Știri
Știri din categoria Politică
Sondajul ARP indică o fragilitate ridicată a coaliției Bolojan, cu așteptări împărțite între rezistență și destrămare, într-un context în care temerile economice legate de scumpiri – amplificate de războiul din Iran – domină agenda publică, potrivit HotNews.
Datele provin dintr-un barometru realizat de Agenția de Rating Politic (ARP), fondată de analistul politic Cristian Andrei, în perioada 1–10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.187 persoane, cu o eroare statistică de 2,8%. Studiul este dedicat crizelor din coaliție și contextului războiului din Iran.
Sondajul arată o distribuție aproape egală a așteptărilor privind viitorul coaliției de guvernare conduse de premierul Ilie Bolojan:
Așteptările diferă în funcție de opțiunile politice: votanții PNL, USR și UDMR sunt mai optimiști, în timp ce susținătorii AUR și SOS anticipează o destrămare rapidă. Electoratul PSD apare ca mai indecis pe acest subiect.
Pe fondul tensiunilor politice, barometrul indică un nivel ridicat de nemulțumire generală: 70,5% dintre respondenți spun că România merge într-o direcție greșită, iar 39,2% consideră că sistemul politic trebuie înlocuit complet.
Raportul plasează România într-un „punct de stres social și politic” comparabil cu perioada 2024–2025, cu o preocupare majoră față de prețuri. În același registru, sondajul notează că majoritatea se tem de impactul războiului din Iran asupra prețurilor și de o posibilă criză a carburanților, mai mult decât de extinderea conflictului.
Pe componenta economică, 52% dintre respondenți afirmă că au fost afectați „foarte mult” de creșterea prețurilor la carburanți, iar 68,1% spun că vor cumpăra mai puține produse pentru masa de Paște din cauza scumpirilor.
La întrebarea despre responsabilitatea pentru scandalurile din coaliție, 26,9% dintre respondenți indică o vină egală a tuturor partenerilor. În continuare, topul menționat în sondaj îi include pe:
În privința deciziei de a găzdui echipamente și militari SUA în contextul războiului din Iran, 18,7% susțin măsura, 32,2% sunt împotrivă, iar 35,7% spun că nu au o opinie formată.
Cea mai mare susținere vine de la votanții PNL și USR, în timp ce votanții AUR, SOS și UDMR se declară cel mai mult împotrivă; electoratul PSD este descris ca fiind în mare parte indecis.
Deși tema dominantă rămâne cea a prețurilor, 18,3% se tem că România va fi atrasă în conflict. Alte îngrijorări menționate: posibilitatea ca războiul să ajungă în Europa (7,6%), prăbușirea ordinii globale (6,1%) și creșterea terorismului (4,8%).
Recomandate
Aproape 40% dintre români spun că sistemul politic trebuie înlocuit complet , un semnal de risc pentru stabilitatea guvernării și pentru predictibilitatea deciziilor publice, potrivit unui sondaj citat de Wall-Street . Datele vin din Barometrul Poll/Int România realizat de Agenția de Rating Politic (ARP) , în perioada 1–10 aprilie. În detaliu, 39,2% dintre respondenți consideră că sistemul politic este „atât de defect încât trebuie înlocuit complet, indiferent de mijloace”. Alți 29,9% spun că este nevoie de schimbări profunde, dar prin mijloace democratice, iar 16,5% cred că problemele pot fi corectate treptat. Doar 3,3% consideră că sistemul funcționează bine și nu are nevoie de schimbări majore; 11,2% nu au răspuns. Așteptări scăzute privind continuitatea coaliției până în 2027 Sondajul indică și o percepție fragilă asupra durabilității actualei coaliții de guvernare PSD+PNL+USR+UDMR, condusă de premierul Ilie Bolojan . Doar 21,2% cred că această formulă va continua până la termen, în aprilie 2027. Restul răspunsurilor se distribuie astfel: 21% cred că se va destrăma „în câteva luni”; 10,5% cred că se va destrăma „în câteva săptămâni”; 16% sunt de părere că este „ca și desființată”; 13,2% spun că nu au urmărit știrile; 18,1% nu știu să răspundă. Cercetarea mai arată diferențe între electoratele partidelor: votanții PNL, USR și UDMR sunt mai optimiști privind viitorul coaliției, în timp ce votanții AUR și S.O.S. România anticipează un final mai rapid. Votanții PSD apar ca fiind mai indeciși. Cine este văzut responsabil pentru scandalurile din coaliție La întrebarea despre principalul responsabil pentru scandalurile din coaliția de guvernare, 26,9% au răspuns „toți politicienii în mod egal”. Următoarele opțiuni menționate: PSD: 20,1%; premierul Ilie Bolojan: 18%; președintele Nicușor Dan: 5%; USR: 4,1%; PNL: 1,8%; UDMR: 0,6%; 8,2% nu au urmărit știrile; 15,4% nu au știut să răspundă. Metodologie Sondajul a fost realizat prin interviuri online (CAWI) pe un eșantion de 1.187 de persoane cu vârsta peste 18 ani, reprezentativ la nivel național. Eroarea statistică este de 2,8%, iar ponderarea a fost făcută pe variabile precum vârsta, sexul, educația, mediul de rezidență, regiunea, utilizarea internetului și votul anterior, pe baza datelor INS și AEP. ARP precizează că întrebările și indicatorii de risc socio-politic sunt pentru informare publică și nu au fost comandați de un client sau partener. [...]
O eventuală ieșire a PSD de la guvernare ar deschide o criză politică și ar împinge spre scenarii de majoritate cu AUR , avertizează liderul senatorilor USR, Ștefan Pălărie , într-o declarație citată de Mediafax . Mesajul vine în contextul consultărilor interne din PSD privind rămânerea în coaliția de guvernare, cu o decizie așteptată pe 20 aprilie. Pălărie spune că o retragere de la guvernare sau susținerea unei moțiuni de cenzură ar fi o decizie „de neînțeles” și ar arunca România într-o criză politică „nenecesară”, pe fondul altor crize deja traversate. „Aruncarea României într-o criză politică (...) înseamnă în opinia mea inconștiență crasă”, a declarat Ștefan Pălărie, marți. Ce se schimbă în ecuația politică, potrivit USR Senatorul USR avertizează că, dacă PSD contribuie la căderea actualului executiv condus de Ilie Bolojan , nu ar trebui să se aștepte la renegocierea unei noi formule guvernamentale împreună cu USR. În același timp, el indică drept alternativă pentru PSD o colaborare cu AUR, invocând faptul că cele două partide ar avea „o majoritate confortabilă” și susținând că au existat deja acțiuni comune, inclusiv discuții despre amendamente la legea bugetului, „asumate sau publicate” de AUR. „PSD trebuie să înțeleagă că, dacă merge pe calea asta, foarte bine să se ia în brațe cu AUR și să vină la guvernare”, afirmă Pălărie. Riscul unui guvern minoritar: blocaje și măsuri incoerente Pălărie mai spune că un scenariu de guvern minoritar este „mai puțin dorit” și ar putea genera dificultăți în exercitarea atribuțiilor, în special dacă măsurile adoptate prin ordonanțe ar ajunge să fie respinse sau modificate substanțial într-un Parlament cu o altă majoritate. El dă ca exemplu posibile măsuri legate de „costul combustibilului la pompă”, care ar putea fi „trântite” în Parlament sau schimbate astfel încât să nu mai existe coerență între guvernare și majoritatea parlamentară. Ce urmează Declarațiile vin pe fondul consultărilor interne din PSD privind viitorul partidului în coaliția de guvernare. Potrivit informațiilor din articol, PSD urmează să ia o decizie la 20 aprilie. [...]
Înfrângerea lui Viktor Orbán slăbește capacitatea extremei drepte europene de a bloca decizii în UE , după ce liderul naționalist ungar a pierdut alegerile de duminică, iar odată cu el dispare și unul dintre cei mai influenți actori care foloseau sistematic dreptul de veto al Ungariei în dosare-cheie precum sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, potrivit Reuters . Orbán, aflat 16 ani la putere, a fost un model pentru politicieni populiști și „iliberali” din Europa, iar guvernarea sa a fost lăudată inclusiv de președintele SUA Donald Trump și de președintele Rusiei Vladimir Putin. În perioada mandatului, el a promovat etno-naționalismul, a restrâns spațiul pentru societatea civilă și presă și s-a poziționat împotriva imigrației, drepturilor LGBTQ și liberalismului. Reuters notează că pierderea alegerilor, pusă pe seama nemulțumirilor legate de economie, corupție și limitarea libertăților democratice, privează extrema dreaptă europeană nu doar de un exemplu de „capturare” a statului pe termen lung, ci și de un aliat cu resurse financiare consistente, care a investit „sute de milioane de dolari” în promovarea acestor ideologii. Ce se schimbă în dinamica UE: veto-ul Ungariei, mai puțin previzibil Un element central al influenței lui Orbán în Europa a fost folosirea repetată a dreptului de veto în Uniunea Europeană, adesea pentru a bloca finanțarea pentru Ucraina sau sancțiunile împotriva Rusiei, arată Reuters. Această tactică i-a adus apreciere din partea unor lideri politici care urmăresc slăbirea coeziunii blocului comunitar. În acest context, victoria pro-europeanului Peter Magyar reduce probabilitatea ca Budapesta să rămână un pivot automat al strategiei de obstrucție în UE, deși Reuters nu indică încă ce linie concretă va adopta noua conducere în dosarele sensibile. Legăturile cu MAGA, din avantaj în vulnerabilitate Reuters subliniază că Orbán a avut cele mai strânse legături dintre liderii europeni cu mișcarea MAGA asociată lui Trump, ilustrate inclusiv de vizita la Budapesta a vicepreședintelui JD Vance , care l-a susținut public înaintea alegerilor. Totuși, această apropiere este descrisă drept o „sabie cu două tăișuri” pentru o parte a extremei drepte europene, pe fondul impopularității lui Trump în Europa, alimentată, potrivit Reuters, de amenințările privind Groenlanda și de războiul cu Iranul. Un parlamentar al Alternativei pentru Germania, Matthias Moosdorf, a scris pe X că „prietenia ostentativă” cu actuala administrație americană a atârnat „ca o piatră de moară” de gâtul lui Orbán. Rețeaua de institute finanțate în Ungaria ar putea supraviețui schimbării de putere O parte importantă din exportul de influență al lui Orbán a fost construită prin institute și platforme finanțate cu sprijin guvernamental și prin participații corporative. Reuters menționează că a fost direcționat echivalentul a peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) către organizații precum Mathias Corvinus Collegium (MCC) și Danube Institute, care au funcționat ca brațe ideologice ale partidului Fidesz. Aceste structuri au atras în mod constant delegații și organizații din SUA și Europa, inclusiv grupuri influente asociate actualei administrații Trump, precum Heritage Foundation, America First Policy Institute și Alliance Defending Freedom, potrivit Reuters. Peter Magyar a declarat că guvernul nu va mai folosi bani publici pentru a finanța organizații precum MCC sau evenimente de partid. Cu toate acestea, cercetători citați de Reuters consideră că institutele sunt puțin probabil să dispară rapid, tocmai pentru că sunt construite să mențină ideile și rețelele și după plecarea liderului care le-a impulsionat. Aliații europeni ai lui Orbán: „nu e plăcut, dar mergem mai departe” În pofida pierderii unui aliat major, parteneri politici ai lui Orbán din Europa susțin că trendul rămâne favorabil extremei drepte. Un europarlamentar din grupul Patriots for Europe, care include Fidesz, a spus că vor „simți lipsa” sprijinului guvernului ungar, dar că „merg mai departe”, invocând inclusiv sondaje bune pentru National Rally în Franța și rezultatele partidului Chega în Portugalia, conform Reuters. [...]
Temerile economice domină percepția românilor asupra conflictului din Iran , chiar dacă o majoritate susține decizia de a permite avioanelor americane de realimentare să folosească baze militare din România , potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de Adevărul . Datele indică faptul că, dincolo de opțiunile de politică externă și securitate, publicul leagă direct escaladarea din Orientul Mijlociu de riscuri pentru prețuri, energie și comerț. Impactul economic, principala îngrijorare Întrebați cum percep evoluția conflictului și efectele asupra României, 40% dintre respondenți spun că situația va influența prețurile la energie și comerțul, iar 16% se declară „foarte îngrijorați” și consideră că România ar trebui să acționeze rapid pentru a se proteja. În același timp, 43% se așteaptă la efecte semnificative asupra economiei (în special energie, comerț și prețuri), iar 29% cred că impactul este posibil, însă România gestionează situația cu prudență. Doar 5% consideră că nu vor exista consecințe majore, în timp ce 23% nu au o opinie clară. Susținere pentru facilitățile acordate SUA, dar fără consens total Pe componenta de securitate, 53% dintre respondenți consideră corectă decizia României de a permite avioanelor de realimentare ale Statelor Unite să utilizeze bazele militare de pe teritoriul național. În schimb, 35% văd decizia ca fiind greșită, iar 12% nu au o opinie. Sondajul arată diferențe în funcție de educație: susținerea deciziei scade pe măsură ce crește nivelul de instruire (58% sub liceu, 54% studii medii, 50% studii superioare), în timp ce ponderea celor care o consideră greșită urcă până la 38% în rândul persoanelor cu studii superioare. Neîncredere în informații și preferință pentru diplomație Un element relevant pentru decizia publică este nivelul de încredere în informațiile disponibile: 21% dintre respondenți spun că nu au încredere în informațiile existente, ceea ce sugerează o problemă de comunicare publică. Alți 9% consideră că România nu va fi afectată direct, iar 14% nu au răspuns. În privința direcției de acțiune, 47% sunt de acord sau total de acord ca România să se axeze pe diplomație, cooperare internațională și respectarea dreptului internațional. Dezacordul este mai redus (10% dezacord și 8% total dezacord), restul fiind neutri sau fără opinie (11%, conform textului sursă). În paralel, ideea unei alinieri necondiționate la poziția SUA nu strânge același sprijin: 24% sunt de acord ca România să urmeze poziția Statelor Unite indiferent de opiniile altor state europene, în timp ce aproximativ 35% se opun (27% dezacord și 8% total dezacord). Un segment de 11% rămâne neutru. Coordonarea cu UE, percepută ca neclară Opiniile sunt fragmentate și despre coordonarea României în cadrul Uniunii Europene : 21% consideră că poziția este clară și coerentă, 24% cred că nu este bine aliniată cu interesele naționale, 22% percep o diferență între deciziile europene și așteptările populației, iar un procent similar spune că nu are suficiente informații pentru a formula o opinie. Metodologie Cercetarea Avangarde a fost realizată în perioada 7–10 aprilie, pe un eșantion de 850 de persoane adulte, neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național. Interviurile au fost telefonice (metoda CATI), iar marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
USR condiționează stabilitatea coaliției de decizia PSD din 20 aprilie , iar președintele partidului, Dominic Fritz , avertizează că o eventuală retragere a social-democraților ar veni într-un moment de vulnerabilitate economică, cu inflația în creștere, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute la Timișoara, într-o conferință de presă, unde Fritz a spus că este „în relații bune” cu președintele României, Nicușor Dan , dar că evoluția coaliției depinde de decizia PSD anunțată pentru 20 aprilie. Miza din 20 aprilie: rămâne PSD la guvernare sau nu Fritz a criticat intenția PSD de a se retrage din coaliție, pe care a calificat-o drept „iresponsabilă”, în contextul în care „românii își fac multe griji” legate de situația internațională și de economie, menționând explicit revenirea inflației pe creștere. „Cred că este iresponsabil că, în această situație extrem de vulnerabilă (...), cu economia în care crește din nou inflația, acum să încerce să arunce coaliția în aer pentru că nu sunt de acord cu anumite reforme. Dar asta trebuie să vedem după 20 aprilie.” În același timp, liderul USR a punctat rolul constituțional al președintelui și faptul că funcționarea acestuia depinde de o majoritate parlamentară, legând „normalitatea instituțională” de existența coaliției. Relația cu președintele Nicușor Dan și întâlnirile „săptămânale” Întrebat despre întâlnirile săptămânale cu președintele Nicușor Dan, Fritz a spus că în ultimele două săptămâni acestea nu au avut loc din cauza sărbătorilor de Paști, dar că vor continua. Ce a anunțat PSD Potrivit informațiilor prezentate, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat anterior organizarea, pe 20 aprilie, a unei consultări în rândul a 5.000 de membri ai partidului, pentru a decide dacă PSD rămâne sau nu la guvernare în Executivul condus de Ilie Bolojan. [...]
O eventuală schimbare la vârful UDMR ar avea mai degrabă un rol de repoziționare în relația cu Budapesta decât de ruptură politică , în contextul în care liderul partidului Tisza, Peter Magyar, l-a invitat pe Kelemen Hunor la discuții în capitala Ungariei, iar un sociolog vorbește despre posibilitatea propunerii unei alte conduceri. Analiza este prezentată de Antena 3 . Sociologul Vladimir Ionaș a spus, la Antena 3 CNN, că este posibil ca „viitorul premier al Ungariei” să își dorească o schimbare în conducerea UDMR, dar a încadrat această ipoteză într-un tipar „deja cunoscut” în ultimii 35 de ani: UDMR își pregătește generații de lideri pentru relația cu noua putere de la Budapesta, iar tranzițiile sunt gestionate intern astfel încât linia politică să continue. Relația Budapesta–UDMR: continuitate, nu schimbare de fond Potrivit lui Ionaș, indiferent cine conduce la Budapesta, politica statului maghiar față de comunitățile maghiare din afara granițelor rămâne una „foarte clară”, iar relația cu UDMR ar urma să meargă mai departe în parametri similari. În această logică, o eventuală schimbare de conducere ar fi mai degrabă o adaptare la noul context politic din Ungaria, nu o modificare de direcție. „Indiferent de numele premierului, lucrurile vor merge mai departe, iar relația va rămâne aceeași.” Sociologul a mai afirmat că UDMR a susținut Fidesz în baza unui acord de colaborare vechi, însă „lucrurile se resetează”, fără ca asta să însemne o ruptură a relației. De ce contează: miza operațională pentru UDMR în România În evaluarea lui Vladimir Ionaș, relația dintre Guvernul de la Budapesta și UDMR „nu se va schimba”, inclusiv pentru că „alternativă la UDMR în România nu există”. În acest cadru, întrebarea relevantă devine cât de „dur” ar putea fi noul context de la Budapesta în raport cu formula de conducere a UDMR, nu dacă parteneriatul va continua. Ce urmează: întâlnirea de la Budapesta Peter Magyar a anunțat că a avut o discuție telefonică cu Kelemen Hunor și că au convenit să continue discuțiile „personal la Budapesta” săptămâna viitoare. „Astăzi, după 10 lideri europeni, am vorbit la telefon cu Kelemen Hunor, președintele UDMR. Am convenit ca săptămâna viitoare să continuăm discuțiile personal la Budapesta.” [...]
