România nu a activat Articolul 4 NATO după incidentul cu drona rusească - Bucureștiul a ales consultări informale cu aliații și a trimis cazul în Consiliul de Securitate al ONU

Decizia României de a nu activa Articolul 4 NATO după incidentul cu drona rusească mută presiunea pe obligațiile de apărare internă și pe ritmul achizițiilor militare , într-un moment în care autoritățile încearcă să transmită fermitate fără escaladare, potrivit Adevărul . România a ales, în schimb, o discuție informală cu aliații din regiune, decizie luată de președintele Nicușor Dan împreună cu CSAT, care a divizat clasa politică și opinia publică. Analistul George Râpă susține că, pe anumite interpretări juridice, Articolul 4 ar fi putut fi invocat, dar subliniază că, în final, este o decizie politică dependentă de context. Miza reală: Articolul 3 și pregătirea pentru apărarea teritoriului În analiza citată, Râpă mută discuția de la oportunitatea Articolului 4 la o obligație deja prevăzută în Tratatul NATO: Articolul 3, care vizează dezvoltarea capacității individuale și colective de a rezista unui atac armat. El afirmă că, înainte de a cere consultări formale, România riscă să fie întrebată „cum s-a pregătit” pentru astfel de incursiuni, inclusiv în condițiile în care ar fi existat timp pentru măsuri preventive. Analistul indică două probleme operaționale invocate în dezbatere: utilizarea sistemelor existente (menționează Gepard 1A2 ); întârzieri în achiziția unor sisteme noi (menționează SHORAD) și controverse politice legate de programul SAFE. Totodată, el notează că sprijinul aliat poate veni și fără activarea Articolului 4: Italia, condusă de Giorgia Meloni, ar fi anunțat la câteva ore după incident trimiterea urgentă în România de specialiști și echipamente anti-drone. Semnale de fermitate fără escaladare: măsuri diplomatice și securitate Râpă apreciază că reacția autorităților a fost „proporțională” și că Bucureștiul a transmis fermitate fără a escalada. Printre măsurile menționate se află închiderea consulatului de la Constanța, pe care o consideră o lovitură importantă pentru Moscova, în contextul relatărilor din media potrivit cărora consulatul ar fi funcționat ca un centru de spionaj interesat de activitatea din portul Constanța, pe unde trec livrări de armament și ajutor pentru Ucraina. În același registru, analistul spune că amenințarea cu expulzarea ambasadorului Rusiei este „credibilă”. Dosarul ONU: gest diplomatic, fără așteptări de decizie O altă componentă a răspunsului României este participarea ministrului de Externe, Oana Țoiu, la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, luni, 1 iunie. Analistul afirmă că, deși nu sunt așteptate decizii concrete (din cauza dreptului de veto, inclusiv al Rusiei), demersul are valoare diplomatică: România se alătură statelor de pe flancul estic care încearcă să expună la nivel internațional riscurile generate de regimul de la Moscova. În același timp, Râpă o critică pe Oana Țoiu pentru o poziționare publică înainte ca CSAT să finalizeze evaluarea, pe care o numește „un gest neloial” față de președinte și ceilalți membri ai Consiliului. Reacțiile SUA și riscul de alimentare a anti-occidentalismului În spațiul public au existat critici privind lipsa unei reacții directe din partea președintelui american Donald Trump. Râpă susține însă că reacțiile venite de la Washington au fost adecvate, indicând mesajele senatorului republican Jim Risch, președintele Comisiei de Politică Externă din Senatul SUA, care ar fi întărit pozițiile ambasadorului SUA la NATO și ale ambasadei americane la București. Analistul avertizează că interpretările exagerate ale absenței unor declarații la cel mai înalt nivel pot alimenta propaganda anti-occidentală și neîncrederea în aliați, în linie cu interesele Rusiei. [...]