Știri
Știri din categoria Politică
Majoritatea românilor preferă o politică externă echilibrată între Uniunea Europeană și Statele Unite, arată un sondaj realizat de INSCOP Research. Conform datelor publicate de Digi24, 50,4% dintre respondenți consideră că România ar trebui să mențină un echilibru între cele două centre de putere, în timp ce aproximativ un sfert dintre români preferă o apropiere mai clară de una dintre părți.
Rezultatele sondajului apar pe fondul tensiunilor politice și comerciale dintre Uniunea Europeană și administrația americană condusă de Donald Trump, dar și într-un context geopolitic mai larg marcat de conflicte și competiție strategică între marile puteri.
| Opțiunea privind politica externă | Procent |
|---|---|
| Echilibru între UE și SUA | 50,4% |
| Aliniere mai mare la Uniunea Europeană | 22,7% |
| Relație mai strânsă cu Statele Unite | 22,1% |
| Nu știu / nu răspund | aproximativ 5% |
Potrivit sociologilor, preferința pentru echilibru reflectă o abordare pragmatică a opiniei publice, care nu vede relația cu Uniunea Europeană și cea cu Statele Unite ca fiind opuse, ci ca două componente complementare ale securității și prosperității României.
Analiza detaliată a sondajului arată diferențe semnificative între diverse grupuri ale populației.
Susținerea pentru echilibrul între UE și SUA este mai ridicată în rândul:
În schimb, alinierea mai puternică la Uniunea Europeană este preferată mai ales de:
Pe de altă parte, consolidarea relației cu Statele Unite este susținută în special de:
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că rezultatele indică o orientare clar pro-occidentală a societății românești, dar și o preferință pentru flexibilitate diplomatică.
Potrivit acestuia, românii nu percep relațiile cu UE și SUA ca alternative exclusive, ci ca piloni ai aceluiași sistem de alianțe occidentale. În acest context, opinia publică pare să favorizeze o politică externă care rămâne ferm ancorată în Occident, dar încearcă să maximizeze interesele naționale printr-un echilibru între principalele parteneriate strategice.
Datele provin din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat între 2 și 6 martie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane reprezentativ pentru populația adultă a României.
Cercetarea a fost efectuată prin interviuri telefonice (CATI), iar marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la București cu premierul Ilie Bolojan , la Palatul Victoria, unde cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în domenii precum apărarea, energia, transporturile și reconstrucția Ucrainei. Întrevederea a avut loc joi, 12 martie 2026, în cadrul vizitei oficiale a liderului de la Kiev în România și a durat aproximativ 50 de minute. Discuțiile au avut loc la scurt timp după ce președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat, la Palatul Cotroceni, documentele pentru Parteneriatul Strategic România–Ucraina , cel mai înalt nivel de cooperare bilaterală între două state. Cooperare în apărare, energie și transport După întâlnire, premierul Ilie Bolojan a anunțat că cele două țări vor intensifica colaborarea în mai multe domenii-cheie. Printre principalele direcții discutate se numără: cooperarea militară , inclusiv proiecte de producere a dronelor în România interconectarea energetică între cele două state dezvoltarea infrastructurii de transport implicarea României în reconstrucția Ucrainei „Astăzi deschidem un nou capitol, orientat spre viitor, în relațiile noastre bilaterale, odată cu semnarea Parteneriatului Strategic România–Ucraina”, a transmis premierul român. Tema minorității române din Ucraina În cadrul discuțiilor a fost abordată și situația comunității românești din Ucraina . Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța respectării drepturilor acesteia, inclusiv accesul la educație în limba română și libertatea religioasă. Potrivit Guvernului, Volodimir Zelenski a dat asigurări că nicio școală din comunitățile românești din Ucraina nu va fi închisă . Totodată, premierul român a salutat decizia autorităților de la Kiev de a introduce Ziua Limbii Române în Ucraina , care va fi celebrată anual pe 31 august . Contextul vizitei Vizita liderului ucrainean la București vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Cu o zi înainte, autoritățile române au aprobat solicitarea Statelor Unite de a trimite trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare în România, în contextul tensiunilor din regiune. Cea mai recentă vizită a lui Volodimir Zelenski în România avusese loc în octombrie 2023 , când s-a întâlnit la Cotroceni cu președintele de atunci, Klaus Iohannis, și a discutat la Guvern cu premierul Marcel Ciolacu. [...]
Volodimir Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să pună mai multă presiune pe Vladimir Putin, nu pe Ucraina, în negocierile de pace. Liderul ucrainean a declarat într-un interviu acordat la Kiev pentru POLITICO că țara sa susține negocierile pentru încheierea războiului, dar nu este dispusă să accepte ultimatumurile Rusiei privind cedarea unor teritorii din estul Ucrainei. Zelenski a recunoscut că populația este obosită după mai bine de patru ani de conflict, însă moralul rămâne ridicat, iar Kievul nu intenționează să facă concesii majore în fața Moscovei. El a spus că Statele Unite au un rol esențial în orice proces de pace și a cerut administrației americane să exercite o presiune mai mare asupra Kremlinului pentru a forța Rusia să negocieze. Declarațiile vin la scurt timp după ce Donald Trump a criticat public conducerea ucraineană și a sugerat că Vladimir Putin ar fi mai dispus să accepte un acord de încetare a focului decât Zelenski. Liderul american a afirmat că președintele ucrainean trebuie „să se mobilizeze” pentru a ajunge la o înțelegere, fără a prezenta însă dovezi pentru evaluarea sa privind poziția Moscovei. În același timp, Kievul încearcă să obțină garanții de securitate solide din partea Washingtonului în eventualitatea unui acord de pace. Zelenski a spus că administrația Trump a sugerat posibilitatea unor garanții de securitate comparabile sau chiar mai puternice decât cele oferite de NATO , dar până în prezent nu există detalii concrete despre modul în care ar funcționa acestea sau dacă ar fi aprobate de Congresul american. Pe plan european, liderul ucrainean se confruntă și cu dificultăți în obținerea sprijinului financiar. Ungaria și Slovacia blochează un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat susținerii economiei și industriei de apărare a Ucrainei. Zelenski a acuzat guvernul condus de Viktor Orbán că face „șantaj” politic și a cerut statelor europene să pregătească un plan alternativ de finanțare dacă blocajul nu va fi depășit. În același timp, Ucraina încearcă să își consolideze relațiile militare cu aliații occidentali. Zelenski a confirmat că Kievul trimite specialiști în războiul cu drone în regiunea Golfului Persic pentru a ajuta statele aliate să se apere împotriva atacurilor cu drone iraniene, similare celor folosite de Rusia în războiul din Ucraina. [...]
Guvernul analizează joi ratificarea unui acord cu R. Moldova și finanțarea Autostrăzii A1 , potrivit Bursa , care citează Agerpres. Pe ordinea de zi se află și proiecte de ordonanțe de urgență privind jocurile de noroc, administrarea unor bunuri publice, investițiile în active strategice, precum și actualizarea rețelei Natura 2000. Control coordonat la frontieră, în punctul feroviar Fălciu – Cantemir Executivul urmează să discute un proiect de lege pentru ratificarea acordului dintre România și Republica Moldova privind controlul coordonat al frontierei în punctul feroviar Fălciu – Cantemir. Acordul a fost semnat la 1 octombrie 2025, la București, și stabilește cadrul juridic pentru aplicarea controlului coordonat pe teritoriul României, în gara Fălciu, pe ambele sensuri de circulație. Conform documentului, polițiștii de frontieră din cele două state vor efectua controale succesive atât la intrarea în România, cât și la ieșirea din țară către Republica Moldova. Procedura este prezentată ca element de noutate, întrucât controlul se va desfășura în ambele direcții, fără interconectarea bazelor de date ale autorităților. „Procedura reprezintă un element de noutate, deoarece acest tip de control se va desfăşura în ambele direcţii, fără interconectarea bazelor de date ale autorităţilor.” Contract de finanțare cu BEI pentru Autostrada A1, cu termen de finalizare până în 2028 Pe agenda ședinței se află și un proiect de lege pentru aprobarea contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții (BEI) destinat Autostrăzii A1. Contractul a fost semnat la București la 15 ianuarie 2026 și la Luxemburg la 19 ianuarie 2026, potrivit Agerpres, citată de sursa menționată. Documentele indică faptul că proiectul ar urma să fie finalizat până în 2028, iar împrumutul poate fi utilizat în maximum 10 tranșe, fiecare de cel puțin 50 de milioane de euro. Finanțarea poate acoperi până la 50% din costul total al proiectului, fără a include cheltuielile cu TVA sau exproprierile. Împrumutul poate fi tras în maximum 10 tranșe Valoarea minimă a unei tranșe: 50 de milioane de euro Finanțarea poate acoperi până la 50% din costul total (fără TVA și exproprieri) Termenul de finalizare indicat: până în 2028 Modificări propuse la jocurile de noroc și alte proiecte de OUG pe ordinea de zi Guvernul va discuta și un proiect de ordonanță de urgență privind modificarea legislației în domeniul jocurilor de noroc. Printre măsuri se numără unificarea procedurii de autoexcludere pentru jocurile online și cele din locații fizice, precum și introducerea unei perioade de 18 luni în care persoanele autoexcluse nu își pot retrage decizia. Sunt menționate și perioade de autoexcludere mai bine definite, alături de reguli privind limitarea accesului la anumite servicii sau operatori. Separat, Executivul are pe agendă o ordonanță de urgență privind administrarea unor bunuri din domeniul public al statului, care ar urma să fie transferate în administrarea Agenției Naționale pentru Sport, în cazul în care nu au fost preluate prin protocol conform legislației anterioare. Scopul indicat este o gestionare mai eficientă a taberelor școlare și centrelor de agrement și facilitarea investițiilor în infrastructura sportivă. Totodată, pe ordinea de zi se află un proiect de OUG care vizează extinderea analizei investițiilor în anumite active din domenii strategice, având în vedere impactul asupra securității naționale și intereselor esențiale ale statului. Guvernul urmează să analizeze și un proiect de hotărâre pentru actualizarea rețelei Natura 2000, prin introducerea a 27 de noi situri de importanță comunitară, pentru care au fost stabilite măsuri de conservare. În plus, sunt incluse două memorandumuri: unul privind participarea României la proiecte transfrontaliere legate de tehnologii avansate de semiconductori, iar al doilea referitor la aprobarea semnării unui acord de securitate în cadrul programului Corvete Maritime Multifuncționale, la care urmează să participe Ministerul Apărării Naționale. [...]
Un programator român a lansat platforma sondajeromania.ro, care adună și compară sondajele politice din România , oferind într-un singur loc date centralizate despre intenția de vot, proiecții de mandate și evoluția încrederii în liderii politici. Inițiativa aparține unui utilizator care a prezentat proiectul pe comunitatea r/programare de pe Reddit , explicând că scopul site-ului este de a oferi o imagine mai clară asupra sondajelor publicate în spațiul public și asupra preciziei acestora. Platforma, disponibilă la sondajeromania.ro , agregă date de la mai multe institute de sondare cunoscute, precum INSCOP, CURS, Avangarde sau AtlasIntel, și calculează o medie ponderată a rezultatelor din ultimele 90 de zile, cu intervale de încredere de 95%. Site-ul oferă mai multe instrumente pentru analizarea scenei politice, printre care: Media sondajelor pentru alegerile parlamentare , calculată din datele mai multor institute; Proiecții de mandate în Parlament , pe baza mediei sondajelor și a celor 330 de locuri din Camera Deputaților; Simulări pentru fiecare sondaj individual , pentru a vedea ce distribuție de mandate ar rezulta dacă acel sondaj ar reflecta rezultatul final; Simulator de coaliții , care permite testarea diferitelor combinații de partide pentru a vedea dacă pot forma majorități; Evoluția intenției de vot , cu date începând din ianuarie 2024; Barometru al încrederii în lideri politici, precum Nicușor Dan sau Ilie Bolojan; Monitorizarea acurateții sondajelor , prin compararea estimărilor dinaintea alegerilor cu rezultatele reale. De asemenea, fiecare institut de sondare are o pagină dedicată, unde sunt prezentate metodologia utilizată, istoricul sondajelor și eventuale conflicte de interese. Un exemplu analizat pe platformă este cel mai recent sondaj publicat de INSCOP Research , din martie 2026. Din punct de vedere tehnic, autorul proiectului spune că platforma a fost construită folosind Next.js 15, TypeScript, Tailwind CSS 4 și Recharts , iar găzduirea este realizată prin Azure Static Web Apps. Automatizarea actualizărilor se face cu Github Actions, care generează proiecții noi atunci când apare un sondaj. În prezent, datele sunt introduse manual, însă dezvoltatorul spune că lucrează la automatizarea procesului și intenționează să publice codul ca proiect open-source . Autorul subliniază că proiectul este unul personal, realizat din interes pentru politică și analiză electorală, și că nu există conținut plătit pe platformă. [...]
Viktor Orbán spune acum că Ungaria trebuie să susțină întărirea Ucrainei , potrivit Biziday , într-o schimbare de ton față de linia sa obișnuită în UE, unde a fost perceput drept unul dintre liderii cei mai apropiați de pozițiile Moscovei. Premierul maghiar argumentează că securitatea Ungariei ar fi mai ușor de asigurat dacă Rusia nu ar deveni vecin direct. „Nu ne interesează slăbirea Ucrainei, ci întărirea ei, astfel încât să existe întotdeauna ceva – s-ar putea spune chiar Ucraina – între Rusia și Ungaria. Securitatea maghiarilor poate fi garantată mai bine dacă Rusia nu este vecinul nostru direct”. În același timp, Orbán a spus că Ucraina se poate baza pe sprijinul Ungariei, dar a reiterat opoziția față de aderarea acesteia la Uniunea Europeană. „Se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri”, a afirmat el, adăugând că va încerca să obțină un acord strategic UE–Ucraina care să stabilească viitorul țării „într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, ungurii”. Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni recente între Budapesta și Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea oferi Armatei Ucrainene „adresa celui care blochează împrumutul de 90 de miliarde de euro” din partea UE pentru Ucraina, pentru „a-l suna și a-i vorbi pe limba lor”, afirmație interpretată ca o amenințare la adresa lui Orbán. Separat, autoritățile maghiare au reținut șapte cetățeni ucraineni care se deplasau din Austria spre Ucraina și au anunțat că îi vor expulza; anterior, Ucraina a susținut că aceștia erau angajați ai băncii de stat Oschadbank și că ar fi fost luați ostatici. Contextul intern este, de asemenea, relevant: pe 12 aprilie au loc alegeri parlamentare în Ungaria, iar Orbán a intensificat mesajele despre Ucraina, în condițiile în care partidul său se confruntă cu o competiție puternică din partea opoziției Tisza, condusă de Péter Magyar, creditată cu un avans de până la 12 puncte procentuale în intențiile de vot. În trecutul apropiat, Orbán amenințase inclusiv cu folosirea forței pentru restabilirea aprovizionării cu petrol rusesc prin conducta Drujba și cu suspendarea tranzitului de mărfuri esențiale pentru Ucraina, după ce a acuzat Kievul de sistarea livrărilor. [...]
Nicușor Dan a discutat cu Antonio Costa despre prioritățile României înaintea Consiliului European. Anunțul a fost făcut de acesta printr-o postare publicată pe contul său de Facebook , în care a precizat că dialogul a avut loc în contextul pregătirii reuniunii liderilor europeni programate la Bruxelles în perioada 19–20 martie 2026. Potrivit mesajului transmis, discuția cu Antonio Costa, președintele Consiliului European, s-a concentrat pe câteva dintre principalele teme aflate pe agenda Uniunii Europene: competitivitatea economiei europene, consolidarea Pieței Unice, tranziția către energia verde, dar și viitorul buget comunitar și relansarea industriei europene. În cadrul convorbirii, Nicușor Dan a transmis că România își dorește o Piață Unică complet integrată, precum și o simplificare semnificativă a birocrației și a poverii administrative care afectează activitatea companiilor. Tema energiei a fost de asemenea una centrală în dialog, mai ales în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care readuc în discuție dependența Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili. Din perspectiva României, tranziția către energia verde trebuie realizată într-un ritm și într-un cadru care să nu afecteze competitivitatea economiei europene și a companiilor românești. În același timp, a fost abordat și subiectul viitorului cadru bugetar al Uniunii Europene, unde România consideră esențial ca fondurile europene să contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, în special pentru țările din estul Uniunii. Nicușor Dan a mai arătat că salută orientarea deciziilor europene către stimularea competitivității și către investiții care să consolideze un sistem energetic european rezilient la eventuale șocuri externe. [...]
