Știri
Știri din categoria Politică
Popularitatea lui Donald Trump a coborât la 34%, cel mai scăzut nivel din actualul mandat, pe fondul percepției negative asupra conflictului cu Iranul și al nemulțumirilor legate de costul vieții, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos citat de News.
Sondajul, realizat pe parcursul a cinci zile și încheiat luni, indică faptul că doar unul din patru americani consideră că războiul declanșat de administrația Trump a „meritat costurile”. În același timp, majoritatea respondenților se declară sceptici că armistițiul cu Teheranul va rezista.
Concret, 24% dintre americani spun că războiul cu Iranul a meritat costurile, în timp ce jumătate afirmă că nu a meritat, iar restul nu sunt siguri, arată datele Reuters/Ipsos.
Percepția asupra rezultatului strategic este, de asemenea, modestă: 23% dintre respondenți consideră că SUA sunt acum într-o poziție mai puternică față de Iran decât înainte de conflict, în timp ce aproximativ 35% cred că poziția este mai slabă, iar ceilalți spun că nu știu sau că situația e aproximativ neschimbată.
Trump și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat pe 17 iunie un acord preliminar care ar urma să redeschidă rutele de transport pentru petrol și gaze naturale blocate de conflict și să reducă presiunea economică exercitată de SUA asupra Iranului.
Acordul a fost urmat de o scădere rapidă a prețurilor globale la țiței, însă, pentru majoritatea americanilor, prețul benzinei rămâne „considerabil” mai ridicat decât înainte de atacurile americano-israeliene din 28 februarie, care au declanșat războiul. Potrivit sursei, Iranul a răspuns atacului inițial cu lovituri care au blocat o cincime din comerțul mondial cu petrol și au avariat instalații energetice ale aliaților regionali ai SUA.
Pe lângă efectul războiului, sondajul indică o vulnerabilitate majoră pe tema costului vieții: rata de aprobare a lui Trump în această privință este de 22%, aproape de minimul din timpul președinției sale și sub nivelul predecesorului democrat Joe Biden la final de mandat, potrivit Reuters/Ipsos.
Scăderea popularității ar putea avea consecințe directe pentru republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, când își apără majoritatea din Congres. În rândul alegătorilor independenți înregistrați, doar 17% spun că ar vota candidatul republican din circumscripția lor dacă alegerile ar avea loc „astăzi”, față de 34% care ar alege candidatul democrat.
Sondajul mai arată că 37% dintre americani aprobă modul în care Trump a gestionat imigrația, cel mai scăzut nivel din mandat și în scădere de la 40% în sondajul anterior. Eșantionul a inclus 1.262 de adulți din SUA, cu o marjă de eroare de 3 puncte procentuale.
Recomandate
Tensiunile din PNL Ilfov riscă să blocheze deciziile locale , după ce președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma , le-a transmis colegilor că Ilie Bolojan i-a cerut demisia, iar primarii liberali au reacționat printr-un val de susținere internă, potrivit Antena 3 . Marți, în grupurile interne de WhatsApp ale organizației, Thuma a întrebat dacă ar trebui să demisioneze, după ce a spus că solicitarea ar fi venit pe fondul criticilor sale la adresa măsurilor luate de Guvernul Bolojan, „măsuri care ne afectau pe toți, aleși locali și comunitățile din care facem parte”. În același mesaj, Thuma susține că cererea „nici măcar nu e statutară” și afirmă că, potrivit statutului, demisia unui președinte de filială ar trebui solicitată de Biroul Politic Județean Ilfov. Totodată, el afirmă că Bolojan ar dori numirea lui Marian Petrache ca președinte interimar al PNL Ilfov. Sprijin intern pentru Thuma și contestarea deciziei de la centru Din stenogramele discuțiilor interne prezentate de Antena 3, reacțiile primarilor și ale altor membri au fost, în majoritate, de respingere a demisiei și de contestare a intervenției conducerii centrale. Mesajele citate includ formulări precum „Mergem cu tine până la capăt. Tu ești președintele nostru. Noi te-am ales, nu Bolojan” și „Hubert, nu trebuie să-ți dai demisia. Mergem în echipă în continuare”. O parte dintre intervenții au fost mai dure, invocând faptul că Thuma ar fi construit „una dintre cele mai puternice organizații din țară” și că nu ar trebui înlocuit „după atâta muncă împreună”. „Dat afară din PNL” și vot în BPN pentru demiteri și dizolvări Separat de discuțiile interne, Thuma a scris marți seara pe Facebook că a fost „dat afară din PNL” după 25 de ani. Potrivit articolului, în Biroul Politic Național (BPN) „partidul a votat demiterea celor din aripa Veștea și dizolvarea birourilor politice județene pe care aceștia le conduceau”, urmând ca ulterior aceștia să fie excluși din partid. În postarea citată, Thuma acuză o „epurare” în PNL și îl atacă direct pe Ilie Bolojan, susținând că reforma ar fi folosită pentru eliminarea vocilor care nu sunt de acord cu el. El își compară parcursul politic cu cel al lui Bolojan, afirmând că mandatele sale au fost obținute „prin vot”, nu „prin numire”. De ce contează: risc de fractură între conducerea centrală și aleșii locali Miza imediată este funcționarea organizației PNL Ilfov, una dintre cele mai importante din țară prin numărul de aleși locali și prin greutatea administrativă a județului. Din informațiile prezentate, conflictul are două componente: una de procedură (disputa privind statutul și cine poate cere demisia) și una politică (critici la adresa măsurilor guvernamentale și reacția conducerii centrale). Ce urmează, din datele disponibile, este legat de pașii anunțați în BPN: după demiteri și dizolvări, ar urma excluderi, ceea ce poate amplifica tensiunile și poate afecta coeziunea organizației în plan local. [...]
PSD leagă legea salarizării de 700 mil. euro (aprox. 3,5 mld. lei) prinși în buget , iar Sorin Grindeanu susține că adoptarea actului ar trebui tratată ca o prioritate pentru a nu periclita aceste venituri, potrivit News . Declarațiile au fost făcute după ședința conducerii PSD, în contextul discuțiilor despre o posibilă nominalizare a lui Grindeanu pentru funcția de premier. El a spus că a fost mandatat de colegi ca, în cazul în care va fi desemnat, să își formeze echipa „sigur” cu membri PSD, „dar nu există o restricție” din acest punct de vedere. Miza bugetară invocată: 700 mil. euro la venituri, costuri „viitoare” la cheltuieli Grindeanu a argumentat că PSD își dorește aprobarea legii salarizării și a respins calculele care compară direct pierderea de 700 milioane de euro cu un „cost minim” de 8 miliarde (fără a preciza moneda), susținând că acestea ar fi costuri viitoare, în timp ce suma de 700 milioane de euro este deja inclusă la venituri în bugetul pe anul în curs. „Noi ne dorim să aprobăm legea salarizării. Haideți să fim corecți, pentru că vorbim de 700 de milioane de euro, care sunt calculați în acest buget, pe anul acesta, la venituri.” Presiune de calendar pentru PNRR și ținte asumate Liderul PSD a mai spus că, indiferent de guvern, în două luni ar trebui făcute lucruri pe care guvernele anterioare le-au făcut în aproape cinci ani, dacă obiectivul este atragerea unei părți cât mai mari din fondurile prinse în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În cazul în care PSD va asigura guvernarea, Grindeanu a indicat că ținta este atingerea cât mai multor obiective din PNRR, iar în acordul politic ar urma să fie incluse și OCDE, SAFE și angajamentele financiare. Întrebat despre liberalii aflați pe lista exclușilor din PNL și o eventuală cooptare, Grindeanu a spus că îi cunoaște pe „aproape toți”, îi consideră „oameni remarcabili”, dar „nu cred că se pune problema în acest moment, în acest fel”. [...]
PSD își asumă guvernarea și îl validează pe Sorin Grindeanu ca propunere de premier , într-un scenariu de guvern minoritar, decizie care repoziționează negocierile pentru formarea Executivului și pune presiune pe partidele care ar urma să asigure voturile de învestitură, potrivit news . Conducerea PSD l-a votat „în unanimitate” pe Sorin Grindeanu pentru poziția de premier, „în varianta unui guvern minoritar PSD”, conform unor surse din partid citate de publicație. Tot în unanimitate, Biroul Politic Național a decis ca PSD „să-și asume răspunderea guvernării”, iar președintele partidului să fie propunerea de prim-ministru, a anunțat Grindeanu. Ce schimbă decizia PSD în ecuația formării guvernului Validarea internă a lui Grindeanu fixează o opțiune explicită: PSD își asumă conducerea guvernării și mizează pe o formulă minoritară, care ar necesita sprijin parlamentar din afara partidului pentru a trece de votul de învestitură. Decizia vine după consultările de la Cotroceni de „în urmă cu o zi”, când Grindeanu a spus că PSD este gata să își asume guvernarea, inclusiv funcția de premier. În același context, el a afirmat că PSD nu susține un guvern cu AUR. Poziția PNL: „pact pentru România” până la finalul anului După consultările de la Palatul Cotroceni, președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că PNL vede drept „realistă” o formulă de guvern investit pe baza unui acord – un „pact pentru România” – valabil până la sfârșitul anului și semnat de forțele politice. Bolojan a indicat două variante: fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern „în jurul PNL-USR-UDMR”, cu angajamentul de a vota un guvern minoritar. [...]
Cooptarea lui Robert Sighiartău ca secretar general al PNL poate fi citită ca o mișcare de negociere menită să reducă marja de manevră a președintelui Nicușor Dan , în contextul tensiunilor privind formarea guvernului, potrivit unei analize prezentate de politologul Cristian Pîrvulescu, citat de HotNews . Pîrvulescu a comentat la Euronews (intervenție video: https://www.youtube.com/watch?v=XNcx7TFm6zg ) decizia lui Ilie Bolojan, noul lider al PNL, de a-l coopta în echipa de conducere pe Robert Sighiartău, ales secretar general la congresul de duminică. În interpretarea politologului, mutarea vine pe fondul acuzațiilor lansate la adresa lui Nicușor Dan, inclusiv din partea unor foști susținători, că ar fi „un MAGA deschis” (referire la mișcarea „Make America Great Again” asociată președintelui american Donald Trump). În acest cadru, Pîrvulescu susține că Sighiartău ar împărtăși această orientare ideologică și leagă alegerea sa de o strategie mai amplă a PNL de a-l „contracara” pe președinte „exact pe teritoriul” pe care acesta „s-a consolidat”. Politologul mai afirmă că partidul ar încerca, „poate doar ca negociere”, să limiteze „aria de manevră” a șefului statului. Contextul imediat: blocajul de la formarea guvernului Declarațiile vin după consultările de marți de la Cotroceni cu partidele parlamentare. Ulterior, Nicușor Dan a transmis că „varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar”, bazat pe „un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil” (detalii despre consultări: https://hotnews.ro/anuntul-lui-nicusor-dan-dupa-consultarile-fulger-de-la-cotroceni-varianta-care-pare-sa-se-contureze-si-ce-le-cere-partidelor-sa-faca-2282373 ). În planul recent al desemnărilor, președintele l-a nominalizat pe liberalul Adrian Veștea să formeze Guvernul, însă Cabinetul Veștea a fost respins luni seară de Parlament. Anterior, Nicușor Dan îl propusese pe Eugen Tomac, care și-a depus mandatul pe motiv că nu avea susținerea necesară. „Atac permanent” asupra instituției prezidențiale, în lectura politologului Pîrvulescu afirmă că instituția prezidențială ar fi sub un „atac permanent” și că Nicușor Dan ar fi reacționat „așa cum ar fi făcut orice președinte”, apărând rolul constituțional al funcției. În argumentația sa, președintele nu este „o anexă a primului ministru”, iar Constituția îi oferă libertatea de a face nominalizări și inclusiv posibilitatea de a organiza alegeri anticipate. Totodată, politologul propune o interpretare alternativă a criticilor potrivit cărora președintele nu ar fi consultat PNL înaintea nominalizării lui Veștea: ar fi posibil ca PNL să fi făcut o promisiune pe care nu a respectat-o, inclusiv în privința sprijinului pentru un „guvern tehnic și independent”, sprijin care ar fi fost retras ulterior. În lipsa unor elemente suplimentare în spațiul public, analiza rămâne o interpretare politică a motivațiilor PNL și a dinamicii dintre președinte și partide, dar indică o miză imediată: configurarea unei majorități de sprijin pentru un guvern minoritar și, implicit, repoziționarea PNL în negocierile de la vârful puterii. [...]
UDMR vede un guvern PSD ca opțiune „implicită” după eșecul negocierilor PNL, iar linia roșie rămâne excluderea AUR , potrivit Mediafax . Kelemen Hunor spune că „prima șansă” de a forma guvernul aparține PSD, pe fondul refuzului anunțat de social-democrați de a susține un cabinet minoritar PNL–USR–UDMR. Declarațiile vin după ce Adrian Veștea nu a reușit să obțină o majoritate, iar Sorin Grindeanu a transmis că PSD nu va susține varianta unui guvern minoritar format de PNL, USR și UDMR. În această logică, liderul UDMR afirmă că, dacă acea opțiune este exclusă, „nu rămâne o altă variantă decât PSD”. Miza: stabilitate pentru dosarele economice și bugetare Kelemen Hunor leagă discuția despre formula de guvern de o listă de priorități care, în opinia sa, cer un executiv funcțional: PNRR , SAFE, OECD, bugetul pe anul viitor și „tot ce înseamnă o stabilitate economică și bugetară”. El folosește o metaforă pentru perioada următoare, spunând că un astfel de guvern ar trebui să primească „motorină” ca să poată parcurge distanța „din iunie până februarie, anul viitor”. „Pact” fără AUR și critica la adresa lui Veștea Întrebat despre un posibil pact între partide, Kelemen Hunor spune că, din punctul său de vedere, acesta nu ar trebui să includă AUR și adaugă că îl vede și pe președintele României, Nicușor Dan, pe aceeași „linie roșie”. În același registru, el afirmă că și liderul PSD, Sorin Grindeanu, ar avea această limită. În ceea ce privește demersul lui Adrian Veștea de a negocia susținerea AUR în Parlament, Kelemen Hunor îl califică drept „o greșeală fulminantă” și susține că Veștea „n-a înțeles” liniile roșii. Liderul UDMR descrie această decizie ca un pas care „banalizează răul” și echivalează cu „trecerea Rubiconului”, adăugând că nu a existat un gest „atât de evident” nici în perioada în care PRM era puternic. Ce urmează Din informațiile prezentate, discuția politică se mută spre scenariul în care PSD ar avea prima șansă să încerce formarea guvernului, în timp ce includerea AUR este tratată de UDMR drept o limită de netrecut în negocieri. Sursa nu oferă un calendar al consultărilor sau detalii despre o formulă concretă de majoritate. [...]
Liderii Visegrád reiau coordonarea, iar miza este influența în UE pe energie și migrație , după ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fracturat timp de peste doi ani cooperarea dintre Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia, potrivit Kyiv Post . Summitul a avut loc marți, în Ungaria, la Gödöllő (lângă Budapesta), fiind prima reuniune la nivel de lideri a Grupului de la Visegrád (V4) în mai mult de doi ani. Premierul ungar Péter Magyar i-a găzduit pe Donald Tusk (Polonia), Andrej Babiš (Cehia) și Robert Fico (Slovacia). Tusk a spus că „ne-am întors” și a susținut că „Europa va începe să asculte” din nou cele patru state. De ce contează: V4 încearcă să redevină un bloc de negociere în UE Reuniunea semnalează o încercare de refacere a unei alianțe regionale care și-a pierdut coeziunea după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, când diferențele de poziționare față de Moscova și Kiev au devenit greu de gestionat în interiorul grupului. În acest context, articolul notează că Polonia condusă de Tusk s-a poziționat printre cei mai puternici susținători ai Ucrainei, în timp ce fostul premier ungar Viktor Orbán și premierul slovac Robert Fico au fost criticați pentru retorica percepută ca fiind favorabilă Moscovei. Ce s-a schimbat: noua conducere de la Budapesta deschide ușa unei reconcilieri Potrivit publicației, schimbările politice recente – inclusiv victoria electorală a lui Péter Magyar în aprilie, în fața lui Orbán – au alimentat speranțe pentru relansarea cooperării. Tusk a condiționat viitorul formatului de refacerea „încrederii, loialității reciproce și sensibilității” între membri. Agenda comună: energie, migrație, agricultură și proiecte de infrastructură Tusk a indicat drept priorități comune energia, migrația și agricultura, pe lângă argumentul unei istorii și geografii împărtășite. La rândul său, Magyar a spus că guvernele urmăresc „rezultate tangibile” și a indicat planuri pentru o rețea de cale ferată de mare viteză. Fico a adăugat că liderii intenționează să își coordoneze pozițiile înaintea reuniunilor Consiliului European , prin consultări regulate – un semnal că V4 vizează o prezență mai coerentă în negocierile UE. Context: de la rolul din criza migrației la fractura pe Ucraina V4 a fost creat după căderea comunismului pentru a sprijini integrarea în NATO și UE și a câștigat vizibilitate în criza migrației din 2015. Ulterior, războiul din Ucraina a accentuat divergențele interne. Summitul de acum este prezentat ca cea mai serioasă încercare de refacere a unității după anii de tensiuni. [...]
