Știri
Știri din categoria Politică

Acuzațiile de tăieri în Cheile Nerei ridică un risc de integritate pentru licitațiile publice din zona forestieră, după ce fostul ministru al Mediului Diana Buzoianu a susținut, potrivit Digi24, că două firme înscrise la o procedură pentru exploatarea lemnului din Parcul Național Cheile Nerei ar avea legături de rudenie prin alianță cu Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.
Buzoianu spune că acuzațiile au apărut după o vizită în parc, unde ar fi identificat zone în care arbori „perfect sănătoși” erau marcați pentru exploatare, deși în documente ar fi fost trecuți ca uscați. Declarația a fost făcută duminică, la USR Caraș-Severin.
„Am fost ieri în Parcul Naţional Cheile Nerei. Acolo am descoperit zone în care erau marcaţi arbori perfect sănătoşi (...) spunându-se că, de fapt, acei arbori erau uscaţi.”
Fostul ministru afirmă că pentru exploatarea lemnului au fost organizate proceduri la care s-au înscris două firme, însă ambele ar fi controlate de persoane din aceeași familie (tată și fiu). În plus, potrivit ei, administratorii celor două societăți ar fi rude prin alianță cu Alfred Simonis.
Buzoianu a mai susținut că, în urma licitației, ar urma să fie exploatați aproximativ 2.000 de metri cubi de lemn.
„Se înscriu două firme (...) Aflăm după aia că cele două firme sunt una gestionată de tată şi alta gestionantă de fiu.”
Miza depășește disputa politică: acuzațiile vizează modul în care sunt justificate tăierile într-un parc național și cum funcționează competiția la licitații, atunci când participanții ar fi conectați prin relații de familie. Dacă diferența dintre situația din teren și documente se confirmă, problema devine una de control administrativ și de integritate a procedurilor publice, cu potențial impact asupra gestionării resurselor forestiere.
Materialul Digi24 redă acuzațiile Dianei Buzoianu; în textul citat nu apar puncte de vedere ale firmelor vizate sau ale lui Alfred Simonis și nici concluzii ale unor autorități de control.
Recomandate

Declarațiile primarului PSD Constantin Toma sugerează o reglare de conturi internă care poate influența stabilitatea conducerii partidului , în contextul în care acesta afirmă, într-un interviu la Digi24 , că Marcel Ciolacu ar fi fost „executat” politic după botezul copilului lui Alfred Simonis, eveniment la care naș ar fi fost Sorin Grindeanu. Toma susține că, după acel botez, „dintr-odată, s-a schimbat tot”, iar imaginea negativă s-ar fi concentrat pe Ciolacu, în timp ce cei pe care îi indică drept responsabili – Sorin Grindeanu și „Fredi” (Alfred Simonis) – „n-au pățit nimic”. În relatarea sa, primarul vorbește despre o „anihilare” a lui Ciolacu și invocă drept posibil motiv influența pe care acesta ar fi avut-o și ar mai avea-o în partid. „L-au executat. (...) S-a dus toată imaginea negativă, dacă mai era nevoie, pe Marcel Ciolacu. L-au anihilat complet.” De ce contează: semnal de fractură și competiție pentru control în PSD Miza declarațiilor nu este doar una de imagine, ci una de control intern. Toma afirmă că Ciolacu ar fi avut un rol major în numirea unei părți consistente din șefii de organizații județene și în plasarea unor oameni „pe funcții” în instituții deconcentrate și în companii de stat, acolo unde există „sinecurile mai grase”. În această cheie, „executarea” politică descrisă de el ar indica o repoziționare a centrelor de putere din partid. Primarul respinge însă ideea unei „răfuieli” explicite, dar descrie o logică de tip „trebuie să găsim un vinovat”, pe fondul unui scandal pe care îl numește „nenorocirea asta care a fost la Timișoara”. În versiunea sa, presiunea de a identifica rapid un responsabil ar fi dus la sacrificarea lui Ciolacu în plan public. Ce spune concret Constantin Toma despre episodul botezului În interviul citat, Toma leagă momentul de botez de declanșarea unui val de expunere negativă la adresa lui Ciolacu, inclusiv prin apariția „pe toate posturile” a unui subiect legat de „băiatul dumnealui”. Totodată, el afirmă că la eveniment ar fi existat elemente ostentative (de exemplu, genți foarte scumpe), pe care le folosește pentru a-și susține întrebarea despre „povestea” din spatele scandalului. Articolul Digi24 nu prezintă o reacție a celor vizați de acuzațiile lui Toma (Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Alfred Simonis) la aceste afirmații, astfel că pozițiile lor nu sunt cunoscute din această sursă. [...]

Primarii PSD ar porni în 2028 cu un minus de circa 10% în sondaje , un risc politic care poate schimba calculele locale și poate amplifica presiunea internă pe conducerea partidului, potrivit declarațiilor făcute de primarul Buzăului, Constantin Toma , la Digi24 . Toma susține că, în discuțiile din partid, ar fi fost invocate sondaje care arată că apartenența la PSD nu mai aduce un avantaj automat candidaților la primărie, ci dimpotrivă. El a descris situația ca pe un „handicap” pentru edilii social-democrați, în condițiile în care „înainte” un candidat PSD ar fi pornit cu un plus de 10–15%, iar acum ar exista „un 10 cu minus în față”. „Cică acum dacă ești primar la PSD pleci cu un handicap de 10%. (…) Te scade partidul în jos”, a declarat Constantin Toma. Efecte posibile în teritoriu: competiție mai strânsă și vulnerabilitate în consiliile locale Dincolo de cursa pentru primării, Toma a indicat și o problemă de reprezentare în consiliile locale, spunând că PSD ar fi „aproape la jumătate” la acest capitol, fără a oferi însă date sau o localizare exactă în materialul citat. Dacă această tendință s-ar confirma în 2028, ar putea complica formarea majorităților locale și negocierea proiectelor, chiar și acolo unde PSD ar păstra primari. Miza internă: conducerea PSD, condiționată de rezultatul din 2028 Primarul Buzăului a criticat actuala conducere a PSD, condusă de Sorin Grindeanu , și a afirmat că echipa de la vârful partidului „ar putea dispărea” dacă rezultatul din 2028 va fi slab. În aceeași intervenție, Toma a legat discuția de o declarație atribuită lui Alfred Simonis, pe care acesta a negat-o. În material se arată că afirmația a generat un scandal public după ce liderul PNL Iași, Alexandru Muraru, a publicat pe Facebook un videoclip cu o înregistrare audio în care se aude formularea „Noi să primim voturile de la proști și am câștigat”. Simonis a susținut că vocea nu îi aparține, a anunțat că intenționează să îl dea în judecată pe Muraru și ia în calcul inclusiv o plângere penală, motivând că înregistrarea ar fi falsă. [...]

USR cere măsuri legislative, nu „grupuri de lucru”, pentru restricționarea țigărilor electronice în spații închise , după ce PSD ar fi votat împotriva unei astfel de propuneri în Parlament, invocând impactul bugetar al industriei. Disputa, cu țintă directă în ministrul Sănătății Alexandru Rogobete , este relatată de Mediafax . Vicepreședinta USR Diana Buzoianu îl critică pe Rogobete pentru că ar fi ales comunicarea publică și convocarea unui „grup de lucru” în locul susținerii unor proiecte legislative deja existente. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Buzoianu afirmă că a aflat despre un clip al ministrului în care acesta spune că țigările electronice sunt „rele rău pentru sănătate” și că va înființa un grup de lucru pe subiect. În același mesaj, Buzoianu leagă creșterea utilizării țigărilor electronice de perioada de după interzicerea fumatului în spații închise, despre care spune că a fost un moment în care „cei mai mulți români s-au lăsat de fumat”, înainte ca o parte dintre consumatori să migreze către alternative. Miza: reglementarea utilizării în spații închise și votul din Parlament Punctul central al criticilor este votul PSD în Parlament la o propunere de interzicere a utilizării țigărilor electronice în spațiile închise. Potrivit mesajului Dianei Buzoianu, PSD ar fi votat „împotrivă”, iar inițiativa „a picat la vot”. Buzoianu susține că argumentul invocat ar fi fost unul legat de venituri bugetare: „Știți cum a votat PSD propunerea de a interzice țigările electronice în spații închise? Împotrivă. Și a picat la vot. Cu argumentul cinic că industria lor aduce prea mulți bani la buget. Spus argumentul oficial, în Parlament”. Pe acest fond, lidera USR acuză social-democrații de „lobby” pentru industria țigărilor electronice și îi cere ministrului să susțină proiectele legislative existente, în locul demersurilor pe care le consideră de imagine. Ce a anunțat ministrul Sănătății Reacția vine după ce, vineri, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat că instituția „a luat în vizor” fenomenul „vape-urilor ieftine” și că a convocat un grup de lucru. Scopul, potrivit informațiilor din articol, este analizarea legislației privind comercializarea țigărilor electronice și stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea controalelor. Din informațiile disponibile în material nu reiese un calendar pentru concluziile grupului de lucru sau pentru eventuale modificări legislative, dincolo de intenția de analiză și de întărire a controalelor. [...]

Un sondaj PCPO indică o respingere masivă a lui Netanyahu în rândul palestinienilor , însă diferența în favoarea lui Gadi Eisenkot nu trebuie citită automat ca un semn de încredere în Israel sau în agenda unui alt lider, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Un sondaj realizat de Palestinian Center for Public Opinion (PCPO) între 6 și 18 noiembrie, pe un eșantion de 305 respondenți, arată că 59% dintre cei intervievați l-ar prefera pe Gadi Eisenkot ca prim-ministru al Israelului, față de 2,6% care l-ar prefera pe Benjamin Netanyahu . Alți 37,4% au spus că nu preferă niciunul dintre cei doi, iar 1% s-au declarat indeciși. Cercetarea a fost făcută prin interviuri telefonice asistate de computer și apelare aleatorie (CATI și RDD), cu o rată de răspuns de 62% și o marjă teoretică de eroare de ±5,61 puncte procentuale la un nivel de încredere de 95%. Preferința pentru Eisenkot nu echivalează cu sprijin politic Autorul argumentează că întrebarea-cheie nu este doar „cine e preferat”, ci ce semnificație are această preferință: reflectă ea încredere că Eisenkot ar schimba politicile Israelului sau mai degrabă dorința de a vedea o altă conducere decât cea asociată cu Netanyahu. Distincția este importantă, pentru că o preferință între două nume nu înseamnă automat susținerea programului politic al unuia dintre ele și nici convingerea că ar exista progrese pe tema drepturilor naționale palestiniene ori a unei soluții politice. Analiza mai notează că rezultatele sunt aproape identice în Cisiordania și Fâșia Gaza: Eisenkot este preferat de 58,9% dintre respondenții din Cisiordania și de 59,1% dintre cei din Gaza. Similaritatea poate sugera o evaluare comparabilă a alternativelor israeliene prezentate, dar nu explică motivațiile din spatele răspunsurilor. „Niciunul” – un semnal despre limitele opțiunilor Un element cu greutate este ponderea mare a celor care nu îl preferă pe niciunul dintre candidați (37,4%). În lectura autorului, acest segment indică limitele opțiunilor percepute și posibilitatea ca mulți respondenți să nu vadă în niciunul dintre cei doi o alternativă care să le reflecte aspirațiile. Concluzia analizei este că schimbarea unui lider poate deschide oportunități de reconsiderare a unor politici, dar nu garantează transformări politice. Miza reală ar fi dacă o eventuală schimbare la vârful guvernului israelian ar veni cu „politici tangibile” care să abordeze cauzele conflictului și să creeze o cale către securitate, drepturi, libertate și demnitate pentru ambele părți. În lipsa unor astfel de schimbări „pe teren”, numele se pot schimba fără ca realitatea politică să se modifice semnificativ. [...]

Senatorul AUR Petrișor Peiu acuză „proasta guvernare” și leagă criza de costurile economice , într-un atac la adresa președintelui Nicușor Dan , potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Peiu susține că șeful statului ar vedea „ascensiunea opoziției” drept principala problemă a României, nu felul în care este condusă țara, și îl compară cu lideri autocrați. În mesajul citat de publicație, senatorul AUR afirmă că Nicușor Dan „nu înțelege cum funcționează democrația” și îl compară cu Marcel Ciolacu, susținând că modelul său politic ar fi fostul lider PSD. Peiu spune că, după „un an și jumătate” la conducerea statului, președintele ar interpreta greșit sursa tensiunilor politice, punând accent pe opoziție, nu pe guvernare. Miza economică invocată: inflație, facturi și „sacrificii” Peiu își construiește critica în jurul unor teme cu impact direct asupra populației și mediului economic, susținând că gospodăriile ar avea dificultăți în plata facturilor și că România ar fi avut „cea mai mare inflație din UE”. În același timp, îl acuză pe președinte că ar cere „sacrificii economice” cetățenilor, în timp ce ar fi asociat cu „luxul și privilegiile clasei politice”. Achiziții militare și energie: acuzații fără detalii suplimentare în material Senatorul AUR critică și cheltuielile pentru înzestrarea armatei, afirmând că România ar fi cheltuit 16,8 miliarde de euro (aprox. 84 miliarde lei) pe achiziții de armament „fără licitație”. Tot în postare, Peiu acuză închiderea unor centrale din România și creșterea importurilor de energie, fără ca articolul să includă date suplimentare sau o reacție a Administrației Prezidențiale. Atac politic și comparații cu lideri autoritari Peiu susține că președintele ar considera că soluția „actualei crize” ar fi „lupta statului cu opoziția”, nu „buna guvernare”, și îl compară pe Nicușor Dan cu Vladimir Putin și cu Carol al II-lea. Materialul Digi24 prezintă aceste afirmații ca parte a postării senatorului AUR, fără alte verificări sau contrapuncte în textul publicat. [...]

Reforma administrativ-teritorială anunțată de PSD riscă să rămână un exercițiu de imagine , avertizează primarul PSD al Buzăului, Constantin Toma , care susține că proiectul este împins „în viteză” și fără bază de studii, cu efecte directe asupra modului în care sunt organizate și finanțate comunitățile locale, potrivit Digi24 . Toma a declarat, în interviul „În Fața Ta” de la Digi24, că partidul „se face că face reformă”, pe fondul unei imagini publice deteriorate, și a legat calendarul politic de un vot care ar urma să aibă loc în luna martie, când Guvernul ar urma să își asume răspunderea pe proiect. În acest scenariu, primarul spune că „Cabinetul Luca Niculescu va cădea”, conform aceleiași surse. De ce contează: miza este reorganizarea administrativă și, implicit, costurile și serviciile publice Primarul Buzăului susține că o reformă administrativ-teritorială este „așteptată de multă vreme”, dar consideră nerealist termenul vehiculat (martie 2027) și critică lipsa unei fundamentări solide. În argumentația sa, Toma invocă existența unor analize, inclusiv un studiu la Academia Română și un studiu al Băncii Mondiale transmis în urmă cu câțiva ani Ministerului Dezvoltării, care ar arăta că dezvoltarea economică se concentrează în orașe și în zonele lor de influență. Ce model propune Toma: consolidare în jurul orașelor, nu „unirea sărăciilor” În locul unei discuții pornite de la comasarea județelor, Constantin Toma spune că prioritatea ar trebui să fie unirea localităților din jurul orașelor cu „orașul-mamă”, pentru a face centrele urbane mai „atractive” și mai competitive. El afirmă că „peste 96-97% din PIB-ul României” și „peste 98% din firme” sunt în această zonă urbană și periurbană, iar exemplul folosit este Bucureștiul, despre care spune că ar reprezenta „25% din PIB-ul României”. Critica internă în PSD și suspiciunea de „hartă electorală” Primarul PSD acuză partidul că „nu a livrat nimic atâția ani” și pune sub semnul întrebării credibilitatea unui demers de reformă făcut pe repede înainte. În plus, el spune că are „bănuiala” că graba ar putea ascunde și o intenție de redesenare a hărții electorale, dând ca exemplu o critică formulată de Mircea Fechet (PNL) la adresa lui Dragoș Benea (PSD) pe tema unor posibile comasări de localități. Context: reforma administrativă, legată de a doua „reformă la vedere” – companiile de stat În aceeași intervenție, Toma plasează reforma administrativ-teritorială alături de reforma companiilor de stat, despre care afirmă că multe sunt „găuri negre” finanțate anual, cu excepția unor companii din energie. El critică numirile politice și rezultatele slabe și susține că, în loc să aducă bani la buget, unele companii ajung să consume resurse publice. Articolul Digi24 indică și că, în opinia lui Toma, Guvernul ar încerca să vândă pachete minoritare de acțiuni la firme profitabile, idee pe care o leagă de discuțiile despre reforma companiilor de stat. [...]