Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul italian Matteo Salvini atacă public planul de economisire a energiei pregătit la Bruxelles, într-un moment în care Comisia Europeană caută să gestioneze riscul de scumpiri și deficit de combustibili pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24.
Matteo Salvini, liderul partidului de extremă dreapta Liga și vicepremier al Italiei, a spus la postul Telelombardia că „propunerile Bruxelles-ului” pentru a răspunde creșterii facturilor la energie ar însemna oprirea încălzirii, reducerea muncii, a călătoriilor și a spălatului, calificând ideile drept dovadă că oficialii europeni „nu sunt normali”.
„Dacă acestea sunt soluțiile în urma războiului din Iran și a creșterii costului energiei și a combustibilului, spuneți-mi dacă cei de la Bruxelles sunt oameni normali!”
Comisia Europeană este așteptată să prezinte săptămâna viitoare un set de propuneri de economisire a energiei, în contextul unui deficit de combustibili asociat războiului din Orientul Mijlociu. Documentul nu ar urma să fie obligatoriu din punct de vedere juridic pentru statele membre.
Recomandările vor fi fundamentate pe un plan publicat luna trecută de Agenția Internațională a Energiei (AIE). Printre măsurile menționate în material se află:
În paralel cu criticile lui Salvini, surse comunitare citate de agenția EFE susțin că este greșit să se spună că Bruxelles-ul „obligă” populația să reducă temperatura în locuințe sau la locul de muncă. Aceleași surse indică faptul că recomandările ar fi inspirate de măsurile din criza energetică din 2022, când UE și-ar fi redus consumul de gaze cu 13%.
Comisia Europeană a afirmat, la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie, că nu există în acel moment un risc de criză energetică, dar că situația s-ar putea schimba în funcție de durata blocării Strâmtorii Ormuz. Deocamdată, Bruxelles-ul a recomandat statelor UE să economisească energia și să își umple depozitele de gaze.
Salvini susține că „singurul lucru serios” pe care îl poate face Comisia Europeană este suspendarea aplicării Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC) și a Pactului Verde european, potrivit relatării citate.
Recomandate
Guvernul vrea să accelereze operaționalizarea centrului de securitate maritimă la Marea Neagră, cu sprijin politic și financiar de la Comisia Europeană , într-un context în care riscurile de securitate din regiune se suprapun peste presiuni economice interne. Informațiile apar în relatarea Kyiv Independent , după întâlnirea de luni, de la Palatul Victoria, dintre premierul Luca Niculescu și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Niculescu a spus că prioritățile Executivului includ „consolidarea Flancului Estic al UE și a securității la Marea Neagră”, iar în acest cadru a apreciat sprijinul Comisiei pentru punerea în funcțiune a centrului de securitate maritimă și pentru operațiunile de căutare și salvare ale României. Ce a discutat premierul cu șefa Comisiei Europene Potrivit mesajului publicat de premier pe X, discuția a vizat atât situația de securitate din regiune, cât și agenda internă a Guvernului. Niculescu a legat explicit componenta de securitate de obiective economice și fiscale. În lista de priorități menționate de premier intră: revitalizarea economiei României și creșterea competitivității; menținerea disciplinei fiscale; stimularea investițiilor prin utilizarea „la maximum” a fondurilor europene disponibile; alinierea la strategia europeană pentru regiunea Mării Negre. De ce contează sprijinul Comisiei: componenta operațională Din perspectiva operațională, mesajul Guvernului indică faptul că centrul de securitate maritimă la Marea Neagră și capacitățile de căutare și salvare sunt tratate ca proiecte care depind de susținere europeană, inclusiv financiară. Niculescu a descris cooperarea cu Comisia Europeană drept una „strânsă” și a încadrat vizita Ursulei von der Leyen ca semnal de întărire a „răspunsului colectiv” al Europei la provocările curente. Vizita șefei Comisiei Europene la București are loc după atacurile cu drone în Marea Neagră, iar marți von der Leyen urmează să se afle în Bulgaria, mai notează aceeași sursă. [...]
Guvernul Niculescu își leagă agenda economică de disciplina fiscală și fondurile UE , într-un mesaj transmis după întâlnirea de la București cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit HotNews . Premierul a încadrat discuția „într-un moment de provocări economice și de securitate tot mai mari” și a vorbit despre priorități care combină securitatea regională cu obiective de competitivitate și investiții. Luca Niculescu a spus că vizita Ursulei von der Leyen la Palatul Victoria este „încă o expresie a determinării noastre comune de a consolida răspunsul colectiv al Europei la provocările care urmează” și că a reafirmat „angajamentul guvernului meu de a avansa proiectul european”. Ce pune Guvernul pe listă: competitivitate, disciplină fiscală, investiții În mesajul publicat pe platforma X după întâlnire, premierul a enumerat patru direcții pe care le prezintă drept priorități: consolidarea Flancului Estic al UE și a securității Mării Negre, „în linie cu strategia europeană pentru regiune”; revitalizarea economiei României și creșterea competitivității; menținerea disciplinei fiscale; stimularea investițiilor prin valorificarea „la maximum” a fondurilor europene disponibile. Hubul de securitate la Marea Neagră, legat de sprijinul financiar al Comisiei Niculescu a mai afirmat că Guvernul apreciază sprijinul Comisiei Europene pentru operaționalizarea hubului de securitate maritimă la Marea Neagră și pentru operațiunile de căutare și salvare ale României. În acest context, el a făcut trimitere la anunțul făcut în aceeași zi de Ursula von der Leyen privind o alocare de 50 de milioane de euro (aprox. 250 de milioane de lei), menționată în declarații comune cu președintele Nicușor Dan, potrivit unui material HotNews . „Prioritățile noastre includ [...] menținerea disciplinei fiscale; și stimularea investițiilor prin a valorifica la maximum toate fondurile europene disponibile.” Mesajul integral al premierului a fost publicat pe X, în postarea datată 9 noiembrie 2026, disponibilă aici . [...]
PSD promite înghețarea taxelor în 2027 , într-un mesaj către mediul de afaceri menit să susțină „relansarea economică”, potrivit News . Sorin Grindeanu , liderul PSD, a spus că anul viitor nu vor crește taxele și a vorbit despre un „pact” cu mediul de afaceri pentru stabilitate fiscală. Grindeanu a făcut declarațiile miercuri seară, la Antena 3 , susținând că menținerea nivelului taxelor în 2027 ar urma să contribuie la relansarea economiei. În logica prezentată de el, semnalul de predictibilitate ar trebui să refacă încrederea investitorilor că România este „o țară sigură” pentru investiții și profit. „Eu cred că trebuie să redăm speranţa investitorilor în România (...) şi aici vorbesc în mod special de un pact, dacă pot să-l numesc aşa, cu mediul de afaceri, că nu vor mai creşte taxele anul viitor.” Pensiile: indexare „conform legii”, fără calendar și procent Pe tema pensiilor, liderul PSD a spus că indexarea trebuie făcută „conform legii”, însă nu a indicat o dată certă și nici procentul de majorare. „Să facem indexarea pensiilor conform legii, pentru că asta nu e de negociat şi nu avem ce să negociem.” Întrebat explicit despre o indexare de 7%, Grindeanu a răspuns că decizia depinde de momentul construirii bugetului și de „datele macro”, fără alte detalii. Alte teme fiscale invocate: taxarea muncii și CASS În aceeași intervenție, Grindeanu a mai spus că România are „una dintre cele mai mari cote de taxare pe muncă” și a adus în discuție ideea reducerii acestei poveri. De asemenea, a menționat eliminarea contribuției la sănătate (CASS) pentru mame și pentru unele categorii vulnerabile (veterani, invalizi de război), măsuri pe care a afirmat că „le-a făcut guvernul Bolojan”. [...]
Presiunea publică pentru oprirea războiului cu Iranul riscă să devină o miză legislativă cu efecte economice , în condițiile în care scumpirea carburanților și inflația sunt deja asociate conflictului, potrivit Economica , care citează un sondaj relatat de Agerpres . Sondajul arată că aproximativ 71% dintre americani ar dori adoptarea unei legi pentru încheierea conflictului în care SUA s-au angajat în februarie alături de Israel. Procentul urcă la 93% în rândul alegătorilor democrați, iar 51% dintre simpatizanții republicani susțin aceeași poziție. De ce contează: războiul și tarifele sunt legate de costul vieții Democrații au obținut, la alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, cele mai largi majorități de după 2008 în Senat și în Camera Reprezentanților. Înfrângerea republicanilor este pusă în contextul nemulțumirii legate de costul ridicat al vieții și de războiul care a scumpit carburanții în SUA și la nivel global, contribuind la inflație. Noul Congres, cu majoritate democrată în ambele camere, se va reuni pe 3 ianuarie. Ce ar putea urmări Congresul: războiul, tarifele și agenda „primele 100 de zile” Același sondaj indică și sprijin pentru o schimbare de politică comercială: 62% dintre americani sunt în favoarea unor demersuri parlamentare pentru revocarea taxelor vamale la import impuse discreționar de Donald Trump . În privința priorităților imediate, circa 90% dintre respondenți spun că legislativul ar trebui să se concentreze în primele 100 de zile pe problema costului vieții. Ponderile celor care indică drept priorități reglementarea inteligenței artificiale, reforma imigrației și modificările climatice sunt mai mici, potrivit Reuters , menționat în textul preluat. Context politic: colaborare cerută, dar și risc de confruntare Sondajul mai arată că există majorități semnificative în ambele tabere politice care cred că Trump ar trebui să colaboreze cu democrații, iar liderii democrați din noul Congres să încerce, la rândul lor, o colaborare cu președintele. În paralel, mulți respondenți se declară îngrijorați de perspectiva ca democrații să folosească puterea pentru a iniția proceduri judiciare împotriva lui Trump: 42% consideră că punerea sub acuzare ar fi „rea pentru țară”, iar 33% cred că ar fi un lucru bun. Datele sondajului Sondajul a fost realizat online, pe un eșantion de 1.705 adulți din SUA, și are o marjă de eroare de aproximativ 2% (două puncte procentuale). [...]
Mircea Abrudean acuză o convergență PSD–AUR la numiri-cheie în instituții publice , susținând că miza controlului asupra instituțiilor statului „șterge” diferențele dintre cele două partide, potrivit G4Media . Declarațiile vin în contextul unor voturi și negocieri din Parlament privind conduceri interimare și numiri în instituții cu rol de control și influență publică. Președintele Senatului afirmă că PSD și AUR „se ceartă în public”, dar cooperează atunci când se decid funcții importante. El invocă o „succesiune de decizii politice” care, în opinia sa, ridică întrebări despre înțelegeri între cele două formațiuni. Ce numiri indică Abrudean ca exemple În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean enumeră trei situații pe care le consideră relevante: Curtea de Conturi : PSD și AUR ar fi votat împreună pentru instalarea unui președinte interimar ; TVR și Radio România : cele două partide ar fi negociat preluarea conducerilor celor două instituții; Comisia de control a SRI : propunerea PNL de numire a lui Florin Roman pe locul care revenea PNL ar fi fost respinsă în plen . Contextul din Parlament: TVR și Radio România În aceeași zi, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a desemnat noi membri în consiliile de administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune. Ulterior, potrivit informațiilor prezentate, Sorina Matei (propusă de AUR) și Răzvan Dincă (propus de PSD) au fost validați pentru funcțiile de președinte–director general la TVR, respectiv Radio România. De ce contează Miza acestor numiri este una de control instituțional : Curtea de Conturi, serviciile publice de media și comisiile parlamentare de control sunt pârghii cu impact direct asupra supravegherii cheltuirii banilor publici, a agendei publice și a echilibrului dintre puterile statului. Abrudean susține că tocmai această miză ar explica, în opinia sa, apropierea de facto dintre PSD și AUR în momentele de vot și negociere. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că includerea AUR la guvernare ar fi împins rapid România spre o retrogradare de rating , cu efect direct în costurile de finanțare ale statului, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți seară, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferințe de presă. Șeful statului a susținut că reacția piețelor financiare și a agențiilor de rating ar fi fost imediată, în condițiile în care România se află „la limită” cu ajustarea fiscală și nu și-ar permite o creștere a dobânzilor. În această logică, Nicușor Dan a argumentat că percepția de „populism” asociată AUR ar fi fost suficientă pentru deteriorarea ratingului de țară. „AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea României.” De ce contează: costul împrumuturilor și presiunea pe buget În evaluarea președintelui, o scădere a ratingului ar fi însemnat automat finanțare mai scumpă pentru România, într-un moment în care spațiul bugetar este deja restrâns. El a legat explicit riscul politic de consecințe economice: dobânzi mai mari și o capacitate mai redusă a statului de a gestiona dezechilibrele fiscale. Tot pe zona economică, Nicușor Dan a afirmat că AUR nu oferă „garanții” privind modul în care ar gestiona finanțele publice și reformele, invocând lipsa unor explicații despre sursele de finanțare pentru măsurile propuse. Riscuri instituționale și de securitate invocate de președinte Pe lângă argumentele economice, președintele a spus că intrarea AUR la guvernare ar fi putut amplifica tensiunile între instituțiile statului, descriind partidul drept unul a cărui „carte de vizită e scandalul” și anticipând conflicte instituționale dacă ar ajunge la putere. Nicușor Dan a extins criticile și la zona de securitate și politică externă, afirmând că, în contextul regional actual, România are nevoie de relații solide cu partenerii occidentali. În acest cadru, a pus sub semnul întrebării capacitatea AUR de a gestiona riscurile de securitate, caracterizând formațiunea drept „izolaționistă” și invocând poziții ale partidului legate de prezența militară aliată în România și de baza de la Deveselu . Declarațiile au fost făcute în conferința de presă în care președintele a prezentat situația economică a țării și argumentele pentru formula actuală de guvernare, mai notează publicația. Pentru contextul complet al conferinței, Adevărul trimite la materialul său anterior despre eveniment, disponibil aici . [...]
