ca situația să nu fie acceptată ca un „abuz” care să continue și a vorbit despre o „alianță toxică de guvernare PSD-AUR-SOS”. Ca element de presiune politică, PNL și USR au boicotat, miercurea trecută, activitățile parlamentare, după ce au pierdut două posturi în conducerea Camerei, acuzând o înțelegere PSD–AUR. Ce urmează Următorul pas depinde de Curtea Constituțională, care va decide dacă admite sesizarea și dacă modul de repartizare a funcțiilor din Biroul Permanent respectă cerința de reprezentare proporțională invocată de PNL și USR. În lipsa unei decizii, noua configurație rămâne în vigoare. [...]
Camera Deputaților revine la votul cu prezență fizică, renunțând la tablete din plen , după ce Biroul Permanent a aprobat propunerea AUR, potrivit Agerpres . Schimbarea ar urma să se aplice din săptămâna viitoare și este valabilă până la finalul actualei legislaturi. Ce se schimbă, concret, în modul de lucru al Camerei Decizia vizează eliminarea votului dat pe tablete, ceea ce înseamnă că deputații vor trebui să fie prezenți fizic în plen pentru a vota. În material nu sunt oferite detalii tehnice despre procedura exactă care va înlocui votul pe tabletă, dincolo de revenirea la prezența fizică. Calendarul aplicării AUR a anunțat că modificarea va intra în vigoare începând de săptămâna viitoare, ca urmare a aprobării din Biroul Permanent al Camerei Deputaților . Poziția AUR Liderul deputaților AUR, Mihai Enache , a susținut, într-un comunicat de presă, că formațiunea a cerut eliminarea acestei proceduri de vot timp de patru ani și că decizia ar readuce „regula firească” a prezenței în plen. „Parlamentarii vor fi prezenți fizic, așa cum e firesc, în plenul Camerei Deputaților.” [...]
AUR își păstrează linia „anticipate”, dar lasă ușa întredeschisă pentru discuții cu PSD potrivit Antena 3 , care îl citează pe liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu . Mesajul vine pe fondul criticilor interne la adresa lui George Simion și al speculațiilor privind o posibilă repoziționare a partidului în negocierile pentru o majoritate parlamentară. Peiu a respins ideea unei „revolte” sau a existenței unor tabere în AUR, susținând că este vorba doar despre „puncte de vedere” diferite, în contextul declarațiilor făcute de Mohammad Murad, Gheorghe Piperea și Marius Lulea. Ce spune Peiu despre „trio-ul” Murad–Piperea–Lulea și PSD Cei trei au apărut împreună la o emisiune la Realitatea TV, unde l-au criticat pe George Simion și au cerut ca AUR să negocieze formarea unei majorități parlamentare cu PSD. Peiu a spus că, în opinia sa, pozițiile exprimate de Murad și Piperea sunt „rezonabile”, dar nu a comentat afirmațiile lui Marius Lulea. În interpretarea lui Peiu, răspunsurile celor doi au fost date la întrebarea dacă AUR ar trebui să meargă la discuții dacă PSD invită partidul la negocieri. El a argumentat că nu poți refuza o discuție, dar a nuanțat că aceasta ar avea sens doar într-un cadru care implică participarea AUR la guvernare. „Eu aș spune că nu există tabere în AUR, există puncte de vedere.” „Această discuție se poate face numai în contextul în care am participa la guvernare.” Linia oficială: alegeri anticipate, pe fondul crizei politice Peiu a reiterat că poziția oficială a AUR pentru încheierea crizei politice rămâne organizarea de alegeri anticipate. Tot el a afirmat că partidul ar putea obține un scor care „probabil” i-ar permite să formeze guvernul și a susținut că „aritmetica parlamentară” ar arăta diferit după eventuale anticipate. În același context, Peiu a spus că percepția publică despre AUR s-ar schimba odată ajuns la putere, respingând ideea unei transformări de tip „melonizare” (referire la premierul italian Giorgia Meloni), pe care a prezentat-o ca pe o etichetă externă, nu ca pe o schimbare reală a partidului. Context: blocajul de după căderea Guvernului Bolojan Potrivit sursei, la patru luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, finalul crizei politice rămâne incert. Președintele Nicușor Dan nu se grăbește cu o nouă desemnare de premier, iar ultimul nume vehiculat pentru această funcție este cel al fostului ambasador Luca Niculescu. [...]
Asocierea PNL cu PSD a avut un cost politic major , iar partidul „și-a recăpătat coloana vertebrală” după schimbarea conducerii, susține vicepremierul și vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu , potrivit Adevărul . Mesajul indică o repoziționare internă a liberalilor, cu implicații directe pentru stabilitatea și direcția viitoare a coaliției de guvernare. Gheorghiu a transmis duminică, într-o postare pe Facebook, că PNL trebuie „să aibă curajul să învețe din lecțiile trecutului” și „să nu mai repete aceleași greșeli”. Declarația vine în contextul participării sale la școala de vară a seniorilor liberali, unde a discutat despre traseul său din societatea civilă către politică și despre valorile pe care le consideră definitorii pentru liberalism. Critica „stabilității” și delimitarea de fosta conducere Vicepreședinta PNL afirmă că apropierea de PSD a fost justificată în trecut prin concepte precum „stabilitate” și „interes național”, pe care le descrie drept „cuvinte golite de conținut”. În evaluarea sa, fosta conducere ar fi transformat PNL „într-o anexă la PSD”. În același mesaj, Gheorghiu leagă schimbarea de ton de preluarea conducerii partidului de către Ilie Bolojan , moment după care PNL ar fi început să se delimiteze mai ferm. Ce valori spune că ar trebui să ghideze PNL Gheorghiu enumeră o listă de repere pe care le consideră esențiale pentru identitatea liberală: libertatea individuală; proprietatea privată; antreprenoriatul; statul de drept; investițiile și productivitatea; respectul pentru muncă și pentru banul public. În același registru, ea susține că politicienii ar trebui să prioritizeze interesul cetățenilor și critică ideea de compromisuri făcute pentru „funcții și privilegii”. De ce contează Mesajul pune presiune politică pe linia de colaborare cu PSD și sugerează că, în interiorul PNL, costurile alianței sunt folosite ca argument pentru o repoziționare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau decizii de coaliție, rămâne de văzut dacă această delimitare se va traduce în schimbări de strategie sau doar într-o recalibrare de discurs. [...]
Declarațiile lui Serghei Lavrov despre alegerile din România sunt folosite ca argument politic înaintea scrutinului parlamentar din Rusia , într-un discurs în care ministrul rus de Externe acuză Uniunea Europeană că ar pregăti „observatori speciali” care ar urma să monitorizeze „în secret” alegerile pentru Duma de Stat, potrivit HotNews . Într-un interviu acordat proiectului online „Sama Menshova”, Lavrov a susținut, citat de agenția rusă TASS, că Moscova ar primi informații despre pregătirea unor observatori ai UE pentru scrutinul legislativ din Rusia. În aceeași intervenție, el a invocat precedente din spațiul post-sovietic, inclusiv Ucraina, pentru a argumenta că Occidentul ar interveni în procese electorale. România, introdusă în narațiunea despre „interferențe” externe Lavrov a făcut apoi o trimitere la alegerile prezidențiale din România și la Călin Georgescu , descriind un scenariu în care, după un prim tur pe care îl prezintă ca fiind fără nereguli, „câștigătorul” ar fi fost „scos din cursă”, deși „nu exista nimic de care să se poată agăța”. „În prima etapă, totul a decurs absolut corect, niciunul dintre observatori nu a remarcat nimic în neregulă, iar câștigătorul a fost un om care s-a pronunţat nu în favoarea respectării orbeşti a ordinelor de la Bruxelles, ci a promovării intereselor naţionale ale României. Dar, deși nu exista nimic de care să se poată agăța, el pur și simplu a fost «scos din cursă» și asta a fost tot”, a afirmat Lavrov. Contextul imediat: alegeri în Rusia, 18–20 septembrie Declarațiile vin înaintea alegerilor parlamentare din Rusia, programate în perioada 18–20 septembrie 2026, când vor fi aleși deputații celei de-a IX-a legislaturi a Dumei de Stat. În acest cadru, referirea la România apare ca parte a argumentației prin care Lavrov contestă rolul și intențiile UE în raport cu procesele electorale. [...]
