Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Sondaj ARA: 76% dintre români nu au...

Sondaj ARA: 76% dintre români nu au încredere în Ilie Bolojan - AUR conduce în intenția de vot

Ilie Bolojan în timpul unei ședințe, cu o expresie serioasă pe față.

76% dintre români declară că nu au încredere în premierul Ilie Bolojan, iar 78% se declară nemulțumiți de activitatea sa după opt luni de mandat, potrivit unui sondaj realizat de ARA Public Opinion la comanda Antena 3 CNN.

La întrebarea privind încrederea în prim-ministru, trei sferturi dintre respondenți au indicat „puțină” sau „foarte puțină” încredere, în timp ce 20% spun că au „multă” sau „foarte multă” încredere, iar 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Grafic care arată încrederea românilor în Ilie Bolojan

Nemulțumirea este reflectată și în evaluarea activității Guvernului: 78% dintre cei chestionați afirmă că sunt „puțin” sau „foarte puțin” mulțumiți de activitatea premierului, iar doar 19% se declară satisfăcuți.

În privința măsurilor economice adoptate de Executiv, 66% le consideră „rele” sau „foarte rele” pentru România, 23% le apreciază drept „bune” sau „foarte bune”, iar 11% nu au o opinie. De asemenea, 68% spun că au puțină sau foarte puțină încredere că aceste măsuri pot contribui la redresarea economiei, în timp ce 21% cred contrariul.

Sondajul a testat și opțiunile de vot pentru alegeri parlamentare, dacă acestea ar avea loc duminica viitoare. Conform datelor prezentate, clasamentul ar arăta astfel:

  1. AUR – 37%
  2. PSD – 25%
  3. PNL – 17%
  4. USR – 11%
  5. UDMR – 5%
  6. Alte partide – 5%

Datele indică o erodare puternică a încrederii în actualul premier și un avans consistent al AUR în intenția de vot, pe fondul nemulțumirilor legate de măsurile economice și direcția guvernării.

Tag-uri:ilie bolojanincredere premieralegeri parlamentaresondaj arapsdmasuri economiceaur
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăantena3.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Daniel Zamfir discutând despre consultarea Parlamentului în acordul Mercosur.
Politică09 feb. 2026

Daniel Zamfir îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de decizii unilaterale privind acordul Mercosur - critică pentru lipsa consultărilor în coaliție și Parlament

Daniel Zamfir îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a ocolit consultarea Parlamentului în chestiunea mandatului României privind Acordul UE–Mercosur, potrivit HotNews.ro . Atacul a fost lansat luni, în plenul Senatului, în timpul dezbaterii unei moțiuni simple pe tema poziției României față de acordul comercial cu statele din blocul sud-american. Miza politică a intervenției liderului senatorilor PSD nu a fost doar disputa din coaliție, ci felul în care este tratat rolul Parlamentului în dosare europene cu impact pe termen lung. Zamfir a insistat că, deși consultarea Legislativului este descrisă ca „consultativă”, procedura ar fi obligatorie, iar ignorarea ei ar echivala cu golirea de conținut a controlului parlamentar asupra deciziilor guvernamentale. În argumentația sa, senatorul PSD a susținut că Guvernul ar fi transmis un mandat pentru un vot care „angajează România pentru 10 ani” fără o fundamentare și fără discuții prealabile. El a invocat lipsa unei dezbateri în coaliție și absența unui studiu care să clarifice „interesele” și „obiectivele” României, afirmând că asumarea publică a premierului ar fi transformat-o pe ministrul de Externe, Oana Țoiu, „doar o unealtă”. „Și chiar dacă rolul Parlamentului este consultativ, procedura de consultare era obligatorie. Așa prevede legea.” Zamfir a formulat acuzații directe la adresa premierului, susținând că acesta ar fi tratat decizia ca pe una personală și ar fi ignorat atât partenerii de coaliție, cât și instituțiile care ar fi trebuit consultate. În același registru, a afirmat că premierul ar fi „desconsiderat obiecțiile de specialitate ale Ministrului Agriculturii” și ar fi „încălcat procedura de aprobare a mandatului de reprezentare a României”, fiind citat de HotNews.ro. Din perspectiva rolului consultativ al Parlamentului, acuzația centrală este că „procedura” ar fi fost obligatorie chiar dacă avizul nu este decisiv, ceea ce ar transforma consultarea într-un filtru instituțional minim: informare, dezbatere și asumare politică în fața aleșilor. În lipsa acestei etape, susține Zamfir, Guvernul ar reduce Parlamentul la o formalitate, deși acesta este instituția care a învestit executivul și care ar trebui să poată cere explicații înainte ca România să fie angajată într-un acord strategic. În discurs, liderul senatorilor PSD a legat tema consultării de funcționarea coaliției, transmițându-i premierului că, dacă nu își respectă partenerii și Parlamentul, „să caute o altă coaliție” împreună cu USR. Totodată, el a afirmat că PSD nu poate „răspunde politic” pentru decizii luate unilateral și a avertizat că, atunci când premierul decide „de capăt” singur, nu ar trebui să se aștepte la susținerea PSD. Contextul parlamentar al disputei este moțiunea simplă privind Acordul UE–Mercosur , dezbătută luni în Senat. Elementele-cheie ale episodului, așa cum reies din relatare, sunt: moțiunea a vizat „modul de reprezentare a României” în dosarul UE–Mercosur și a fost citită în plen de senatorul AUR Nicolae Vlahu; documentul a fost inițiat de 47 de senatori ai opoziției (28 AUR, 13 PACE – Întâi România și șase neafiliați); moțiunea a fost respinsă, cu 38 de voturi pentru, 52 împotrivă și 25 de abțineri, vot secret electronic. Chiar dacă moțiunea a picat, disputa ridică o problemă recurentă în politica românească: atunci când Parlamentul are un rol „consultativ”, tentația executivului este să trateze consultarea ca opțională. În lectura PSD, consecința nu este doar o tensiune de coaliție, ci slăbirea unui mecanism de control democratic într-un dosar care, prin natura lui, produce efecte economice și politice pe termen lung. [...]

Constantin Toma discută despre posibile alianțe politice în România.
Politică08 feb. 2026

Constantin Toma nu exclude o alianță PSD-AUR - avertizează asupra jocurilor politice ale lui Grindeanu care ar putea conduce aici

Primarul Buzăului spune că PSD s-ar putea îndrepta spre o alianță cu AUR , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile lui Constantin Toma făcute în emisiunea „În fața ta”. Toma afirmă că direcția imprimată partidului de Sorin Grindeanu „pare să indice” o viitoare apropiere de AUR și susține că, dacă linia actuală continuă, PSD ar putea ajunge să nu mai aibă alternative politice viabile. „Păi dacă mergem pe linia asta, n-o să avem de ales. Sper să nu se întâmple acest lucru. Dar după părerea mea, la ce joacă domnul Grindeanu și echipa de la București, ne îndreptăm spre alianța cu AUR. Nu mai e altă soluție”, a notat Constantin Toma. Declarația are relevanță politică și pentru mediul economic prin potențialul de a schimba ecuația guvernării și a majorităților parlamentare, într-un context în care alianțele influențează direct stabilitatea decizională, bugetul și predictibilitatea politicilor publice. Toma nu vorbește despre o decizie formală deja luată, ci despre o posibilă evoluție, pe care o leagă de strategia conducerii de la București. În același interviu, Constantin Toma a invocat și episodul primului tur al alegerilor prezidențiale anulate din 2024, susținând că la Buzău ar fi fost direcționate aproximativ 3.000 de voturi către George Simion, pentru a-l ajuta să ajungă în turul doi cu Marcel Ciolacu. Primarul afirmă că acest lucru s-ar fi făcut „fără știrea” lui și descrie o logică internă de partid potrivit căreia o confruntare Ciolacu–Simion ar fi fost considerată avantajoasă, dar „uite că n-a fost așa”, în evaluarea sa. [...]

Ședință de guvern în România, cu lideri discutând reforme economice.
Politică11 feb. 2026

Tăierile în administrație și măsurile de relansare economică vor fi adoptate prin OUG - decizia guvernului pentru implementare rapidă a reformelor

Reforma administrației și măsurile de relansare economică ar urma să fie adoptate prin OUG , potrivit Digi24 , care citează surse apropiate discuțiilor din coaliție. Informația marchează o schimbare față de mesajul anterior al premierului Ilie Bolojan , care anunțase că pachetul va fi trecut prin asumarea răspunderii Guvernului. Conform sursei, Executivul ar urma să dea undă verde ordonanței de urgență cel târziu săptămâna viitoare, existând și varianta unei ședințe de guvern chiar în această săptămână. OUG intră în vigoare imediat după adoptare, urmând ca ulterior să ajungă în Parlament, unde poate fi modificată. Digi24 consemnează că, în coaliție, s-a ajuns la această opțiune după discuții între lideri, pe fondul riscului ca adoptarea prin asumarea răspunderii să ducă la blocaje la Curtea Constituțională. În scenariul asumării, opoziția ar putea depune moțiune de cenzură și, ulterior, ar putea ataca actul la CCR, ceea ce ar întârzia aplicarea măsurilor cu cel puțin câteva săptămâni, potrivit explicațiilor din material. În același context, jurnalista Ema Stoica arată că varianta OUG ar facilita și construcția bugetului, deoarece actul normativ ar produce efecte imediat, iar eventualele ajustări ar putea fi făcute ulterior în procedura parlamentară. „Pe asumare procedura se prelungește”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, într-o intervenție la Digi24, explicând că ordonanța de urgență ar scurta pașii necesari și ar ajuta ca bugetul să intre în Parlament în luna februarie. [...]

Absolvenți de medicină sărbătorind la ceremonia de absolvire, cu diplome în mână.
Politică10 feb. 2026

Premierul Bolojan propune obligativitatea ca absolvenții de medicină să lucreze în România – măsură pentru stoparea exodului cadrelor medicale

Premierul Ilie Bolojan susține ca absolvenții facultăților de medicină care beneficiază de studii gratuite și rezidențiat plătit de stat să fie obligați să lucreze în România cel puțin câțiva ani , transmite G4Media . Declarația a fost făcută marți, 10 februarie, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România și vine pe fondul accentuării deficitului de medici în sistemul public de sănătate, mai ales în zonele rurale și urbane mici. Potrivit premierului, în prezent România are aproximativ 7.000 de absolvenți de medicină anual, însă doar 1.000 dintre aceștia ajung să lucreze în sistemul public. Restul aleg, în majoritate, să plece în străinătate, ceea ce plasează România pe primele locuri în Europa în ceea ce privește exodul de personal medical. În acest context, Bolojan a afirmat că este necesar „curajul unor decizii care nu sunt întotdeauna populare”, dar care pot contribui la echilibrarea distribuției medicilor, inclusiv în zonele defavorizate. Modelul propus implică un contract sau un angajament public care să condiționeze accesul gratuit la educație medicală (studii la buget, rezidențiat finanțat) de prestarea unui număr de ani de muncă în țară. Deși premierul nu a oferit un termen standard, a sugerat că perioada ar putea fi de doi până la cinci ani, în funcție de specialitate sau de zona în care medicul va activa. Bolojan a invocat și dezechilibrul major între mediul rural și urban în ceea ce privește acoperirea cu personal medical, pledând pentru distribuirea mai echitabilă a resurselor umane. A subliniat că tinerii medici ar putea fi repartizați în comune sau orașe mici pentru a acoperi lipsurile acute din teritoriu. Deși măsura ar necesita modificări legislative și ar putea stârni dezbateri aprinse legate de libertatea profesională, premierul consideră că este o soluție realistă pentru a împiedica sistemul de sănătate să piardă anual mii de profesioniști formați cu bani publici. [...]

Premierul discută despre reforma salarizării în administrația publică locală.
Politică10 feb. 2026

Premierul Ilie Bolojan propune o nouă lege a salarizării – majorări acolo unde se justifică și reduceri în cazurile de supraîncadrare

Premierul Ilie Bolojan susține adoptarea unei noi legi a salarizării în sectorul bugetar, cu aplicare treptată și diferențiată , care să corecteze dezechilibrele salariale acumulate în administrație, informează Bursa . Noua lege ar urma să prevadă atât creșteri salariale acolo unde acestea sunt justificate, cât și reduceri în cazurile în care veniturile au depășit un prag considerat rezonabil. Măsurile vor fi introduse etapizat, având în vedere reticența publică față de scăderea veniturilor, mai ales în context electoral. Anunțul a fost făcut de premier în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, unde a mai precizat că reducerea de personal din administrațiile locale nu va fi arbitrară, ci va fi fundamentată pe baza numărului de locuitori și a volumului de activitate din fiecare unitate administrativ-teritorială. Astfel, comunele mici, cu puțin personal specializat, ar putea ajunge să partajeze funcționari între ele pentru a menține eficiența și a reduce costurile. Bolojan a subliniat că administrația publică locală are nevoie de o reorganizare care să asigure sustenabilitate financiară, fără a compromite calitatea serviciilor oferite cetățenilor. Totodată, el a apărat necesitatea măsurilor mai puțin populare, declarând că echitatea și echilibrul între responsabilități și remunerație trebuie restabilite. Noua lege a salarizării vine în contextul unor tensiuni tot mai mari între Guvern și autoritățile locale, nemulțumite de reformele fiscale și de reorganizarea aparatului bugetar. Recent, peste 1.500 de primării au intrat în grevă, reclamând riscuri de comasare și tăieri fără consultare. Premierul a transmis că reformele vor continua, dar „în condiții corecte și transparente”. Planul lui Bolojan vizează restructurarea profundă a sistemului de salarizare bugetar printr-o abordare graduală, care să prevină dezechilibrele financiare și să elimine inechitățile salariale între instituții și funcții similare. [...]

Vicepremierul Tanczos Barna discută despre situația politică actuală.
Politică10 feb. 2026

Vicepremierul Barna nu exclude o analiză a ieșirii de la guvernare – „dacă lucrurile se precipită”

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că UDMR ar putea analiza retragerea din guvernare dacă situația politică se tensionează suplimentar , însă a subliniat că, deocamdată, Uniunea rămâne parte a Coaliției. Afirmațiile au fost făcute marți, 10 februarie, în cadrul unei declarații de presă de la Parlament și vin în contextul unui conflict tot mai accentuat cu premierul Ilie Bolojan privind politica fiscală locală. Informația a fost publicată de Antena 3 CNN . Disputa centrală vizează propunerea UDMR de reducere a taxelor și impozitelor locale, inițiativă respinsă de premier și criticată de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , care a invocat faptul că aceste măsuri sunt asumate încă din 2021 și nu pot fi modificate fără riscuri fiscale majore. În replică, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a cerut să se revină asupra deciziei, argumentând că asumarea greșită nu este un semn de forță, ci de imaturitate. Tanczos Barna a reiterat ideea că UDMR își poate atinge obiectivele mai eficient din interiorul Coaliției decât din opoziție. Cu toate acestea, în cazul în care „lucrurile se precipită”, a admis că o ieșire de la guvernare ar putea fi pusă în discuție la nivelul conducerii Uniunii. El a subliniat că „forța noastră politică poate fi exploatată la maximum dacă suntem în Coaliție, nu în afara ei”. Pe lângă disputa fiscală, UDMR susține și măsura acordării unor ajutoare financiare unice pentru pensionarii cu venituri mici – 1.000 de lei în două tranșe, înainte de Paște și Crăciun – propunere în curs de analiză în Guvern. Acest sprijin este văzut de UDMR ca o măsură de echilibrare socială într-un context economic incert și marcat de majorări fiscale. Tensiunile din interiorul Coaliției nu sunt noi, dar ele s-au acutizat recent pe fondul divergențelor între PNL , reprezentat de premierul Bolojan, și UDMR, aflat în minoritate în cadrul Executivului. Potrivit unor surse politice, poziția UDMR este fragilizată de lipsa sprijinului majoritar pentru inițiativele sale, iar liderii Uniunii iau în calcul mai multe scenarii strategice în perspectiva anului electoral 2026. În concluzie, semnalul transmis de vicepremierul Tanczos Barna nu anunță o retragere iminentă, dar arată că UDMR este pregătit să reevalueze poziția sa în Guvern dacă actualele blocaje politice nu se deblochează în perioada următoare. [...]