Știri
Știri din categoria Politică
Decizia României de a nu activa Articolul 4 NATO după incidentul cu drona rusească mută presiunea pe obligațiile de apărare internă și pe ritmul achizițiilor militare, într-un moment în care autoritățile încearcă să transmită fermitate fără escaladare, potrivit Adevărul.
România a ales, în schimb, o discuție informală cu aliații din regiune, decizie luată de președintele Nicușor Dan împreună cu CSAT, care a divizat clasa politică și opinia publică. Analistul George Râpă susține că, pe anumite interpretări juridice, Articolul 4 ar fi putut fi invocat, dar subliniază că, în final, este o decizie politică dependentă de context.
În analiza citată, Râpă mută discuția de la oportunitatea Articolului 4 la o obligație deja prevăzută în Tratatul NATO: Articolul 3, care vizează dezvoltarea capacității individuale și colective de a rezista unui atac armat. El afirmă că, înainte de a cere consultări formale, România riscă să fie întrebată „cum s-a pregătit” pentru astfel de incursiuni, inclusiv în condițiile în care ar fi existat timp pentru măsuri preventive.
Analistul indică două probleme operaționale invocate în dezbatere:
Totodată, el notează că sprijinul aliat poate veni și fără activarea Articolului 4: Italia, condusă de Giorgia Meloni, ar fi anunțat la câteva ore după incident trimiterea urgentă în România de specialiști și echipamente anti-drone.
Râpă apreciază că reacția autorităților a fost „proporțională” și că Bucureștiul a transmis fermitate fără a escalada. Printre măsurile menționate se află închiderea consulatului de la Constanța, pe care o consideră o lovitură importantă pentru Moscova, în contextul relatărilor din media potrivit cărora consulatul ar fi funcționat ca un centru de spionaj interesat de activitatea din portul Constanța, pe unde trec livrări de armament și ajutor pentru Ucraina. În același registru, analistul spune că amenințarea cu expulzarea ambasadorului Rusiei este „credibilă”.
O altă componentă a răspunsului României este participarea ministrului de Externe, Oana Țoiu, la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, luni, 1 iunie. Analistul afirmă că, deși nu sunt așteptate decizii concrete (din cauza dreptului de veto, inclusiv al Rusiei), demersul are valoare diplomatică: România se alătură statelor de pe flancul estic care încearcă să expună la nivel internațional riscurile generate de regimul de la Moscova.
În același timp, Râpă o critică pe Oana Țoiu pentru o poziționare publică înainte ca CSAT să finalizeze evaluarea, pe care o numește „un gest neloial” față de președinte și ceilalți membri ai Consiliului.
În spațiul public au existat critici privind lipsa unei reacții directe din partea președintelui american Donald Trump. Râpă susține însă că reacțiile venite de la Washington au fost adecvate, indicând mesajele senatorului republican Jim Risch, președintele Comisiei de Politică Externă din Senatul SUA, care ar fi întărit pozițiile ambasadorului SUA la NATO și ale ambasadei americane la București.
Analistul avertizează că interpretările exagerate ale absenței unor declarații la cel mai înalt nivel pot alimenta propaganda anti-occidentală și neîncrederea în aliați, în linie cu interesele Rusiei.
Recomandate
România a cerut în UE măsuri sporite pentru Flancul Estic după incursiuni repetate ale dronelor rusești , pe fondul riscurilor de securitate din Marea Neagră care afectează inclusiv exporturile de grâne și prețurile, potrivit Agerpres . Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu , le-a prezentat omologilor din Uniunea Europeană „incursiunile ilegale repetate” ale dronelor rusești în spațiul aerian național și în zona economică exclusivă a României și a insistat asupra nevoii de protejare a Flancului Estic, cu luarea în considerare a complementarității instrumentelor UE și NATO. Țoiu a participat marți și miercuri la reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE, la Wicklow (Irlanda), țară care deține Președinția Consiliului UE. Potrivit unui comunicat al MAE transmis joi, în prima sesiune au fost invitați și miniștri din Canada, Elveția, Islanda, Norvegia, Marea Britanie și Ucraina, discuțiile vizând răspunsul la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și escaladarea conflictului, inclusiv în contextul extinderii incidentelor de securitate din Marea Neagră și al concluziilor autorităților germane privind incidentul cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle. Marea Neagră: securitate și efecte economice prin lanțul cerealelor În intervenția sa, ministrul român a legat situația de securitate din Marea Neagră de efecte economice, arătând că agresiunea Rusiei are „un impact puternic” asupra exporturilor de grâne, asupra securității alimentare globale și asupra prețului acestora. MAE precizează că România se coordonează cu Republica Moldova, Ucraina și Comisia Europeană pentru a facilita exporturile de cereale și pentru a atenua presiunile asupra prețurilor. În același context, a fost evidențiat rolul portului Constanța și al „Coridoarelor Solidarității” în creșterea tranzitului de grâne către Orientul Mijlociu și Africa, precum și nevoia unor acțiuni care să protejeze piața locală și producătorii agricoli locali din UE. Dimensiunea de securitate: acțiuni hibride și coordonare UE Țoiu a menționat și intensificarea acțiunilor hibride ale Rusiei împotriva statelor membre UE și a partenerilor, cerând o abordare „coerentă și coordonată”. În sesiunea despre îmbunătățirea acțiunii UE în Politica externă și de securitate comună (PESC), MAE arată că ministrul a susținut demersul comun al României, alături de alte state membre și de Serviciul European de Acțiune Externă, pentru consolidarea profilului global al UE și pentru îmbunătățirea procesului decizional la nivel european. În comunicat se mai arată că astfel de măsuri ar putea duce la intensificarea schimburilor comerciale și la consolidarea parteneriatelor necesare securității și respectării dreptului internațional. Orientul Mijlociu: lanțuri de aprovizionare și energie În ultima sesiune, dedicată Orientului Mijlociu, discuțiile au vizat sprijinirea inițiativelor pentru securitatea maritimă și libertatea de navigație, cu respectarea dreptului internațional. Ministrul român a atras atenția că instabilitatea continuă din regiune afectează lanțurile de aprovizionare și prețul energiei la nivel global. Totodată, oficialul român a indicat cel mai recent ajutor oferit de România pentru Gaza: la 31 august a fost organizat al 12-lea zbor pentru evacuare medicală de urgență a cinci pacienți pediatrici, acțiune pe care MAE o leagă de angajamentele asumate în cadrul Consiliului de Pace de la Washington. [...]
Administrația Prezidențială își extinde agenda de „siguranță online” în format regional , prin participarea Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, la o conferință internațională organizată joi, la Chișinău, potrivit Mediafax . Evenimentul, intitulat „Siguranța online și determinanții digitali ai sănătății mintale și bunăstării emoționale a copiilor și adolescenților”, este programat să înceapă la ora 9:00 și o are printre participanți pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu . Potrivit anunțului Administrației Prezidențiale, la conferință sunt așteptați și ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, precum și reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ai Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și ai UNICEF. De ce contează: semnal politic pe o temă cu potențial de politici publice Prezența Mirabelei Grădinaru la Chișinău este plasată de organizatori în contextul „preocupărilor din ce în ce mai mari” ale statelor europene privind impactul mediului digital asupra copiilor și adolescenților, inclusiv asupra sănătății mintale și a bunăstării emoționale. Context Mediafax mai notează că, recent, Mirabela Grădinaru a fost la Kiev, la invitația Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska, pentru a participa la cel de-al șaselea Summit al Primelor Doamne și al Primilor Domni . [...]
Întâlnirea Nicușor Dan–Antonio Costa aduce România în prim-planul discuțiilor UE despre securitate , într-un moment în care Bucureștiul încearcă să-și consolideze rolul regional în arhitectura europeană, potrivit Agerpres . Președintele Nicușor Dan l-a primit joi, la Palatul Cotroceni , pe președintele Consiliului European, Antonio Costa, care a fost întâmpinat în Holul de Onoare. Conform programului anunțat, cei doi urmează să aibă convorbiri „tete-a-tete” (între patru ochi), apoi discuții oficiale, iar la final o conferință de presă comună. În aceeași zi, Antonio Costa are programate deplasări la Sofia și Atena, unde va fi primit de președintele bulgar Ruman Radev și de premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, potrivit agendei oficiale menționate de Agerpres . Costa a mai fost la București în septembrie anul trecut, când afirma că „România este un element cheie pentru securitatea europeană”. La rândul său, Nicușor Dan aprecia atunci că vizita președintelui Consiliului European reprezintă „o dovadă a solidarității europene”. [...]
Vizita președintelui Consiliului European la Cotroceni deschide o fereastră de coordonare politică directă România–UE , într-un moment în care deciziile europene se traduc rapid în obligații și oportunități pentru administrație și economie, potrivit news.ro . António Costa urmează să vină în România și să fie primit joi, la Palatul Cotroceni , de președintele Nicușor Dan. Informația a fost publicată de news.ro, care indică întâlnirea ca eveniment oficial la nivel înalt. Din datele disponibile în material, vizita are ca element central întrevederea de la Cotroceni, fără ca agenda detaliată sau temele de discuție să fie prezentate în forma extrasă a textului. În lipsa acestor detalii, nu este posibil de evaluat ce dosare europene vor fi prioritizate sau ce rezultate concrete sunt așteptate imediat după întâlnire. Prezența la București a președintelui Consiliului European este relevantă prin rolul instituției pe care o conduce: Consiliul European stabilește direcțiile politice generale ale Uniunii Europene, iar întâlnirile bilaterale la acest nivel pot influența modul în care România își poziționează prioritățile în negocierile europene și în coordonarea internă a politicilor publice. [...]
UDMR condiționează orice sprijin parlamentar pentru un guvern PSD de evitarea unei majorități care să depindă de AUR , într-un moment în care social-democrații nu ar avea încă voturile necesare pentru învestitură, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a spus că Uniunea nu exclude să voteze un guvern „constituit în jurul PSD”, chiar dacă nu ar intra la guvernare, însă „totul va depinde de majoritatea care se va strânge” în jurul social-democraților. Condiția enunțată explicit este ca UDMR să nu ajungă „cu AUR în aceeași barcă”. În același timp, Csoma Botond a indicat că președintele Nicușor Dan ar putea să nu îl desemneze pe candidatul comun PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan . „Am avut și avem un candidat comun la funcția de prim-ministru Siegfried Mureșan. Trebuie să vedem pe cine va desemna domnul președinte Nicușor Dan. Pare ca nu pe Siegfried Mureșan.” Ce înseamnă pentru aritmetica votului din Parlament Miza este una de majoritate: potrivit unor surse apropiate discuțiilor pentru formarea noului guvern, PSD nu ar fi strâns încă toate voturile necesare. În acest moment, PSD s-ar baza pe voturile a două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), cu care ar fi semnat acorduri parlamentare, totalizând 152 de voturi. Conducerea PSD ar lua în calcul și cele 17 voturi ale grupului Minorităților Naționale. În această ecuație, cele 31 de voturi ale UDMR devin relevante: fără ele, PSD ar avea „și mai mare nevoie” de voturi de la AUR, conform informațiilor citate. UDMR: sprijin punctual, dar fără participare la guvernare Csoma Botond a mai afirmat că nu crede „că UDMR va participa la o guvernare dacă domnul Siegfried Mureșan nu va fi desemnat”. Până acum, UDMR s-a coordonat cu PNL și USR în susținerea lui Mureșan pentru funcția de premier. După demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, UDMR a exclus susținerea unui nou guvern într-o majoritate din care să facă parte și parlamentari AUR. Critici interne la adresa lui Siegfried Mureșan Deși spune că UDMR îl susține în continuare pe Mureșan, Csoma Botond s-a declarat nemulțumit că acesta nu ar fi încercat să formeze o majoritate parlamentară și că ar fi lipsit din spațiul public după desemnare. „De mult n-a mai apărut în spațiul public. După desemnare a dispărut din viața publică. Nici măcar nu a încercat. Ar fi trebuit să facă demersuri să încerce să formeze o majoritate în Parlament”. Ce urmează În lipsa unei majorități, surse apropiate negocierilor au indicat pentru HotNews că la vot ar putea participa și câțiva parlamentari de la AUR, dar numai cu condiția să părăsească grupul parlamentar. În acest context, poziționarea UDMR — vot posibil pentru un guvern PSD, dar fără dependență de AUR — poate influența direct formula de majoritate și calendarul învestiturii. [...]
Președintele Nicușor Dan pune scăderea încrederii în justiție pe seama unor reflexe interne ale sistemului și le cere noilor magistrați să le contracareze încă de la începutul carierei, potrivit Antena 3 . Într-un discurs la Palatul Cotroceni , adresat magistraților definitivi absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii (INM), șeful statului a avertizat asupra „tentațiilor” care, în opinia sa, pot afecta direct percepția publică asupra actului de justiție. Miza, a spus președintele, este una de încredere publică: performanța sistemului ar fi măsurată în primul rând prin încrederea cetățenilor, pe care a indicat-o la „25%”. În această logică, fiecare decizie individuală a unui magistrat poate influența imaginea statului român în ansamblu, pentru că justiția este un „serviciu public” evaluat de public. „Tentațiile” de la început de carieră și efectul lor asupra încrederii Nicușor Dan a enumerat trei riscuri pe care le vede recurente la început de carieră: tentația „aroganței”, pe fondul unei formări profesionale dificile; tentația „suficienței”, pe care a asociat-o atât cu imaginea statului, cât și cu dezvoltarea personală; tentația „de a da dreptate statului”, pe care a numit-o „nesănătoasă”, argumentând că tolerarea unei greșeli ar încuraja repetarea ei. În discursul integral redat de publicație, președintele a adăugat și „tentația de conformism”, legată de presiunea de a urma direcția majorității. Sfatul central: „curajul propriei opinii” în raport cu „sistemul” Recomandarea principală pentru tinerii magistrați a fost „să aibă curajul propriei opinii”, inclusiv atunci când se confruntă cu inerții instituționale. Președintele a legat ideea de propria experiență, amintind momentul preluării mandatului de primar general în 2020 și percepția din jur că „sistemul” ar fi imposibil de înfruntat. „Aveți curajul propriei opinii pentru că tot timpul povestea despre sistem e mult mai impresionantă decât ceea ce numim sistemul”, a spus Nicușor Dan. Semnal către parchete: corupția rămâne „cea mai importantă așteptare” a societății În ceea ce privește procurorii, Nicușor Dan a spus că așteptările societății vizează violența în familie și traficul de droguri, dar „cea mai importantă” rămâne corupția, „corupția mare” și „corupția mică”. Referindu-se la procurorii-șefi numiți recent, președintele a afirmat că așteaptă să treacă șase luni de la numiri și că „impresia” sa este că activitatea „s-a dinamizat”. Totodată, a indicat drept evoluție pozitivă faptul că „acte importante din dosare importante” nu ar mai ajunge „pe surse” în spațiul public, prezentând această separare între „cercetarea penală” și „televizor” ca „un pas înainte”. [...]
