Știri
Știri din categoria Politică
Respingerea „legii integrității” în Senat redeschide riscul pentru jalonul PNRR de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), iar PNL și USR anunță că vor redepune rapid proiectul fără amendamentele contestate, potrivit Mediafax.
În plen au fost 112 senatori prezenți: 55 au votat „pentru”, 29 nu au votat, iar 28 s-au abținut, astfel că proiectul a fost respins.
Legea integrității este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform informațiilor din articol, dacă România nu adoptă legea într-o formă acceptată de Comisia Europeană, ar urma să returneze circa 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) deja cheltuiți.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a explicat că PNL nu a susținut proiectul din cauza a două amendamente introduse față de forma venită de la Camera Deputaților:
Abrudean a mai spus că PNL și USR vor redepune legea „mâine dimineață” în forma „corectă”, fără cele două amendamente, cu obiectivul ca proiectul să fie aprobat „până la finalul lunii”, pentru a respecta termenul jalonului.
În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan că blochează amendamentul PSD și că România ar risca să piardă fondurile din PNRR, sugerând că miza ar fi protejarea lui Dominic Fritz.
Bolojan a respins acuzațiile și a susținut că amendamentul PSD încalcă principiul neretroactivității legii, criticând totodată PSD pentru lipsa asumării reformelor necesare pentru jaloanele din PNRR în anii anteriori.
Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat după introducerea amendamentului PSD, afirmând că acesta ar introduce o sancțiune nouă aplicată retroactiv și că demersul l-ar viza personal. Mediafax notează și că, în luna iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) l-a condamnat definitiv pe Fritz pentru conflict de interese administrativ, legat de semnarea unui document urbanistic.
Conform declarațiilor citate, PNL și USR intenționează să redepună proiectul fără amendamentele contestate, pentru reluarea circuitului parlamentar, în încercarea de a evita blocajul care ar putea pune în discuție jalonul PNRR și suma de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei).
Recomandate
PSD respinge varianta unui guvern tehnocrat, iar disputa politică prelungește incertitudinea decizională într-un moment în care mizele sunt bugetul pe 2027, jaloanele din PNRR și pregătirea pentru iarnă , potrivit Mediafax . Europarlamentarul PSD Claudiu Manda susține că România are nevoie de un guvern „cu legitimitate, susținere parlamentară și responsabilitate politică”, nu de un „armistițiu”. Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, Manda îl atacă pe premierul interimar Ilie Bolojan , afirmând că acesta vorbește despre necesitatea unui guvern „cu puteri depline” abia după „mai bine de patru luni” de la declanșarea crizei politice. Social-democratul leagă situația de demiterea guvernului prin moțiune de cenzură și acuză că măsurile de austeritate au fost prezentate drept „reformă”. De ce contează: buget, PNRR și iarna, invocate ca argument pentru tehnocrați Miza imediată a discuției este tipul de executiv care ar putea debloca criza politică. Bolojan a reluat, săptămâna trecută, ideea unui guvern tehnocrat (de tranziție), format din specialiști, care ar putea: planifica bugetul pentru anul viitor; închide procedurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); „trece România prin iarnă”. Manda respinge această soluție și susține că aceleași argumente erau valabile și în urmă cu patru luni, când, afirmă el, Bolojan ar fi vorbit despre susținerea unui guvern tehnocrat. Contextul crizei și linia de atac a PSD Criza politică a început în mai, după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament în urma votului la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În prezent, executivul funcționează în regim de interimat. În același mesaj, Manda afirmă că România se află „în pragul unei noi crize în sănătate” și că sunt afectați „tocmai cei care au cea mai mare nevoie ca statul să funcționeze”, referindu-se la accesul la servicii medicale. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția PSD indică o opoziție față de varianta tehnocrată și o presiune pentru un guvern cu susținere parlamentară. Materialul nu oferă un calendar al negocierilor sau o soluție agreată între partide, dar evidențiază că disputa privind formula de guvernare rămâne un obstacol în ieșirea din interimat. [...]
Rareș Bogdan cere intervenție directă a Guvernului pentru a opri escaladarea protestelor fermierilor , pe fondul violențelor din Piața Victoriei, într-un apel public către premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit news.ro . Europarlamentarul PNL îi cere șefului Executivului să „coboare din birou” și să discute cu protestatarii, pentru a evita agravarea situației. În mesajul publicat pe Facebook, Rareș Bogdan susține că fermierii au ieșit în stradă „nu de bine ce le este” și avertizează împotriva unei atitudini de sfidare față de „oieri, ciobani și fermieri”. El afirmă că aceștia „au probleme” și că „le este amenințată existența”. „Ilie, coboară din birou şi stai de vorbă cu ei!! Nu lăsa lucrurile să escaladeze! Dialogul e sfânt în astfel de momente!” Eurodeputatul descrie protestul ca expresie a unei presiuni sociale puternice și folosește o retorică dură la adresa celor pe care îi numește „contabili fără inimă”, „prizonieri ai unor orgolii personale”, fără a indica persoane sau instituții concrete. Mesaj separat către protestatari: „Nu vă lăsați provocați” Rareș Bogdan transmite și un apel către fermierii din stradă, cerându-le să evite escaladarea și să nu răspundă la provocări. „Dragi fermieri, vă rog din suflet, nu vă lăsaţi provocaţi! Sunteţi drepţi şi corecţi, ştiu că vreţi să dialogaţi şi să vă rezolvaţi problemele.” Din informațiile prezentate de sursă nu reiese dacă premierul interimar Ilie Bolojan a reacționat la apelul europarlamentarului sau dacă au fost anunțate măsuri concrete de dialog cu protestatarii. [...]
PSD își fixează mandatul de negociere la Cotroceni în jurul unui premier propriu , ceea ce reduce spațiul pentru formule de tip „guvern național” sau „tehnocrat” și poate accelera clarificarea unei majorități în Parlament, potrivit news.ro . Senatorul PSD Daniel Zamfir a declarat marți că partidul va merge la consultările de la Cotroceni cu una dintre următoarele variante: Sorin Grindeanu propus prim-ministru, un guvern minoritar PSD sau un guvern „în jurul PSD”. Ce opțiuni pune PSD pe masă Zamfir a descris trei formule pe care PSD le consideră acceptabile: Sorin Grindeanu – propunere de prim-ministru ; guvern minoritar PSD ; guvern „în jurul PSD” , adică premier PSD și participarea altor formațiuni politice în componența guvernului. Ce exclude PSD: „guvern național” sau „tehnocrat” Senatorul a spus că această poziție „nu înseamnă că acceptă orice altă formulă de tip guvern național sau guvern tehnocrat”. El a reluat și episodul de „acum patru luni”, când, afirmă Zamfir, Ilie Bolojan ar fi avut pe masă o propunere de guvern tehnocrat pe care PSD ar fi acceptat-o, dar pe care Bolojan ar fi refuzat-o. „Haideți să nu reluăm aceeași discuție de acum patru luni.” „Premier independent”: PSD spune că varianta s-a închis Întrebat despre varianta unui premier independent cu un guvern sprijinit „în jurul PSD”, Zamfir a susținut că această opțiune nu mai este realistă. „S-a cam răsuflat. Nu cred că mai suntem în situația în care un premier independent să poată să facă acest lucru.” În schimb, el a reiterat că PSD vede ca soluții fie un guvern minoritar cu premier PSD, fie un guvern cu premier PSD și participarea altor partide. [...]
Vasile Blaga cere accelerarea desemnării premierului pentru a limita efectele incertitudinii politice , avertizând că prelungirea blocajului „nu face bine țării” și lovește inclusiv în partide, potrivit news.ro . Senatorul PNL a declarat la Parlament că președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan ar fi propus o variantă de „guvern tehnocrat”, descrisă și ca „guvern de tranziție”, despre care Blaga spune că ar fi putut strânge un acord între partide pentru „deblocarea situației”. În acest context, el a cerut ca președintele să decidă rapid și să nominalizeze „cât mai repede” un candidat pentru funcția de premier, menționând că „partidele își cam știu poziția”. Presiune pentru o decizie rapidă: guvern sau anticipate Blaga a susținut că, în actualul context, „orice e posibil”, inclusiv formarea unui guvern sau declanșarea de alegeri anticipate. Mesajul său central a fost că incertitudinea prelungită are costuri politice și sociale și riscă să erodeze răbdarea publicului. „Domnul preşedinte trebuie să se hotărască, trebuie să nominalizeze cât mai repede un candidat pentru funcţia de premier.” „Nu este bine pentru țară” și efecte politice pentru PNL Senatorul liberal a spus că situația „nu face bine țării” și, implicit, nici PNL. El a invocat și o reținere a liberalilor de a oferi „necondiționat” puterea PSD, argumentând că eforturile din ultimul an și costurile suportate de populație ar putea fi irosite rapid. „În primul rând, pentru ţară nu este bine. Şi dacă nu este bine pentru ţară, nu este bine nici pentru PNL.” În același timp, Blaga a afirmat că „toată lumea scade în sondaje, în afară de un partid din Parlament”, fără a-l numi. PNL respinge scenariul suspendării președintelui Nicușor Dan Blaga a respins ideea că PNL ar susține suspendarea președintelui Nicușor Dan, afirmând că o astfel de discuție nu a existat în partid și calificând aceste scenarii drept „șopârle” (aluzie la zvonuri sau piste lansate în spațiul public). „Doamne fereşte, nu a avut nicio astfel de discuţie în Partidul Naţional Liberal şi cred că astea sunt şopârle, ca să folosesc un termen.” El a adăugat că există nemulțumiri, dar a reiterat că își dorește o desemnare „azi, mâine, poimâine”, înainte ca președintele să plece la New York, fără ca materialul să detalieze agenda sau data deplasării. [...]
Nicușor Dan își construiește mesajul public pe o linie de „echilibru” între critică și recunoașterea progresului , încercând să delimiteze explicit trei tipuri de discurs pe care le consideră nocive în spațiul public: instrumentalizarea religiei, defetismul și „naționalismul găunos”, potrivit Adevărul . Într-un interviu la Euronews, președintele a spus că nu s-a referit la persoane anume, ci la „categorii de oameni”. Pentru „farisei”, Nicușor Dan a descris profilul celor care folosesc oportunist religia și sentimentul religios „ca să parvină”, insistând că fenomenul este ușor de recunoscut prin contrast cu „smerenia” asociată doctrinei creștine. Defetismul, „nociv” chiar și fără rea intenție Pe tema defetismului, șeful statului a nuanțat că nu îl vede neapărat ca rezultat al unei intenții rele, dar îl consideră dăunător pentru că distorsionează evaluarea societății și a administrației. În același timp, a enumerat problemele pe care spune că trebuie recunoscute „cu obiectivitate”: corupție, instituții care nu funcționează, nemulțumiri ale cetățenilor față de administrația publică și dificultăți în justiție. În contrapondere, președintele a invocat o serie de argumente pe care le consideră dovezi de progres, inclusiv pe zona economică și de investiții publice: „dezvoltare economică impresionantă” în ultimii 20 de ani, inclusiv percepută de diplomați străini care au mai fost în România; absorbție de 99% pe exercițiul „clasic” de fonduri europene; absorbție de 92% pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , despre care a spus că „putea să fie 99%”, dar că 92% „nu e 60%”; construirea „a niște sute de kilometri de autostradă”. „Demagogii” și critica „naționalismului găunos” Pentru categoria „demagogilor”, Nicușor Dan a spus că s-a referit la „naționalismul ăsta găunos”, pe care l-a descris ca pe un discurs ce susține că „noi suntem grozavi”, dar „alții nu ne lasă”. El a argumentat că mândria identitară trebuie dublată de muncă și rezultate măsurabile și a criticat ideea unui „monopol al iubirii de țară” revendicat de cei „mai zgomotoși”. Contextul: mesajul către tinerii ortodocși și apelul la dialog Explicațiile vin după un discurs susținut marți, 1 septembrie, la întâlnirea internațională a tinerilor ortodocși, unde președintele i-a îndemnat pe participanți să își exprime public valorile „ferm, dar simplu și decent” și a avertizat că spațiul public este ocupat de „farisei”, „defetiști” și „demagogi”. În același discurs, Nicușor Dan a abordat și tema divizării societății, făcând apel la dialog și la capacitatea de a asculta opiniile celorlalți. [...]
Escaladarea protestului fermierilor în violențe pune presiune pe autorități să gestioneze ordinea publică , în timp ce scena politică încearcă să capitalizeze momentul: europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD și AUR că „instrumentalizează politic” manifestația din Piața Victoriei și vorbește despre consolidarea unei „alianțe antieuropene” între cele două partide, potrivit Adevărul . Mureșan susține, într-un mesaj publicat pe Facebook, că PSD și AUR ar folosi protestul „în mod populist” și că acest lucru ar arăta o apropiere politică între cele două formațiuni. El leagă acuzația de episoade anterioare în care, spune el, cele două partide ar fi acționat împreună: „Mai întâi au dărâmat guvernul împreună. Apoi au votat legi în Parlament împreună”. „Modul în care AUR și PSD instrumentalizează politic protestul din Piața Victoriei este un nou exemplu că alianța antieuropeană PSD–AUR se consolidează.” Ce s-a întâmplat în Piața Victoriei Protestul fermierilor din Piața Victoriei a degenerat după ce mai mulți manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte în jandarmi și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive, iar incidentele s-au extins ulterior și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei. Bilanțul intervenției: audieri și persoane rănite Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 26 de participanți agresivi au fost scoși din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și stabilirea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi. Patru persoane au fost transportate la spital, între acestea fiind și un jandarm. De ce contează Dincolo de revendicările inițiale ale protestului, escaladarea în violențe mută miza în zona de ordine publică și responsabilitate instituțională: intervenția jandarmeriei, anchetele și eventualele sancțiuni pot influența atât modul în care vor fi gestionate protestele viitoare, cât și felul în care actorii politici încearcă să își asume sau să exploateze public aceste episoade. Pentru moment, informațiile disponibile se rezumă la bilanțul comunicat de Jandarmeria Capitalei și la reacția politică a europarlamentarului PNL. [...]
