Știri
Știri din categoria Politică
Blocarea concursurilor pentru posturi de medici a lăsat fără joburi peste 2.000 de specialiști, susține fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete, într-un mesaj către premierul interimar Ilie Bolojan, potrivit News. Rogobete afirmă că, în numele „reformei”, Bolojan nu ar fi fost de acord cu scoaterea la concurs a unor posturi necesare spitalelor, ceea ce ar fi împins o parte dintre medicii proaspăt specializați în șomaj.
Rogobete spune că a semnat „peste 2.000 de diplome de medic specialist” pentru tineri care au terminat rezidențiatul, au promovat examenul de specialitate și au primit recunoașterea oficială a profesiei, însă „în foarte multe cazuri” aceștia ar fi ajuns șomeri.
În același timp, fostul ministru relatează că managerii de spitale îi transmiteau că nu mai au cu cine acoperi gărzile, în condițiile în care pacienții cereau medici, iar tinerii specialiști cereau locuri de muncă.
Fostul ministru contestă ideea că blocarea angajărilor ar fi o reformă și pune problema eficienței cheltuirii banilor publici pentru formarea medicilor:
„Să formezi medici pe bani publici, să investeşti ani de pregătire în ei şi apoi să-i laşi fără posibilitatea de a profesa, în timp ce spitalele duc lipsă de personal?”
Rogobete mai susține că termenul „reformă” ar fi folosit mai degrabă ca instrument de comunicare decât ca politică publică, iar o reformă reală ar trebui măsurată în rezultate, nu în sloganuri.
În final, Rogobete îi transmite premierului interimar:
„Nu faceţi nicio reformă. Nici dumneavoastră, nici cei care vă înconjoară.”
și încheie cu apelul:
„Domnule Bolojan, opriţi-vă. Lăsaţi România să meargă înainte prin fapte, nu prin etichete.”
Recomandate
Fără voturile UDMR , un guvern PSD condus de Sorin Grindeanu rămâne sub pragul de 233 de voturi , iar presiunile pentru schimbarea poziției Uniunii cresc, potrivit Mediafax , care citează surse politice menționate de G4Media. Miza este una de aritmetică parlamentară: învestirea unui cabinet are nevoie de 233 de voturi, iar PSD pornește de la 127 de parlamentari (91 deputați și 36 senatori). Cu sprijinul minorităților naționale (încă 17), totalul ar urca la 144, insuficient pentru a trece un guvern minoritar fără alianțe suplimentare. De ce UDMR devine „votul-pivot” în scenariul Grindeanu În scenariile descrise, UDMR este piesa care poate muta decisiv balanța. Totuși, conform acelorași surse, UDMR nu și-ar fi schimbat poziția stabilită vineri, când, alături de PNL și USR, a decis să îl susțină pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan. Fără UDMR, calculele pentru un Cabinet PSD minoritar sunt descrise ca „extrem de fragile”, PSD având nevoie de voturi din mai multe zone parlamentare, inclusiv de la liberali „anti-Bolojan”, de la grupul din jurul lui Victor Ponta și din zona unor parlamentari neafiliați sau din SOS România. Calculele de voturi: cât lipsește și de unde ar putea veni Materialul conturează mai multe surse potențiale de voturi, dar subliniază că unele cifre sunt estimări politice, nu date oficiale: Liberali „anti-Bolojan” : estimări „în jurul a 20–25” de parlamentari; cu 25 de voturi, PSD + minorități + UDMR ar ajunge la „aproximativ 200” de voturi. Grupul din jurul lui Victor Ponta : 18 membri la Camera Deputaților (Uniți pentru România) și 10 la Senat (PACE – Întâi România). Dacă ar vota „compact”, blocul PSD–minorități–UDMR–Ponta ar ajunge la 203 voturi . Cu încă 25 de liberali „anti-Bolojan”, totalul ar urca la 228 , rămânând sub prag. Pentru a trece, ar mai fi necesare „câteva voturi” din SOS România (15 deputați) sau de la neafiliați (20 în total: 12 deputați și 8 senatori), o parte provenind din reconfigurările din fostele blocuri POT și SOS. Contextul politic: declarațiile Olguței Vasilescu și poziția PNL Contextul este legat de declarațiile făcute sâmbătă de Lia Olguța Vasilescu, vicepreședintă PSD, care a spus că voturile obținute de Adrian Veștea pot fi „un punct de pornire” pentru un Cabinet Grindeanu și a invocat caracterul secret al votului în Parlament. „Dacă am avea voturile de la UDMR, vă spun că un guvern Grindeanu ar trece fără probleme”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, potrivit materialului. De cealaltă parte, Ilie Bolojan a transmis că PNL nu a promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar posibilitatea unui acord politic pe baza căruia să fie analizată susținerea unui guvern, susținând că nu există încă un acord și acuzând PSD că vrea susținere necondiționată. [...]
PSD ridică miza pe tema „exercitării democratice a puterii” în disputa cu PNL , după ce europarlamentarul Victor Negrescu , vicepreședinte al partidului, l-a atacat public pe liderul liberal Ilie Bolojan , acuzându-l de un stil discreționar și de lipsă de dialog, potrivit POLITICO . Negrescu a susținut, într-un discurs ținut sâmbătă la conferința Organizației de femei a PSD, că „pentru dreapta, politica înseamnă să te lauzi cu reformele pe care nu le faci niciodată” și a descris actualii guvernanți ca având o „logică” a puterii asociată cu minciuna, aroganța și blocarea țării. Atac direct la Ilie Bolojan și acuzații privind dialogul democratic În aceeași intervenție, Victor Negrescu l-a vizat nominal pe Ilie Bolojan, pe care îl numește „premierul demis”, afirmând că acesta „nu are calitățile pentru a deține și exercita corect, democratic, puterea”. „În mâinile sale și ale acoliților săi puterea este exercitată discreționar iar dialogul democratic se pare că nu mai valorează nimic. Minciuna devine literă de lege iar respectul pentru oameni dar și pentru instituții dispare.” Contextul politic al mesajului PSD Mesajul lui Negrescu fixează o linie de atac axată pe legitimitatea și modul de exercitare a puterii, nu pe o măsură concretă de guvernare. În același timp, el încearcă să contureze o diferențiere între PSD și „dreapta” pe criterii de stil politic: responsabilitate, construirea încrederii și căutarea de soluții, în opoziție cu ceea ce numește „blocarea țării” și menținerea cu orice preț la funcție. Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă au existat reacții din partea PNL sau a lui Ilie Bolojan la aceste declarații. [...]
Atacul PSD la adresa lui Ilie Bolojan ridică miza crizei guvernamentale până la scenariul anticipatelor , pe fondul blocajului în formarea unui guvern cu „puteri depline”, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu , vicepreședintă PSD și primar al Craiovei, îl acuză pe Ilie Bolojan că ar bloca „premeditat” formarea unui nou Cabinet, în condițiile în care liberalii și liderii USR au anunțat că nu vor să ofere PSD „un cec în alb” și insistă pentru un premier prin rotativă cu PSD, ca soluție la actuala criză guvernamentală. În acest context, Vasilescu spune că alegerile anticipate nu ar trebui scoase din calcul dacă impasul continuă. Declarația a fost făcută în urma unei întrebări despre această opțiune, iar citarea este atribuită de G4Media agenției Mediafax. „Până la urmă poate să fie o soluție, nu ar trebui să o excludem în niciun caz de plan. Pentru că dacă o excludem, o să mergem în continuare pe această cale care nu duce nicăieri.” Acuzația centrală: „schimbarea condițiilor” și blocarea votului Vasilescu susține că Bolojan ar fi schimbat repetat condițiile pentru susținerea unui nou Cabinet și că, în pofida concesiilor, nu ar fi votat un guvern tehnocrat. În declarațiile redate, ea enumeră o succesiune de condiții pe care spune că acesta le-ar fi impus (guvern tehnocrat, fără PSD, fără „PSD-iști vopsiți”, fără secretari de stat și prefecți PSD), concluzionând că „a mințit de fiecare dată”. Totodată, lidera PSD afirmă că Bolojan ar fi folosit și anterior amenințarea cu demisia ca instrument politic, invocând episoade din coaliție „anul trecut”. Miza imediată: guvern fără „puteri depline” și decizii de final de mandat Un alt punct de presiune din mesajul PSD este legat de statutul actual al executivului. Vasilescu afirmă că România ar avea nevoie de un guvern cu „puteri depline” și îl acuză pe Bolojan că nu ar vrea să plece de la Palatul Victoria, deși „nu mai are puteri depline”, menționând că ar mai putea „semna niște contracte” și face „niște numiri” „pe ultima sută de metri”. În articol este amintit și contextul politic recent: eșecul învestirii guvernului Veștea, precum și acuzațiile potrivit cărora Vasilescu ar fi contribuit la „orchestrarea puciului din PNL” pentru înlăturarea lui Bolojan de la șefia liberalilor. Publicația notează că Vasilescu evitase anterior să se pronunțe pe acest subiect. [...]
Atacul lui Victor Negrescu la adresa lui Ilie Bolojan ridică miza negocierilor pentru guvern în plin blocaj politic, printr-un mesaj care contestă direct felul în care ar fi exercitată puterea și capacitatea de a conduce „democratic”, potrivit Adevărul . Vicepreședintele PSD și europarlamentarul Victor Negrescu a lansat sâmbătă critici dure la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan, într-un discurs susținut la conferința Organizației de Femei a PSD. În intervenția sa, Negrescu a acuzat „dreapta politică” de lipsă de responsabilitate și de incapacitatea de a implementa reformele invocate public. Declarațiile au fost relatate de News.ro , care îl citează pe Negrescu afirmând că, în viziunea sa, liderii dreptei ar asocia puterea cu „minciuna”, „aroganța” și „blocarea țării”, în timp ce PSD ar pune accent pe „responsabilitate”, „încredere” și „soluții”. Acuzația centrală: „puterea este exercitată discreționar” Ținta directă a fost Ilie Bolojan, descris de Negrescu drept un lider care „nu are calitățile” necesare pentru a „deține și exercita corect” puterea, „democratic”. În același mesaj, vicepreședintele PSD a susținut că, „în mâinile sale și ale acoliților săi”, puterea ar fi exercitată „discreționar”, iar „dialogul democratic” nu ar mai conta. „Ilie Bolojan nu are calitățile pentru a deține şi exercita corect, şi o spun şi mai direct, democratic, puterea. În mâinile sale şi ale acoliţilor săi puterea este exercitată discreționar iar dialogul democratic se pare că nu mai valorează nimic. Minciuna devine literă de lege, iar respectul pentru oameni dar şi pentru instituții dispare.” Context: negocieri blocate pentru formarea noului guvern Potrivit informațiilor din articol, ieșirea lui Negrescu vine pe fondul „tensiunilor politice majore” generate de blocajul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. În acest cadru, escaladarea atacurilor între partide indică o înăsprire a pozițiilor publice, cu potențial de a complica și mai mult găsirea unei majorități și a unei formule de guvernare. În același context, Adevărul amintește și un schimb de replici din tabăra liberală: europarlamentarul Siegfried Mureșan, propus premier de PNL, USR și UDMR, l-a atacat pe Sorin Grindeanu (propunere PSD de prim-ministru), acuzându-l de „răzgândire” în privința asumării mandatului. (Nu sunt oferite în articol detalii suplimentare despre pașii următori ai negocierilor.) [...]
Decizia Primăriei Cluj de a bloca simbolurile Rusiei la o competiție sportivă a declanșat un nou episod de polarizare politică pe tema sancțiunilor și a „neutralității” sportului , după ce Diana Șoșoacă l-a atacat public, cu injurii, pe primarul Emil Boc , potrivit G4Media . Într-o postare pe rețelele sociale, Șoșoacă l-a vizat pe Boc după ce edilul a decis să interzică steagul și imnul Rusiei la campionatul de gimnastică ritmică găzduit în Sala Polivalentă BT Arena, aflată în patrimoniul municipiului Cluj-Napoca. Conform aceleiași surse, Șoșoacă se afla în vizită la Moscova în momentul în care a publicat mesajul. În clipul distribuit online, Șoșoacă își justifică reacția prin faptul că Federația Internațională de Gimnastică ar fi ridicat sancțiunile împotriva Rusiei și îl acuză pe primar că „a pus România pe harta rușinii”, folosind un limbaj injurios la adresa acestuia. Ce a decis Emil Boc și ce efect a avut în competiție G4Media relatează că Emil Boc a hotărât să nu permită sportivilor ruși să folosească steagul și imnul țării în cadrul competiției de la Cluj-Napoca, iar decizia a dus la retragerea sportivilor ruși din concurs. Primarul și-a motivat poziția prin faptul că, la momentul aprobării organizării campionatului la Cluj-Napoca, sancțiunile împotriva „statului agresor” erau în vigoare. Boc a mai spus că ridicarea recentă a sancțiunilor nu schimbă poziția sa privind folosirea simbolurilor Rusiei într-un oraș european care condamnă agresiunea rusă asupra Ucrainei, potrivit relatării. De ce contează: conflict între decizii locale și presiune politică pe un subiect de reglementare Episodul readuce în prim-plan o problemă de „reglementare” în sens larg: cum sunt aplicate, în practică, sancțiunile și restricțiile legate de Rusia în spații publice și evenimente internaționale, inclusiv atunci când cadrul se schimbă (ridicarea unor sancțiuni) și când decizia efectivă ajunge la autorități locale care administrează infrastructura. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este clar dacă vor exista consecințe instituționale sau demersuri oficiale ca urmare a declarațiilor Dianei Șoșoacă sau a deciziei Primăriei Cluj. [...]
Vaticanul pune sub semnul întrebării coerența regimului de sancțiuni al UE în războaie , acuzând blocul comunitar că aplică selectiv dreptul internațional și reacționează diferit la invazii militare comparabile, potrivit Politico . Declarațiile au fost făcute la Roma de cardinalul Víctor Manuel Fernández , prefectul Dicasterului pentru Doctrina Credinței, la deschiderea unei reuniuni rare, cu ușile închise, a cardinalilor din întreaga lume, convocată de Papa Leon al XIV-lea. Tema centrală: modul în care Biserica ar trebui să răspundă la ceea ce pontiful numește o „cultură globală a puterii” care alimentează conflictele moderne. În intervenția sa, Fernández a susținut că guvernele ajung să aplice principiile morale și juridice „în funcție de conveniența politică”, iar criteriile diferă în funcție de relația cu statul vizat. „Dacă o țară este un inamic, este condamnată ca nedemocratică și sancționată în diverse moduri; dar dacă este un aliat, faptul că îi lipsesc libertatea de exprimare, drepturile omului sau democrația este ignorat.” Ce reproșează Vaticanul UE: sancțiuni, ajutor financiar și arme, dar nu consecvent Cardinalul a acuzat explicit Uniunea Europeană de inconsecvență în politica externă, indicând diferențe între cazuri în care UE impune sancțiuni economice și cazuri în care oferă sprijin financiar și armament, fără a aplica același tip de răspuns „în fața altor invazii, chiar mai grave”, cu consecințe mai brutale pentru populații. „Uniunea Europeană, de fapt, impune sancțiuni economice unei țări și trimite ajutor financiar și arme alteia; totuși nu face același lucru în fața altor invazii, chiar mai grave, cu consecințe și mai brutale pentru populații întregi.” În lectura Vaticanului, aceste „contradicții” ar indica faptul că, în practică, deciziile sunt conduse de interese politice și economice, nu de un set stabil de valori și adevăruri. Context: presiune pentru revizuirea doctrinei „războiului just” Reuniunea a fost convocată pentru a discuta inclusiv încercarea Papei Leon al XIV-lea de a reevalua doctrina tradițională a „războiului just”, despre care spune că a fost invocată prea des pentru a justifica acțiuni militare. Politico notează că această poziție l-a adus deja pe pontif în conflict cu vicepreședintele SUA, JD Vance, după ce papa a pus sub semnul întrebării dacă loviturile SUA-Israel asupra Iranului ar putea îndeplini criteriile unui război considerat „just”. Fernández a argumentat că noțiunea de „autoapărare legitimă” este extinsă dincolo de sensul ei, invocând Rusia, Statele Unite și alte puteri care ar folosi justificări largi pentru intervenții militare, de la Ucraina la Orientul Mijlociu. În plus, a spus că și doctrina catolică este „manipulată” pentru a legitima „cele mai nedrepte războaie”. După discuții, Vaticanul a transmis, într-o sinteză, că „multe” grupuri de lucru ale cardinalilor au fost de acord asupra nevoii de a depăși doctrina tradițională a războiului just. În discursul final de sâmbătă, Papa Leon al XIV-lea a indicat însă că dezbaterea rămâne deschisă și a promis că va aborda subiectul cu „rigoarea teologică și pastorală necesară”, în lumina schimbărilor profunde ale conflictelor contemporane. [...]
