Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu reacționează după perchezițiile DNA la fostul său șef de cabinet potrivit Antena 3 CNN, într-un context tensionat generat de acțiunile procurorilor anticorupție care vizează persoane din apropierea sa. Declarația vine la scurt timp după descinderile efectuate de DNA, însă informațiile publice despre anchetă rămân, pentru moment, limitate.
Reacția ministrului Transporturilor este una rezervată, fără detalii concrete despre dosar sau acuzațiile investigate. Din datele disponibile, perchezițiile îl vizează pe fostul său șef de cabinet, ceea ce aduce cazul în zona politică și administrativă sensibilă.
În lipsa unor informații oficiale extinse, situația poate fi sintetizată astfel:
Această lipsă de claritate este obișnuită în fazele incipiente ale investigațiilor, când autoritățile evită divulgarea detaliilor pentru a nu afecta cursul cercetărilor.
Chiar dacă Grindeanu nu este vizat direct, cazul are potențialul de a genera presiune publică și politică, având în vedere funcția sa și legătura cu persoana investigată. Astfel de situații atrag atenția asupra modului în care sunt selectați și monitorizați colaboratorii din structurile guvernamentale.
Evoluția anchetei va depinde de rezultatele perchezițiilor și de eventualele probe strânse de procurori. În funcție de acestea, pot apărea:
Până atunci, cazul rămâne într-o fază incipientă, iar reacțiile publice sunt prudente, în lipsa unor informații detaliate din partea autorităților.
Recomandate
PSD condiționează sprijinul pentru un premier tehnocrat de o formulă care să asigure stabilitatea guvernării , iar Sorin Grindeanu spune că, dacă se ajunge la această variantă, partidul vrea un șef al Executivului „ancorat” în realitățile din România și capabil să țină o coaliție unită, potrivit Digi24 . Liderul PSD a declarat, luni seara, la România TV, că preferă un premier politic și că i-a transmis această opțiune și președintelui, însă a descris și criteriile pe care social-democrații le-ar cere într-un scenariu cu premier tehnocrat. Ce profil spune Grindeanu că ar accepta PSD În viziunea lui Grindeanu, un premier tehnocrat susținut de PSD ar trebui să îndeplinească mai multe condiții, în principal legate de capacitatea de a gestiona o coaliție și de a evita pierderea rapidă a sprijinului politic: să fie „ancorat în realitățile din România” și să cunoască bine scena politică internă; să aibă ca „principală calitate” dialogul, mai ales într-o coaliție formată din patru partide; „dacă se poate”, să „știe un pic de economie”. În același context, Grindeanu l-a criticat pe Ilie Bolojan , afirmând că „ceea ce am văzut în ultimele luni s-a dovedit faliment”. Guvern minoritar și condiția miniștrilor politici Întrebat despre un guvern minoritar din care să facă parte PSD, Grindeanu a spus că partidul nu își dorește un asemenea scenariu, dar că nu îl exclude, preferând totuși „să mai stăm câteva zile și găsim o variantă stabilă”. Dacă se ajunge la un guvern cu premier tehnocrat, liderul PSD a adăugat că ar fi „de dorit” ca miniștrii să fie din partide politice, invocând riscul repetării unui scenariu de tip 2015–2016 (guvernul Cioloș), în care, susține el, „nimeni nu și-a asumat absolut nimic”. Un nume vehiculat, respins pe criteriul „ancorării” în politica internă Grindeanu a menționat că unul dintre numele discutate în ultima perioadă, Delia Velculescu , nu ar îndeplini condiția de a fi bine ancorată în realitățile politice ale României. În lipsa altor detalii în material despre calendarul negocierilor sau despre o listă finală de candidați, rămâne de urmărit dacă discuțiile politice se vor orienta către o soluție de premier politic sau către o formulă tehnocrată cu miniștri asumați de partide, așa cum cere PSD. [...]
PSD condiționează acceptarea unui premier tehnocrat de un profil „politic” și de miniștri asumați de partide , într-un mesaj care mută discuția despre viitorul guvern spre criterii de stabilitate și funcționare a coaliției, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus la România TV că preferă un premier politic, dar că, dacă negocierile duc la varianta unui premier tehnocrat, social-democrații au „un anumit profil” pe care îl doresc pentru această funcție. El a precizat că i-a transmis această preferință și președintelui Nicușor Dan , despre care a afirmat că „nu s-a exprimat, doar a ascultat”. Ce condiții pune PSD pentru un premier tehnocrat Grindeanu a detaliat criteriile pe care PSD le-ar considera necesare pentru un premier tehnocrat, insistând pe capacitatea de a menține sprijinul politic într-o coaliție: să fie „ancorat în realitățile din România” și să cunoască „bine scena politică” internă; să aibă ca principală calitate „dialogul”, în special într-o coaliție formată din patru partide; „dacă se poate”, să „știe un pic de economie”. În același context, liderul PSD a criticat prestația lui Ilie Bolojan, despre care a spus că „s-a dovedit faliment” în ultimele luni. Guvern minoritar și „scenariul 2015-2016” Întrebat dacă este de acord cu un guvern minoritar din care să facă parte PSD, Grindeanu a răspuns că partidul „nu își dorește un asemenea scenariu”, preferând să mai treacă „câteva zile” pentru a găsi „o variantă stabilă”, deși nu exclude complet această opțiune. Totodată, el a afirmat că, dacă se ajunge la un premier tehnocrat, „e de dorit ca miniștrii să aparțină partidelor politice”, invocând riscul unui scenariu similar cu perioada 2015-2016 (Guvernul Cioloș), când, în opinia sa, „nimeni nu și-a asumat absolut nimic”. Nume vehiculate: observația despre Delia Velculescu Grindeanu a menționat că unul dintre numele vehiculate în ultima vreme, Delia Velculescu, nu ar îndeplini condiția de a fi „bine ancorată în realitățile politice ale României”. Mesajul PSD indică faptul că, inclusiv într-o formulă cu premier tehnocrat, partidul vizează o arhitectură guvernamentală cu sprijin politic explicit și mecanisme de negociere în interiorul coaliției, pentru a evita pierderea rapidă a susținerii parlamentare. [...]
Bogdan Ivan susține că parteneriatul energetic România–SUA este ținta unor atacuri și afirmă că nu va renunța la proiectele legate de gazele naturale lichefiate (LNG) americane, potrivit Mediafax . Fostul ministru al Energiei spune că, în ultima săptămână, a fost vizat de atacuri din „anumite zone politico-mediatice”, însă miza reală ar fi, în opinia sa, lovirea parteneriatului energetic dintre România și Statele Unite. Ivan leagă aceste atacuri de obiectivul integrării României în proiecte regionale care ar conecta Europa la LNG-ul din SUA. „De aproximativ o săptămână sunt atacat constant din anumite zone politico-mediatice. Chiar dacă mă menționează obsesiv pe mine, ținta lor reală este parteneriatul energetic România-SUA. Mai precis, integrarea României, ca jucător cheie, în arhitectura de conectare a Europei la LNG-ul american. Vă spun direct, nu le iese!” Miza invocată: securitate energetică și reducerea dependenței de gazul rusesc Ivan afirmă că nu va ceda presiunilor și că securitatea energetică a României depinde de parteneriatele cu SUA și UE. „Vreau să lămuresc lucrurile aici și acum: nu cedez și nu mă las intimidat de trompetele Moscovei! Securitatea, siguranța și prosperitatea românilor depind de un parteneriat onest și curajos cu SUA și UE.” În același mesaj, fostul ministru respinge acuzațiile că ar fi făcut presiuni pentru importuri de LNG american. El susține că România și SUA au încheiat un memorandum de înțelegere pe 7 noiembrie, la Atena, în cadrul reuniunii P-TEC, document semnat de vicepremierul Cătălin Predoiu, care ar urmări, între altele, „decuplarea regiunii de la gazul rusesc” și aprovizionarea cu LNG prin „Coridorul Verde”. Ivan mai afirmă că proiectul a fost susținut în forurile de decizie, inclusiv în CSAT . Neptun Deep și LNG: „nu e o alegere exclusivă” Fostul ministru respinge ideea că România ar trebui să aleagă între proiectul Neptun Deep și LNG-ul din SUA. În viziunea sa, Neptun Deep ar acoperi consumul intern, dar România ar trebui să urmărească și un rol regional, iar LNG-ul american pe ruta Grecia–Bulgaria–România–Ucraina ar fi „crucial” pentru securitatea regională. Ivan insistă că ceea ce a susținut „nu este un contract”, ci o strategie România–SUA pe componenta de gaze lichefiate pentru Europa Centrală și de Sud-Est și afirmă că nu au existat discuții despre volume, prețuri sau achiziții și că „nu există o ofertă comercială” pe masa statului român. În final, el susține că proiectele comune România–SUA ar fi atacate „constant” în spațiul public printr-o strategie de compromitere și reafirmă opțiunea „pro-occidentală”, alături de Europa și SUA. [...]
Schimbul de replici PNL–PSD ridică miza negocierilor pentru premier , după ce prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a catalogat drept „lipsă de decență, lipsă de respect, infantilism” afirmațiile liderului PSD Sorin Grindeanu despre Ilie Bolojan, potrivit news.ro . Ciucu a spus că eticheta de „zombie politic” pusă de Grindeanu lui Bolojan este contrazisă de nivelul de încredere publică de care acesta s-ar bucura „conform cercetărilor sociologice”. În intervenția de luni seară la Digi 24, liderul PNL a susținut că „zombie politic” ar fi, în schimb, un politician cu încredere „sub 10%” și a adăugat că, în opinia sa, Bolojan „are un viitor politic foarte bun în față”. Ruptura de PSD, prezentată ca premisă pentru relansarea PNL În același context, Ciucu a afirmat că alegătorii le cer liberalilor să încheie colaborarea cu PSD și a prezentat separarea de social-democrați drept condiție pentru relansarea partidului. El a invocat trei argumente principale: PSD „a fugit de răspundere” și nu și-ar fi asumat eșecul guvernării Ciucă–Ciolacu, în timp ce PNL spune că și-a asumat partea de vină; liberalii ar încerca, „prin Ilie Bolojan și guvernul său”, să corecteze ce au greșit, în timp ce PSD „nu a susținut guvernarea”; coaliția mare PNL–PSD (menționată de Ciucu ca având 60%) ar fi lăsat spațiu de manifestare pentru partide precum AUR. Ciucu a mai spus că o separare „pe termen lung și foarte lung” de PSD ar face bine democrației, pentru că PNL ar urmări să se întărească în opoziție, să se reformeze și să crească „o nouă generație de politicieni”. Ce a spus Grindeanu despre Bolojan și negocieri Președintele PSD Sorin Grindeanu a declarat luni, după consultările cu președintele Nicușor Dan pentru desemnarea premierului, că PSD nu mai dorește un guvern condus de Ilie Bolojan. El a susținut că „toate lucrurile sunt blocate din cauza unui singur om” și l-a descris pe Bolojan drept „un fel de zombie politic” care „se plimbă și se agață de această funcție”. Totuși, Grindeanu a nuanțat poziția, afirmând: „Cu Ilie Bolojan pot să negociez, dar nu Ilie Bolojan prim-ministru”. [...]
PSD ia în calcul un Guvern minoritar și încearcă să strângă 233 de voturi pentru învestire , inclusiv prin atragerea UDMR și a unor parlamentari neafiliați, într-un context în care președintele Nicușor Dan spune că va face nominalizarea de premier doar când există o majoritate sigură, potrivit Euronews . Surse politice citate de publicație susțin că social-democrații ar vrea să formeze singuri următorul Executiv, dar au nevoie de o majoritate parlamentară la votul de învestire. „Ultimele calcule” ar indica posibilitatea obținerii a 233 de voturi chiar și fără sprijinul PNL, USR, AUR și S.O.S România, iar Sorin Grindeanu ar avea „două variante pe masă”. Miza: majoritatea de 233 și rolul UDMR Scenariile discutate în PSD ar fi: Guvern minoritar PSD , susținut la învestire de o majoritate adunată punctual; Guvern minoritar PSD–UDMR , cu participarea UDMR la guvernare. Un element de condiționare ține de UDMR: formațiunea nu ar intra la guvernare dacă majoritatea ar include și voturi de la S.O.S România. În acest context, surse din PSD afirmă că majoritatea ar urma să fie construită fără PNL, USR, AUR și S.O.S România, ceea ce ar deschide posibilitatea ca UDMR să intre „și cu miniștri”, nu doar cu funcții de rang secund (secretari de stat și prefecți). În paralel, surse din rândul neafiliaților afirmă că „întotdeauna vor mai veni și alte voturi”, iar la votul secret cu bile pentru învestire PSD și neafiliații s-ar aștepta ca unii liberali să voteze în favoarea noului Guvern. Blocaj politic și condițiile președintelui După consultările de luni , Nicușor Dan a pus pe pauză discuțiile cu partidele, notează publicația, iar ideea unui premier independent nu ar avea susținere în acest moment. Președintele ar fi încercat să promoveze această variantă, însă „nimeni nu e de acord acum”, conform sursei. Totodată, Nicușor Dan a transmis, printr-un comunicat de presă, că își dorește să facă nominalizarea de premier doar după ce este sigur că există cel puțin 233 de voturi pentru învestire. Publicația mai arată că președintele nu ia în calcul „sub nicio formă” o majoritate cu AUR. Ce urmează: o nouă rundă de consultări A doua rundă de consultări ar urma să aibă loc fie la finalul acestei săptămâni, fie săptămâna viitoare, când PSD ar putea prezenta varianta sa de majoritate. În același timp, potrivit sursei, PSD ar urmări și o repoziționare rapidă în instituții dacă preia puterea, inclusiv prin îndepărtarea cât mai rapidă a liberalilor din funcții, pentru a crește presiunea internă în PNL și pentru a împinge partidul în opoziție alături de AUR și USR. [...]
PSD ridică presiunea pe PNL să elibereze posturile politice din administrație , într-un moment în care negocierile pentru o nouă formulă de guvernare se suprapun peste o bătălie pentru controlul funcțiilor numite pe criterii politice, potrivit G4Media . Liderul PSD, Sorin Grindeanu , acuză PNL de „ipocrizie” pentru că vorbește despre trecerea în opoziție, dar nu ar fi demisionat din funcțiile ocupate în aparatul de stat. Grindeanu a indicat explicit zona posturilor împărțite politic – secretari și subsecretari de stat, prefecți și subprefecți, șefi de agenții și instituții deconcentrate – susținând că, spre deosebire de liberali, „ai noștri și-au dat demisia a doua zi” după anunțul retragerii PSD din coaliție. Declarațiile au fost făcute luni seara, într-o emisiune la România TV. Miza: cine controlează administrația în timpul crizei politice Atacul pe tema demisiilor nu este doar o dispută de imagine: păstrarea sau eliberarea acestor poziții influențează funcționarea curentă a administrației și capacitatea unui viitor guvern de a-și instala rapid echipa în teritoriu și în aparatul central. În practică, astfel de posturi au rol în coordonarea instituțiilor și în implementarea deciziilor guvernamentale, inclusiv în relația cu autoritățile locale. „Exclus” ca Bolojan să rămână până în toamnă Întrebat când ar putea fi deblocată criza, Grindeanu a sugerat că situația s-ar simplifica dacă premierul Ilie Bolojan ar pleca din funcție, pe care a descris-o drept una „cu preaviz”. El a afirmat că, „din punctul meu de vedere, și constituțional, are zilele numărate la Palatul Victoria” și a reluat ideea că Bolojan ar încerca să rămână pentru a-și susține un plan de candidatură la președinție. În același context, liderul PSD a spus că deznodământul depinde „mult” și de președintele Nicușor Dan și a adăugat că este „exclus” ca Bolojan să rămână în funcție până în toamnă. Ce opțiuni de guvernare invocă PSD Grindeanu a evitat să indice o soluție clară de guvernare, deși PSD a inițiat – „cu ajutorul AUR”, potrivit sursei – moțiunea pentru demiterea guvernului Bolojan. El a menționat totuși câteva piste: varianta unui guvern minoritar, despre care a spus că nu ar fi „cea mai bună opțiune” pentru PSD; ideea unui „guvern stabil” care „să poată să guverneze”; disponibilitatea PSD pentru o soluție care să includă PNL, dar „să nu-l includă pe Bolojan”. Grindeanu a mai afirmat că PSD le-a transmis, la discuțiile cu președintele Nicușor Dan, că ar putea strânge o majoritate parlamentară pentru susținerea unui guvern, însă aceasta „nu se înscrie” nici în preferințele președintelui, nici în cele ale PSD. În sprijinul ideii că poate coagula voturi, el a invocat un total de 281 de voturi pentru schimbarea lui Bolojan. [...]
