Știri
Știri din categoria Justiție
DNA a făcut marți percheziții la Autoritatea Rutieră Română într-un dosar de corupție, iar printre suspecți se află și șeful instituției, Cristian Anton, fost șef de cabinet al liderului PSD Sorin Grindeanu, potrivit HotNews.ro.
Perchezițiile au avut loc la sediul ARR și în mai multe locații din țară. Conform informațiilor citate de HotNews din surse judiciare, ancheta vizează 12 suspecți, inclusiv pe Cristian Anton, descris ca apropiat al lui Sorin Grindeanu.
Dosarul, potrivit unor surse din DNA citate de aceeași publicație, include acuzații de constituire de grup infracțional organizat, divulgare de informații nepublice, dare și luare de mită, în legătură cu examenele pentru obținerea atestatelor de șofer profesionist. Funcționari din ARR ar fi cerut între 600 și 1.500 de euro pentru subiectele de examen necesare atestatelor profesionale pentru șoferi pe transport de marfă.
HotNews amintește că relația dintre Cristian Anton și Sorin Grindeanu datează de circa două decenii, când ambii erau consilieri locali la Timișoara. Anton ar fi devenit ulterior șef de cabinet al lui Grindeanu, iar în 2009 a renunțat la mandatul de consilier local pentru a prelua conducerea Oficiului Protecției Consumatorilor Timiș, unde a fost propus de PSD Timiș.
Publicația mai notează că jurnaliștii SNOOP au relatat în august 2025 că Anton avea venituri din cinci surse publice. În declarația de avere depusă în 2025 (pentru anul 2024), acesta a menționat 273.000 lei salariu de la ARR (director juridic, din 2012), 56.000 lei de la Ministerul Transporturilor (șef de cabinet, din 2021), 28.000 lei indemnizație de la Aeroportul „Traian Vuia” din Timișoara (membru CA, din 2021), 256.000 lei indemnizație de la Danube Bridge Vidin Calafat (consiliu de supraveghere, din 2022) și 24.000 lei indemnizație de la Ecoaqua SA (CA, 2023–2024).
Recomandate
CCR ar putea limita joi puterea unui Guvern demis de a emite ordonanțe de urgență , într-un dosar care vizează Programul SAFE și raportul de forțe dintre Executiv și Parlament, potrivit Adevărul . Curtea Constituțională ar urma să se pronunțe pe 22 octombrie asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , care reclamă un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Disputa are ca obiect Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026, legată de programul SAFE, adoptată de Cabinetul Bolojan după ce Executivul a fost demis prin moțiune de cenzură. Grindeanu susține că, după retragerea încrederii Parlamentului la 5 mai 2026, Guvernul ar fi putut exercita doar atribuții de „administrare curentă”, nu și atribuții de legiferare. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai. De ce contează: precedent pentru ordonanțele emise după demitere Sesizarea ridică o problemă de reglementare cu impact direct asupra modului în care funcționează statul în perioade de tranziție politică: dacă un Guvern demis poate adopta ordonanțe de urgență cu efecte imediate sau trebuie să se limiteze strict la administrarea curentă. O decizie a CCR în acest sens ar putea seta o limită practică pentru viitoare cabinete aflate în aceeași situație. Argumentele invocate de Sorin Grindeanu Președintele Camerei Deputaților indică două motive principale pentru care consideră ordonanța neconstituțională: Guvernul demis ar fi continuat să exercite atribuții de legiferare, deși mandatul său ar fi fost limitat la administrarea curentă a treburilor publice. Domeniile reglementate prin OUG ar fi fost deja acoperite de proiecte de lege și propuneri legislative aflate în dezbaterea Parlamentului sau pe ordinea de zi a plenului, ceea ce, în interpretarea lui Grindeanu, ar echivala cu substituirea Guvernului în rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. În plus, liderul PSD susține că publicarea ordonanței a produs efecte juridice imediate, iar continuarea procedurilor legislative parlamentare pe aceleași materii riscă să devină „lipsită de finalitate practică”. Ce cere CCR să stabilească Grindeanu solicită Curții să constate existența conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern și să stabilească măsuri pentru „restabilirea ordinii constituționale”. Concret, el cere, între altele, constatarea că OUG nr. 38/2026 a fost adoptată cu depășirea competențelor unui Guvern demis și obligarea Executivului să se abțină de la emiterea de acte normative cu forță de lege primară cât timp exercită doar atribuții de administrare curentă. Totodată, solicită recunoașterea dreptului Parlamentului de a continua procedurile legislative aflate în desfășurare pentru domeniile reglementate prin ordonanță. Judecătorii CCR amânaseră pronunțarea în acest caz la 7 octombrie, stabilind termenul pentru joi, 22 octombrie 2026. [...]
DIICOT a făcut 42 de percheziții într-un dosar cu componentă transfrontalieră, vizând o rețea suspectată că a spălat în România bani obținuți din infracțiuni comise în SUA , potrivit Biziday . Ancheta vizează importuri de autoturisme de lux din Statele Unite, pentru care ar fi fost folosite documente falsificate la autoritatea vamală, cu scopul diminuării taxelor vamale. Perchezițiile au avut loc în București și în județele Argeș, Vâlcea și Dolj, fiind efectuate de procurorii DIICOT împreună cu polițiști din Constanța. Cauza privește infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și folosirea, la autoritatea vamală, a unor documente vamale de transport sau comerciale falsificate. Miza anchetei: importuri de mașini de lux și taxe vamale diminuate DIICOT suspectează că, pe parcursul anului 2021, mai mulți cetățeni români ar fi inițiat și constituit o grupare de criminalitate organizată pentru a obține profituri materiale prin prezentarea de acte falsificate la vamă. Scopul ar fi fost reducerea taxelor vamale datorate pentru importuri de autoturisme de lux din SUA. Cooperare cu FBI și suspiciuni de spălare a banilor în România În urma investigațiilor derulate în cooperare cu reprezentanții FBI, anchetatorii susțin că membrii grupului ar fi acționat și pe teritoriul SUA, unde ar fi comis infracțiuni de furt, înșelăciune și tâlhărie. Ulterior, banii obținuți ar fi fost „spălați” în România prin achiziția de: proprietăți imobiliare; autoturisme de lux; bijuterii. [...]
Decizia Tribunalului București amână eliberarea lui Călin Georgescu până la o hotărâre definitivă , întrucât procurorii DIICOT au la dispoziție 48 de ore să o conteste, potrivit Mediafax . Tribunalul București a admis marți, 13 octombrie, cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu pentru 30 de zile, însă măsura va începe să se aplice doar după ce încheierea rămâne definitivă. În consecință, Georgescu nu este eliberat în aceeași zi. Potrivit instanței, arestul la domiciliu este dispus „cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii”, în dosarul nr. 41685/3/2026. „Prin încheierea din data de 13.10.2026, pronunțată în dosarul nr. 41685/3/2026 al Tribunalului București, s-a admis cererea formulată de inculpatul G.C. de înlocuire a măsurii preventive, prin care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii.” Ce urmează procedural: contestația DIICOT Hotărârea nu este definitivă, iar procurorii pot depune contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, la Curtea de Apel București . Dacă se formulează contestație, instanța superioară va decide dacă menține arestul la domiciliu sau admite contestația, situație în care măsura poate fi schimbată. Dacă decizia Tribunalului București rămâne definitivă, Georgescu va putea părăsi centrul de arestare pentru a executa măsura preventivă la domiciliu. Context: decizii anterioare în același dosar Decizia de marți a fost luată de judecătorul Vlad Andriescu, același magistrat care, pe 22 septembrie, respinsese propunerea DIICOT de arestare preventivă și dispusese control judiciar pentru 60 de zile. DIICOT a contestat atunci soluția, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a admis contestația și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Conform informațiilor din articol, hotărârea Curții de Apel a fost luată după constituirea unui complet de divergență, după ce cei doi judecători inițiali nu au ajuns la aceeași concluzie. Acuzațiile din dosar Călin Georgescu este cercetat într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu o presupusă fraudă de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ancheta pornește de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost prejudiciat în urma unor tranzacții cu metale prețioase. În motivarea arestării preventive, judecătorii Curții de Apel au analizat și indicii privind posibile pregătiri pentru plecarea din România, mai notează publicația. [...]
Reținerea unui fermier din Brașov pentru o tentativă de fraudă cu subvenții APIA ridică din nou miza controalelor pe fonduri europene , după ce acesta ar fi încercat să obțină sprijin financiar pe baza unor documente și declarații false, potrivit Agerpres . Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a inculpatului P.A., fermier într-o exploatație zootehnică. Acesta este acuzat, în stare de recidivă, de tentativă la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, în legătură cu obținerea pe nedrept de fonduri europene. Fermierul urmează să fie prezentat joi Tribunalului Brașov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Ce susțin procurorii: diferențe între efectivele declarate și cele reale Conform comunicatului DNA citat de Agerpres, în perioada mai–septembrie 2026, inculpatul ar fi depus la APIA – Centrul Județean Brașov documente și declarații false, prin care ar fi atestat că deține: 429 de ovine și 55 de caprine eligibile la plată, în condițiile în care, în realitate, ar fi avut 151 de ovine și nicio caprină . Prin aceste demersuri, suspectul ar fi urmărit obținerea fără drept a unor fonduri europene și a unor fonduri de la bugetul național, sub formă de sprijin financiar. De ce contează: tentativa a fost oprită în timpul verificărilor Potrivit aceleiași surse, fapta a rămas în forma tentativei, fiind întreruptă la 11 septembrie 2026, în urma perchezițiilor și a cercetării la fața locului. Separat, Agerpres notează, citând surse judiciare, că fermierul ar avea o condamnare pentru lovituri cauzatoare de moarte. [...]
Arestarea preventivă a primarului din Slănic Moldova ridică semne de întrebare asupra controlului contractelor publice locale , după ce edilul PSD Benone Moraru a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce primea bani în legătură cu derularea unui contract al primăriei, potrivit HotNews . Tribunalul București a admis, miercuri, cererea DNA și a dispus arestarea preventivă a lui Benone Moraru pentru 30 de zile, începând cu 28 octombrie 2026 până la 26 noiembrie 2026 inclusiv. Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunțare, conform încheierii instanței. Miza: un contract de 1,46 milioane lei și plăți deja decontate DNA leagă acuzația de luare de mită de un contract de prestări servicii încheiat în 2025 între Primăria Slănic Moldova și o societate comercială, în valoare de 1.464.349 lei , pentru intervenții de primă urgență în vederea refacerii capacității de alimentare cu apă potabilă din dren în oraș. Potrivit procurorilor, mita ar fi vizat „atribuirea, prelungirea și executarea” contractului, într-un context în care o parte dintre lucrări fuseseră deja decontate de primărie. Ce sume indică procurorii și cum s-a ajuns la flagrant Conform DNA, primarul ar fi primit bani în două tranșe: 15.000 de euro (aprox. 75.000 lei) , pe 23 iulie, de la reprezentantul firmei – descrisă ca „prima tranșă”; 6.000 de euro (aprox. 30.000 lei) , marți, de la aceeași persoană – moment în care procurorii anticorupție au constatat infracțiunea în flagrant. În comunicatul DNA citat de Agerpres, procurorii arată: „Ulterior, marţi, inculpatul Benone Moraru a primit de la aceeaşi persoană suma de 6.000 de euro, reprezentând o altă tranşă de bani în legătură cu derularea contractului respectiv, împrejurare în care procurorii anticorupţie au constatat infracţiunea flagrantă”. Ce urmează procedural În perioada imediat următoare, apărarea poate depune contestație împotriva măsurii arestării preventive în termenul indicat de instanță. Ancheta DNA vizează infracțiunea de luare de mită, iar cazul se derulează în legătură cu contractarea și execuția unui serviciu public local. [...]
Tribunalul București a respins prelungirea arestului preventiv cerută de DIICOT pentru Călin Georgescu și a decis plasarea acestuia sub control judiciar, o schimbare cu impact direct asupra regimului de restricții aplicat în dosar, potrivit Adevărul . Hotărârea nu este definitivă. Instanța a judecat luni, 26 octombrie, solicitarea DIICOT de prelungire cu 30 de zile a arestului preventiv. Miercuri, 28 octombrie, expiră perioada de arest preventiv, iar Georgescu se află în Arestul Central al Capitalei din 29 septembrie. Ce urmează procedural Decizia Tribunalului București poate fi atacată. Dacă procurorii nu formulează apel, atunci Călin Georgescu ar putea fi eliberat din arest în cursul acestei săptămâni, iar măsura ar urma să fie înlocuită cu arest la domiciliu, conform informațiilor din articol. În același context, publicația amintește că vineri Curtea de Apel București stabilise, prin decizie definitivă, ca Georgescu să rămână în arest preventiv (detalii în Adevărul ). Dosarul: acuzația și suma invocată Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit actelor din dosar, omului de afaceri Răzvan Leu i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi presupus o linie de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Conform relatării, pentru obținerea creditului i s-ar fi cerut plata unei garanții de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale. Ulterior, victima ar fi fost convinsă să mai transfere 100.000 de euro, cu promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-ar fi realizat, iar banii nu ar fi fost restituiți. Alte dosare deschise după arestare După arestare, Georgescu „s-a ales cu încă două dosare penale”, notează publicația (context în Adevărul ): pe 21 octombrie, DIICOT l-a pus sub acuzare pentru că i-ar fi cerut unui bărbat să-i scaneze vila din Mogoșoaia, pentru a descoperi eventuale dispozitive de înregistrare; pe 22 octombrie, a fost audiat într-un dosar deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în care este acuzat că, pe 7 octombrie, când se afla sub control judiciar, ar fi făcut salutul legionar la ieșirea dintr-o biserică din Buftea. [...]
