Știri
Știri din categoria Politică
63,9% dintre români vor un Guvern cu puteri depline cât mai rapid, chiar dacă asta ar însemna compromisuri între partide, potrivit Adevărul, care citează ediția din septembrie 2026 a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research. Mesajul dominant al sondajului este unul de reducere a incertitudinii: publicul preferă un acord politic rapid în locul prelungirii interimatului.
În oglindă, 26,8% dintre respondenți spun că este mai important ca partidele să nu facă „compromisuri importante”, chiar dacă formarea unui Guvern cu puteri depline ar dura mai mult, iar 9,3% nu știu sau nu răspund.
Sondajul indică o percepție majoritar negativă asupra prelungirii interimatului guvernamental: 52% dintre cei chestionați cred că, dacă situația ar continua și în următoarele luni, consecințele pentru România ar fi negative. În această categorie, 32,4% se așteaptă la consecințe „foarte negative”, iar 19,6% la consecințe „destul de negative”.
Doar 14% anticipează efecte pozitive (8,8% „destul de pozitive” și 5,2% „foarte pozitive”), în timp ce 5,9% nu știu sau nu răspund. Percepția negativă este mai puternică în rândul persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din București.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, interpretează rezultatele ca pe o presiune publică pentru deblocarea rapidă a negocierilor, chiar cu costul compromisului între partide.
„Românii transmit o cerere clară de funcționalitate politică și reducere a incertitudinii.”
În analiza sa, compromisul devine acceptabil pentru o parte importantă a electoratului atunci când alternativa este prelungirea blocajului, iar „prelungirea excesivă a interimatului” este percepută „ca o sursă de vulnerabilitate”. Totodată, preferința pentru deblocare apare „transversal” la votanții principalelor partide, ceea ce sugerează că tema este văzută mai degrabă ca una de funcționare a statului decât de identitate politică.
Datele provin din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, un sondaj lunar realizat de INSCOP Research la comanda Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Culegerea datelor a avut loc în perioada 1–7 septembrie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național pentru populația neinstituționalizată. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
Președintele Senatului Mircea Abrudean spune că ancheta internă are limite. Într-o declarație citată de Antena 3 , Abrudean susține că, dincolo de „clarificări” deja oferite public, Comisia pentru Constituționalitate nu ar mai avea ce să obțină din investigarea întâlnirii dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale , Simina Tănăsescu. Potrivit lui Abrudean, atât Bolojan, cât și Tănăsescu au explicat public contextul întrevederii din 14 august, iar o anchetă parlamentară nu ar putea depăși acest nivel de lămuriri. Declarația vine în condițiile în care întâlnirea a fost intens contestată politic, pe fondul suspiciunilor privind separația puterilor în stat. Ce spune Abrudean despre locul întâlnirii și „separația puterilor” Abrudean afirmă că a aflat din presă despre întâlnirea desfășurată în biroul său și că a existat o înțelegere cu premierul ca acesta să poată folosi acel spațiu pentru întâlniri la Parlament, fără ca președintele Senatului să ceară detalii despre interlocutori. „În afară de clarificări, nu văd ce se mai poate obține. Asta este realitatea.” În același timp, șeful Senatului spune că ar fi nevoie de o clarificare mai bună a legislației, astfel încât „suspiciuni” similare să nu mai apară în cazul unor întâlniri între demnitari și reprezentanți ai instituțiilor. Ce a făcut comisia și ce urmează Comisia pentru Constituționalitate a Senatului a vizionat imaginile de supraveghere și a audiat ofițerul SPP care asigura paza în 14 august, în biroul președintelui Senatului. Ilie Bolojan nu s-a prezentat la audiere, deși fusese chemat, iar audierea era programată la ora 11.00. Imaginile cu Bolojan și Tănăsescu au fost difuzate în premieră în emisiunea „Decisiv”, realizată de Cătălina Porumbel. Întâlnirea a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să declare constituțională Legea integrității , decizie care, conform materialului, ar urma să ducă la pierderea funcției de primar al municipiului Timișoara de către Dominic Fritz. Bolojan a declarat, la Oradea, că întâlnirile între demnitari și reprezentanți ai instituțiilor sunt firești când vizează chestiuni administrative și nu înseamnă amestec în dosare aflate pe rol. Curtea Constituțională, într-un comunicat, a precizat că discuțiile cu executivul au ca obiect exclusiv organizarea și administrarea instituției și a respins ideea că s-ar fi discutat despre sesizarea la Legea ANI. [...]
Camera Deputaților revine la votul cu prezență fizică, renunțând la tablete din plen , după ce Biroul Permanent a aprobat propunerea AUR, potrivit Agerpres . Schimbarea ar urma să se aplice din săptămâna viitoare și este valabilă până la finalul actualei legislaturi. Ce se schimbă, concret, în modul de lucru al Camerei Decizia vizează eliminarea votului dat pe tablete, ceea ce înseamnă că deputații vor trebui să fie prezenți fizic în plen pentru a vota. În material nu sunt oferite detalii tehnice despre procedura exactă care va înlocui votul pe tabletă, dincolo de revenirea la prezența fizică. Calendarul aplicării AUR a anunțat că modificarea va intra în vigoare începând de săptămâna viitoare, ca urmare a aprobării din Biroul Permanent al Camerei Deputaților . Poziția AUR Liderul deputaților AUR, Mihai Enache , a susținut, într-un comunicat de presă, că formațiunea a cerut eliminarea acestei proceduri de vot timp de patru ani și că decizia ar readuce „regula firească” a prezenței în plen. „Parlamentarii vor fi prezenți fizic, așa cum e firesc, în plenul Camerei Deputaților.” [...]
AUR își păstrează linia „anticipate”, dar lasă ușa întredeschisă pentru discuții cu PSD potrivit Antena 3 , care îl citează pe liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu . Mesajul vine pe fondul criticilor interne la adresa lui George Simion și al speculațiilor privind o posibilă repoziționare a partidului în negocierile pentru o majoritate parlamentară. Peiu a respins ideea unei „revolte” sau a existenței unor tabere în AUR, susținând că este vorba doar despre „puncte de vedere” diferite, în contextul declarațiilor făcute de Mohammad Murad, Gheorghe Piperea și Marius Lulea. Ce spune Peiu despre „trio-ul” Murad–Piperea–Lulea și PSD Cei trei au apărut împreună la o emisiune la Realitatea TV, unde l-au criticat pe George Simion și au cerut ca AUR să negocieze formarea unei majorități parlamentare cu PSD. Peiu a spus că, în opinia sa, pozițiile exprimate de Murad și Piperea sunt „rezonabile”, dar nu a comentat afirmațiile lui Marius Lulea. În interpretarea lui Peiu, răspunsurile celor doi au fost date la întrebarea dacă AUR ar trebui să meargă la discuții dacă PSD invită partidul la negocieri. El a argumentat că nu poți refuza o discuție, dar a nuanțat că aceasta ar avea sens doar într-un cadru care implică participarea AUR la guvernare. „Eu aș spune că nu există tabere în AUR, există puncte de vedere.” „Această discuție se poate face numai în contextul în care am participa la guvernare.” Linia oficială: alegeri anticipate, pe fondul crizei politice Peiu a reiterat că poziția oficială a AUR pentru încheierea crizei politice rămâne organizarea de alegeri anticipate. Tot el a afirmat că partidul ar putea obține un scor care „probabil” i-ar permite să formeze guvernul și a susținut că „aritmetica parlamentară” ar arăta diferit după eventuale anticipate. În același context, Peiu a spus că percepția publică despre AUR s-ar schimba odată ajuns la putere, respingând ideea unei transformări de tip „melonizare” (referire la premierul italian Giorgia Meloni), pe care a prezentat-o ca pe o etichetă externă, nu ca pe o schimbare reală a partidului. Context: blocajul de după căderea Guvernului Bolojan Potrivit sursei, la patru luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, finalul crizei politice rămâne incert. Președintele Nicușor Dan nu se grăbește cu o nouă desemnare de premier, iar ultimul nume vehiculat pentru această funcție este cel al fostului ambasador Luca Niculescu. [...]
Negocierile PSD–AUR pentru învestirea Guvernului Veștea au eșuat din start , după ce AUR susține că și-a anunțat din timp refuzul de a vota, iar discuțiile au rămas fără un acord politic care să livreze majoritate în Parlament, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a declarat că i-a informat personal pe Sorin Grindeanu și Marian Neacșu că partidul nu va vota pentru „Guvernul Veștea” și că l-a sfătuit pe președintele PSD să nu îl trimită pe Adrian Veștea la sediul AUR, pentru a evita un episod public „de râs”. „Eu le-am spus: «sfatul meu este să nu-l lăsați pe domnul Veștea să se ducă la sediul AUR că se va face de râs». A fost un sfat chiar dezinteresat”, a afirmat Petrișor Peiu. De ce contează: blocajul politic prelungește guvernarea interimară Miza practică a acestui schimb de acuzații este prelungirea crizei de guvernare, într-un context în care Executivul are atribuții limitate. Antena 3 amintește că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, inițiată de PSD și AUR, iar de atunci guvernul este interimar și „nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament”. În același interval, președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul după ce nu a strâns o majoritate) și Adrian Veștea, care a picat la votul din Parlament. Ce spun actorii: refuzul AUR și discuțiile despre șefia Senatului Peiu a respins ideea că George Simion ar fi făcut „alte promisiuni” către PSD și a reiterat condiția politică a AUR: dacă partidul nu este invitat la guvernare, nu votează învestirea. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a confirmat că a avut mai multe întâlniri cu liderul AUR înainte de vot, pentru a negocia susținerea parlamentarilor, și a spus că „unii au promis că vor da voturile”. În discuții ar fi existat și varianta ca șefia Senatului să revină AUR, iar Simion „nu a cerut să intre la guvernare”, conform relatării. În lipsa unei majorități, următorul pas depinde de o nouă formulă de negociere și de o nouă propunere care să treacă de votul Parlamentului, însă articolul nu indică un calendar sau un nume suplimentar. [...]
Rezultatul AfD din Saxonia-Anhalt pune sub presiune „zidul de protecție” care ține extrema dreaptă departe de guvernare , iar efectul se poate vedea rapid și la nivel european, unde partidele tradiționale se confruntă cu un electorat tot mai convins că instituțiile nu mai pot livra schimbare reală, potrivit unei analize din Adevărul . În Saxonia-Anhalt, AfD a obținut aproximativ 44% din voturi, iar pentru prima dată după al Doilea Război Mondial apare perspectiva ca un partid de extremă dreaptă să conducă un land german. Miza este cu atât mai sensibilă cu cât formațiunea ar putea ajunge să supervizeze chiar serviciul de informații care o clasifică drept „extremistă de dreapta”, notează publicația. De ce contează: contestarea „Brandmauer” și efectul de tipar Analiza plasează acest rezultat într-un trend mai larg, de la Berlin la Londra: ascensiunea naționalismului și a agitației extremiste nu este alimentată neapărat de indicatori punctuali despre migrație sau economie, ci de o percepție persistentă că partidele tradiționale și instituțiile democratice nu mai pot asigura securitate, prosperitate sau reforme. În Germania, această dinamică lovește direct în consensul antifascist „niciodată din nou”, construit după nazism. Cancelarul Friedrich Merz a numit rezultatul „cea mai gravă înfrângere electorală suferită de CDU în ultimii ani, poate în ultimele decenii”, iar faptul că a fost practic exclus din campania regională este prezentat ca un semn al popularității sale scăzute inclusiv în interiorul partidului. „Nu și-ar fi putut imagina, în cele mai negre coșmaruri, că extremiștii de dreapta vor câștiga din nou alegeri în acest fel.” Declarația îi aparține lui Charlotte Knobloch, supraviețuitoare a Holocaustului și fostă președintă a Consiliului Central al Evreilor din Germania , citată în material. O extremă dreaptă care se radicalizează pe măsură ce se apropie de putere Spre deosebire de alte partide populiste de dreapta din Europa, AfD este descrisă ca radicalizându-se pe măsură ce se apropie de putere. Printre pozițiile menționate în analiză se numără: promovarea ideii unui „stat etnic” german; politici de „remigrare” care vizează nu doar migranții „ilegali”, ci și persoane cu origini străine, în general; respingerea explicită a unei „virări spre centru” după modelul italian, pe care liderii AfD o numesc „Melonisierung”; promisiunea retragerii Germaniei din UE, zona euro și spațiul Schengen; poziționare pro-rusă și încetarea sprijinului pentru Ucraina. Fenomen european și presiune pe coaliții „Zidul de protecție” (Brandmauer) care ține extrema dreaptă în afara coalițiilor este „tot mai contestat”, atât în Germania, cât și la nivelul Uniunii Europene, unde trei grupuri de extremă dreaptă din Parlamentul European au împreună 196 de mandate, a doua forță ca mărime, chiar dacă nu votează mereu în bloc. La nivel național, analiza arată că partide de extremă dreaptă conduc deja coaliții în Italia și Cehia și participă la guvernare în Finlanda, Croația, Slovacia și Suedia, iar formațiuni precum FPÖ (Austria), partidul lui Geert Wilders (Olanda) sau Adunarea Națională a Marinei Le Pen (Franța) rămân actori majori chiar și în afara puterii. Ce urmează: test electoral în Germania și semnale contradictorii în regiune În plan imediat, rămâne de văzut dacă alegerile din Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală, programate în mai puțin de două săptămâni, vor confirma rezultatul din Saxonia-Anhalt ca vârf al ascensiunii extremei drepte sau ca un prag către un nou nivel, potrivit materialului. Analiza notează și o excepție relevantă: în Ungaria, partidul de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar, a învins în alegerile din aprilie formațiunea iliberală Fidesz a lui Viktor Orbán, punând capăt unui regim de 16 ani — un indiciu că avansul extremei drepte nu este, totuși, inevitabil. [...]
Rezultatul AfD în Saxonia-Anhalt pune presiune pe „cordonul sanitar” și poate bloca guvernarea landului , într-un moment în care partidul de extremă dreapta încearcă să transforme victoria electorală într-un model pentru restul Germaniei, potrivit CNN . Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat alegerile regionale din Saxonia-Anhalt cu 44% din voturi, dar a rămas la trei mandate de majoritatea absolută. Asta obligă formațiunea fie să găsească un partener de coaliție, fie să încerce să guverneze dintr-o poziție minoritară — ambele variante fiind complicate de refuzul partidelor tradiționale de a colabora cu AfD, în cadrul așa-numitului „firewall” (cordon sanitar) împotriva extremei drepte. În zilele următoare, negocierile pentru o eventuală majoritate vor conta nu doar politic, ci și administrativ: în sistemul federal german, cele 16 landuri au atribuții importante în domenii precum educația, cultura, poliția și radiodifuziunea publică. Cu alte cuvinte, chiar și fără control la nivel federal, un guvern regional poate influența direct politici publice cu impact asupra mediului economic și social local. Ce opțiuni de guvernare are AfD și de ce sunt fragile O variantă ar fi o înțelegere cu partidul populist de stânga BSW, care a criticat „firewall”-ul și împărtășește o parte din criticile AfD privind imigrația și Ucraina. În paralel, liderii AfD din land încearcă să atragă facțiuni mai de dreapta din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), însă cancelarul Friedrich Merz a exclus ferm orice cooperare. Miza este cu atât mai mare cu cât AfD — partid pe care serviciile interne de informații din Germania l-au clasificat drept „extremist de dreapta confirmat” — a transmis că vrea să folosească puterea în Saxonia-Anhalt ca „plan” pentru extinderea influenței la nivel național. Programul AfD: migrație, școală și cultură, dar cu limite legale În centrul manifestului AfD (258 de pagini) se află o schimbare dură a politicii de migrație: deportarea imediată a migranților aflați ilegal, extinderea centrelor de detenție și returnarea în țările de origine a persoanelor fără origine etnic germană, sub conceptul de „remigrație”. Documentul include și o „ofensivă de remigrație” vizând ucrainenii, pe motiv că „mari părți ale Ucrainei sunt considerate sigure”. Ulrich Siegmund, candidatul AfD pentru funcția de premier al landului, a spus: „Oamenii care sunt obligați să părăsească țara trebuie să fie plasați în detenție în vederea deportării sub guvernarea noastră.” Totuși, Johannes Kieß, director adjunct al Else-Frenkel-Brunswik Institute (Universitatea din Leipzig), avertizează că tocmai migrația este una dintre zonele în care landurile sunt constrânse de legislația federală: „M-aș aștepta la multă incertitudine juridică și haos.” Pe educație, AfD promite „dezideologizarea” școlii, inclusiv interzicerea steagului Pride și promovarea valorilor „tradiționale”. Partidul vrea ca programa să insiste mai mult pe perioadele din istoria Germaniei de dinaintea celor două războaie mondiale și mai puțin pe trecutul nazist, în linie cu mesajul de „depășire a vinovăției” și accent pe mândria națională. Un reprezentant regional al partidului a rezumat direcția astfel: „Mai mult Bismarck, mai puțin Hitler.” Manifestul mai prevede clase separate pentru copiii refugiaților, predate inclusiv de alți refugiați, cu o programă care să transmită ideea că șederea în Germania este temporară. Separarea ar urma să se aplice și copiilor cu dizabilități. În cultură, AfD propune o „politică culturală patriotică” și tăierea finanțării pentru ceea ce numește „artă anti-germană”, cu obligația ca instituțiile care cer bani publici să semneze un angajament că nu disprețuiesc Germania și cultura sa. Criticii au comparat retorica cu atacurile istorice ale naziștilor asupra artei moderne; ministrul Culturii, Wolfram Weimer, a declarat pentru Associated Press: „AfD atacă Bauhaus folosind exact aceleași cuvinte pe care naziștii le foloseau acum 100 de ani.” De ce contează pentru Germania: testul „firewall”-ului și efectul de domino Succesul AfD reaprinde dezbaterea despre eficiența „cordonului sanitar”: pe de o parte, partidele mainstream spun că îl mențin; pe de altă parte, există argumentul că izolarea AfD a contribuit la creșterea sa, ferind-o de costurile guvernării și împingând partidele tradiționale în coaliții eterogene, greu de gestionat. Cum se va forma (sau nu) o majoritate în Saxonia-Anhalt poate influența și alte două runde regionale din această lună. În Mecklenburg-Vorpommern, AfD conduce în sondaje cu aproximativ 35%, potrivit Infratest dimap. În plus, CNN notează că, dacă ar avea loc alegeri naționale „astăzi”, sondajele indică AfD drept partidul cu cele mai multe voturi, în perspectiva următoarelor alegeri federale așteptate în 2029. [...]
