Știri
Știri din categoria Politică
Blocarea concursurilor pentru posturi de medici a lăsat fără joburi peste 2.000 de specialiști, susține fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete, într-un mesaj către premierul interimar Ilie Bolojan, potrivit News. Rogobete afirmă că, în numele „reformei”, Bolojan nu ar fi fost de acord cu scoaterea la concurs a unor posturi necesare spitalelor, ceea ce ar fi împins o parte dintre medicii proaspăt specializați în șomaj.
Rogobete spune că a semnat „peste 2.000 de diplome de medic specialist” pentru tineri care au terminat rezidențiatul, au promovat examenul de specialitate și au primit recunoașterea oficială a profesiei, însă „în foarte multe cazuri” aceștia ar fi ajuns șomeri.
În același timp, fostul ministru relatează că managerii de spitale îi transmiteau că nu mai au cu cine acoperi gărzile, în condițiile în care pacienții cereau medici, iar tinerii specialiști cereau locuri de muncă.
Fostul ministru contestă ideea că blocarea angajărilor ar fi o reformă și pune problema eficienței cheltuirii banilor publici pentru formarea medicilor:
„Să formezi medici pe bani publici, să investeşti ani de pregătire în ei şi apoi să-i laşi fără posibilitatea de a profesa, în timp ce spitalele duc lipsă de personal?”
Rogobete mai susține că termenul „reformă” ar fi folosit mai degrabă ca instrument de comunicare decât ca politică publică, iar o reformă reală ar trebui măsurată în rezultate, nu în sloganuri.
În final, Rogobete îi transmite premierului interimar:
„Nu faceţi nicio reformă. Nici dumneavoastră, nici cei care vă înconjoară.”
și încheie cu apelul:
„Domnule Bolojan, opriţi-vă. Lăsaţi România să meargă înainte prin fapte, nu prin etichete.”
Recomandate
Miza întâlnirii de la Cotroceni este evitarea pierderii a 770 milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor trebuie adoptată până la 31 august 2026 într-o formă acceptată de Comisia Europeană, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan are, de la ora 14.00, o întâlnire la Palatul Cotroceni cu Ilie Bolojan (PNL), Sorin Grindeanu (PSD) și Kelemen Hunor (UDMR), iar liderul USR, Dominic Fritz, participă online, conform G4Media.ro. La discuție participă și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, respectiv ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, tema fiind „stadiul implementării proiectelor PNRR în condițiile termenului de 31 august 2026”, potrivit Administrației prezidențiale. Legea salarizării, jalon PNRR cu termen-limită și risc de pierdere a banilor Legea salarizării bugetarilor este prezentată ca unul dintre jaloanele importante din PNRR. Dacă nu este adoptată până la 31 august, într-o variantă acceptată de Comisia Europeană, România pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Dragoș Pîslaru, descris în text ca ministru interimar al Muncii, a spus joi dimineață la Digi24 că a finalizat o nouă propunere pentru reforma salarizării, după ce varianta inițială din iulie a generat nemulțumiri în rândul sindicatelor. El a susținut că noul proiect ar fi un „echilibru obiectiv” între revendicările sindicatelor și constrângerile bugetare, inclusiv cele legate de Comisia Europeană, și a dat asigurări că niciun salariu din sistemul bugetar nu va scădea. În același context, Pîslaru a afirmat că efortul financiar suplimentar cerut de Educație și Sănătate ar fi depășit plafonul maxim sustenabil pentru România și ar fi pus în pericol ratingul de țară. Constrângerea bugetară: „anvelopa” cheltuielilor de personal Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat miercuri că nu pot fi făcute creșteri suplimentare ale cheltuielilor de personal, care trebuie să se încadreze în Legea responsabilității fiscal-bugetare. Potrivit acestuia, orice măsuri din noua lege a salarizării sau alte proiecte trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. Un alt jalon: legea integrității și decizia CCR Textul mai arată că legea integrității este un alt jalon din PNRR, de care depind tot circa 770 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Curtea Constituțională a admis „amendamentul Fritz” introdus de PSD, care ar retroactiva legea, contrar principiilor constituționale, iar după motivarea CCR, legea se întoarce în Parlament. În același pachet de informații, Economedia notează că CCR a respins amendamentul care o viza direct pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Dan. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că disputa pe „ amendamentul Fritz ” riscă să afecteze credibilitatea României în PNRR , în condițiile în care o eventuală condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ar pune din nou țara „într-o lumină proastă” la nivel european, potrivit Mediafax . Bolojan a spus, într-o intervenție la B1TV, că amendamentul din Legea Integrității care îl vizează pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei, a fost folosit de PSD ca o „ghioagă politică” și a criticat ideea de a face legi „pentru persoane”, pe care o consideră incompatibilă cu principiile de integritate și cu obiectivul de a construi încredere în instituții. Decizia CCR și riscul escaladării la CEDO Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de PNL și USR, dar și de președintele Nicușor Dan, însă amendamentul a fost declarat constituțional. În acest context, Dominic Fritz a anunțat că va contesta la CEDO inclusiv decizia CCR. Bolojan a legat direct acest demers de riscul reputațional pentru România și de modul în care este evaluată îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susținând că votarea unui jalon nu ar trebui transformată într-un instrument de luptă politică. „Gândiți-vă dacă mai luăm o condamnare la CEDO. Asta nu va fi bine nici pentru imaginea României, iar a vota un jalon pe PNRR nu înseamnă în legea ANI să vii și să-l folosești ca o ghioagă politică.” Efectul imediat: pierderea mandatului de primar Conform legii care urmează să fie promulgată de președinte, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii Integrității. Pe plan local, Bolojan a afirmat că PNL nu exclude o colaborare cu USR pentru viitoarea administrare a orașului, în funcție de analizele politice și de obiectivul de a continua modernizarea și dezvoltarea Timișoarei. [...]
Poziționarea UDMR poate decide formula viitorului Guvern , în condițiile în care partidul are pe masă oferte atât din zona PNL–USR, cât și dinspre PSD, iar negocierile ar putea continua inclusiv la întâlnirea de joi de la Cotroceni pe tema PNRR, potrivit Mediafax . Ilie Bolojan , premier interimar, a spus că UDMR „va decide” în ce tabără se poziționează pentru formarea unui nou executiv și a invocat colaborarea din actuala coaliție, unde UDMR a fost partener de guvernare. Bolojan a arătat că PNL a rămas pe linia unei propuneri de premier și a descris relația cu UDMR drept una „corectă”. „În această perioadă am avut o colaborare corectă cu UDMR. (…) sigur e decizia lor viz-a-viz de ceea ce vor face în perioada următoare.” De ce contează: UDMR, între două variante de majoritate În contextul în care nu s-a ajuns la o desemnare de premier la Cotroceni la încercările anterioare, Bolojan a indicat că UDMR ar putea alege inclusiv „tabăra social-democrată”. În material este menționat că UDMR a primit deja o ofertă de colaborare pentru un viitor executiv de la președintele PSD. Mediafax reamintește că, la ultima încercare, PNL, USR și UDMR s-au aliat pentru a-l susține pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier a dreptei, în timp ce PSD a anunțat că îl va propune pe Sorin Grindeanu, însă niciuna dintre variante nu s-a concretizat într-o desemnare. Ce urmează: discuții la Cotroceni, pe fondul presiunii PNRR Joi este programată o ședință la Palatul Cotroceni cu liderii din vechea coaliție pe tema PNRR, iar, potrivit aceleiași surse, întâlnirea ar putea include și discuții despre formarea viitorului Guvern cu puteri depline, așa cum s-a întâmplat și la reuniunea de săptămâna trecută. [...]
Întâlnirea șefei CCR cu premierul interimar a vizat o problemă logistică, nu dosare în lucru , potrivit explicațiilor oferite de președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu , în contextul controverselor publice legate de discuția cu Ilie Bolojan , relatează news.ro . Miza, din perspectiva instituțională, este delimitarea contactelor dintre puterea executivă și CCR, pentru a evita suspiciuni de influențare a cauzelor aflate pe rol. Tănăsescu susține că nu a discutat cu Bolojan despre niciunul dintre dosarele aflate pe rolul Curții, ci despre o solicitare a CCR de a primi „spații adiționale” pentru desfășurarea activității. Informația este prezentată de news.ro cu trimitere la HotNews. De ce a avut loc întâlnirea și ce s-a discutat Președinta CCR a declarat, în intervenții publicate luni seară de Recorder , că întâlnirea a avut loc vineri, după o ședință de Guvern în care fusese aprobată o hotărâre privind repartizarea unor spații suplimentare. „Am adresat o întrebare, dacă ar fi posibil ca, din toată clădirea aceea, pe 5-6 etaje, să fie alocate, nu știu, una, două încăperi, spații administrative, și pentru Curtea Constituțională.” Ea a argumentat că unele aspecte pot fi rezolvate prin corespondență sau telefonic, însă detaliile legate de amplasarea și utilizarea birourilor ar necesita o discuție directă. De ce nu a fost anunțată public întâlnirea Întrebată de ce întâlnirea nu a fost comunicată public, Tănăsescu a spus că a avut loc la scurt timp după ședința de Guvern, într-un interval care nu ar fi permis o informare prealabilă. „Fizic n-aveam când să anunț.” A luat în calcul demisia? Întrebată dacă ia în calcul varianta demisiei, șefa CCR a răspuns că nu. „Eu n-am luat-o niciodată.” [...]
Raportul promis de Nicușor Dan despre anularea alegerilor din 2024 se extinde la 20 de ani de „acțiuni hibride” ale Rusiei , iar această schimbare de mandat ridică miza politică și de securitate a documentului, în condițiile în care data publicării rămâne incertă, potrivit HotNews . Fostul candidat la președinție Călin Georgescu a reacționat sâmbătă, la Pâncota (județul Arad), după anunțul de la Palatul Cotroceni privind conținutul raportului. Într-o intervenție în fața susținătorilor, el a calificat documentul drept „ticăloșie administrativă” și a susținut că ar fi „fabricat să spele o crimă constituțională”, potrivit unei înregistrări publicate de OnRecord. „Raportul Cotrocenilor este o ticăloșie administrativă, fabricat să spele o crimă constituțională.” După vizita din Arad, Georgescu a mers duminică în Hunedoara, la mănăstirea Prislop, potrivit Gândul. Ce include raportul și cine lucrează la el Administrația Prezidențială a transmis, într-un răspuns către HotNews, că raportul privind anularea alegerilor din 2024 este în „etapa de redactare”, însă nu se va limita la acel scrutin. Palatul Cotroceni a precizat că documentul va analiza două decenii de acțiuni hibride ale Rusiei împotriva României, iar alegerile din 2024 vor fi tratate separat, într-o secțiune distinctă. La elaborare urmează să contribuie „structuri din cadrul Comunității Naționale de Informații, precum și alte instituții cu atribuții în domeniu”, ceea ce înseamnă implicarea serviciilor de informații. Președinția a mai arătat că nu poate face publice numele persoanelor care lucrează la raport, invocând considerente de securitate și regimul informațiilor analizate. Publicarea rămâne fără termen Deși Nicușor Dan a promis în repetate rânduri, după ce a câștigat în mai 2025, că va publica raportul privind anularea alegerilor din 2024, Administrația Prezidențială spune că nu poate estima o dată a publicării, „având în vedere volumul materialului analizat”. Pentru moment, singura certitudine comunicată este că redactarea este coordonată la nivelul Administrației Prezidențiale. [...]
Proiectul noii legi a partidelor mută decizii-cheie de la instanțe la AEP , iar această schimbare de arhitectură instituțională riscă să concentreze putere administrativă asupra înființării, funcționării și chiar dizolvării partidelor, potrivit unei reacții publice a deputatului USR Ionuț Dimitriu , relatată de Economica . Dimitriu susține, într-o postare pe Facebook, că proiectul „ia de la judecător şi dă unei instituţii” puterea de a decide „cine înfiinţează un partid, cine se aliază cu cine şi cine dispare”, acuzând că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) ar ajunge să aibă un rol decisiv în proceduri care, în prezent, sunt gestionate de instanță. Ce se schimbă în procedura de înființare și înregistrare În forma actuală, cererea de înființare a unui partid se judecă la Tribunalul București , în ședință publică, în prezența procurorului, afirmă deputatul. Conform proiectului invocat de el, cererea ar urma să fie analizată de „un complet de cinci angajaţi ai AEP”, iar hotărârea ar fi dată de conducerea instituției. Dimitriu mai indică faptul că proiectul ar permite AEP să stabilească prin hotărâre proprie componența completurilor și repartizarea dosarelor (menționând articolul 54), ceea ce, în interpretarea sa, ar crea un mecanism în care aceeași instituție ar scrie regulile, ar organiza procedura și ar semna decizia. Alianțele politice, trecute prin aceeași „filtrare” Un alt punct semnalat este tratamentul alianțelor politice. Deputatul afirmă că și acestea ar urma să treacă prin procedura de la AEP și ar putea fi respinse inclusiv pe motiv că denumirea „creează confuzie”. Totodată, el susține că orice modificare într-o alianță ar produce efecte abia după publicarea de către AEP, ceea ce ar introduce un control administrativ asupra calendarului de funcționare. Dizolvarea: de la sesizarea procurorului la autosesizarea AEP Dimitriu afirmă că, în prezent, procurorul trebuie să ceară unui judecător dizolvarea unui partid, în timp ce proiectul ar permite AEP să se autosesizeze, iar partidul să ajungă în instanță abia ulterior. Printre motivele care ar putea fi invocate sunt menționate activitatea „contrară ordinii publice” sau urmărirea unui „alt scop” decât cel din statut. El atrage atenția și asupra articolului 56, despre care spune că ar permite dizolvarea partidului dacă acesta își modifică statutul și nu depune documentul la AEP sau dacă depunerea este respinsă, pe motiv că „scopul sau activitatea acestuia au devenit ilicite ori contrare ordinii publice”. Poziția AEP: digitalizare și „păstrarea controlului judecătoresc” În același context, AEP susține că proiectul reformează cadrul juridic și îl aliniază la standarde europene, acoperind „întregul parcurs al unui partid”, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere. Autoritatea indică și transferul procedurilor de înregistrare și al registrelor în responsabilitatea AEP, împreună cu digitalizarea, „cu păstrarea controlului judecătoresc”. În argumentația AEP, proiectul ar urmări un echilibru între autonomia partidelor și cerințele de transparență, integritate și protecția drepturilor politice, introducând mai multă disciplină financiară, democrație internă și protecție a membrilor, fără a elimina rolul instanțelor. De ce contează Miza este una de reglementare: proiectul, așa cum este descris în reacțiile citate, ar redesena raportul dintre controlul judecătoresc și decizia administrativă în materie de partide și alianțe. În funcție de forma finală, schimbarea poate influența atât intrarea de noi actori politici în competiție, cât și funcționarea alianțelor și riscurile de conformare procedurală (termene, documente, publicare) pentru partidele existente. [...]
