Știri
Știri din categoria Politică

Robert Negoiță susține că PSD are un „parteneriat” cu președintele Nicușor Dan, o formulare care alimentează percepția unei înțelegeri politice informale în jurul deciziilor de la vârful puterii, într-un moment în care se discută despre formule de guvernare și majorități, potrivit Mediafax.
Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, unde liderul PSD Sector 3 a fost întrebat dacă apropierea partidului de Nicușor Dan este o greșeală. Negoiță a spus că „între PSD și Nicușor Dan există un parteneriat politic”, iar întrebat de ce folosește această etichetă, a răspuns: „De la mine așa se vede”.
Primarul Sectorului 3 a descris relația în termeni de colaborare și înțelegere politică, fără a o prezenta ca pe ceva negativ, dar condiționând-o de respectarea unor „principii minimale”.
„Parteneriat, înțelegere. Mergem împreună pe un drum. Așa se citește de la mine. Eu nu comentez că e de rău. Mie mi se pare că în viață ai nevoie de astfel de parteneriate, atâta vreme cât respectă anumite principii măcar minimale.”
În același context, Negoiță a afirmat că, dacă PSD „știe să folosească acest parteneriat cu președintele” pentru a-și atinge obiectivele, atunci ar exista un câștig, iar întrebat cine ar beneficia, a răspuns: „Sper că măcar fărâmituri, așa, și poporul român”.
Negoiță a argumentat și că Nicușor Dan nu ar avea o problemă electorală „imediată”, invocând faptul că „nu sunt alegeri în viitorul apropiat”. În acest cadru, el a sugerat că timpul până la finalul mandatului ar putea schimba percepțiile publice asupra actorilor politici.
„Domnul Nicușor avea o problemă dacă erau alegeri mâine. Nu, nu avem alegeri anul ăsta. Mai mult, până atunci are tot timpul din lume. La finalul celor cinci ani vor fi toți demoni, va rămâne singurul înger”, a mai spus Negoiță.
Recomandate

Sorin Grindeanu nu exclude ca PSD să meargă cu Nicușor Dan la prezidențiale , semnalând că partidul își lasă deschisă opțiunea de candidat pe termen lung, potrivit Digi24 . Mesajul are miză politică directă: în lipsa unei decizii, PSD evită să-și blocheze din timp strategia pentru următorul ciclu electoral. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat în exclusivitate Digi24 , în contextul unei întrebări despre posibilele nume vehiculate pentru viitoarele alegeri prezidențiale, inclusiv Ilie Bolojan (dreapta), George Simion (AUR) și Nicușor Dan, în ipoteza unei candidaturi susținute de PSD. Grindeanu a argumentat că până la scrutin mai sunt „trei ani și jumătate”, interval în care „se pot întâmpla multe”, sugerând că e prematură fixarea unor candidaturi și că actorii politici își calibrează deja acțiunile în funcție de o eventuală cursă prezidențială. În același context, liderul PSD a invocat și o idee atribuită lui Winston Churchill, potrivit căreia în politică „două săptămâni sunt multe”, pentru a sublinia volatilitatea scenei politice. Ce înseamnă, practic, poziționarea PSD Prin faptul că nu respinge scenariul, PSD își păstrează flexibilitatea de a negocia și de a-și ajusta opțiunile de candidatură pe măsură ce se schimbă raporturile de forțe și profilurile candidaților. În același timp, declarația indică faptul că discuțiile despre candidatul la prezidențiale sunt deja parte din calculul politic, chiar dacă decizia formală nu este pe agendă imediată. În materialul Digi24 nu sunt prezentate detalii despre o decizie internă a PSD sau despre negocieri concrete privind o eventuală candidatură a lui Nicușor Dan; poziția lui Grindeanu rămâne, deocamdată, la nivelul unei posibilități pe care nu o exclude. [...]

AUR ridică miza politică pentru 2028 după ce președintele Nicușor Dan a spus că se teme de rezultatul alegerilor parlamentare, iar prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu , a interpretat declarația ca semn că „se coace ceva la Cotroceni”, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a afirmat că teama sa vizează strict alegerile parlamentare din 2028 și a refuzat să detalieze. În declarația citată de Digi24, șeful statului a spus că îi este teamă de „un eventual rezultat” al scrutinului, fără alte explicații. În replică, Dan Dungaciu a ironizat poziția președintelui și a susținut că, încă din noiembrie 2026, acesta ar fi vorbit „explicit” despre „inacceptabilitatea aducerii AUR la guvernare”, iar îngrijorarea legată de 2028 ar indica o mișcare politică pregătită la Palatul Cotroceni. „Sigur că se întâmplă ceva și se coace ceva la Cotroceni”, a declarat Dan Dungaciu. De ce contează: semnal de polarizare înainte de ciclul electoral Schimbul de declarații mută discuția despre alegerile din 2028 în registrul confruntării directe între președinte și AUR, cu o miză explicită: accesul partidului la guvernare după parlamentare. În lipsa unor detalii suplimentare din partea președintelui despre natura temerilor sale, reacția AUR funcționează ca încercare de a transforma subiectul într-o temă de campanie și de a sugera existența unor planuri instituționale sau politice la Cotroceni. Contextul invocat de AUR: 2027, an electoral în Europa Dan Dungaciu a legat disputa internă de evoluțiile politice europene, susținând că 2027 ar putea aduce schimbări majore pe continent, pe fondul alegerilor din mai multe state. El a enumerat alegeri prezidențiale în Franța și a menționat Italia și Polonia, afirmând că ar putea ajunge la putere politicieni „suveraniști” și „conservatori”, care ar schimba „comportamentul Uniunii Europene”. În materialul Digi24 nu apar dovezi sau detalii concrete despre ce anume ar urma să se pregătească „la Cotroceni”, dincolo de interpretarea politică formulată de reprezentantul AUR. [...]

La o lună de la intrarea PSD la guvernare, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză că partidul a prioritizat consolidarea puterii interne și negocieri pentru funcții, în timp ce promisiuni cu impact fiscal și social – precum reducerea TVA la carburanți – nu au fost puse în practică , potrivit Digi24 . Mureșan, care este europarlamentar și este prezentat de Digi24 drept „fosta desemnare a președintelui pentru funcția de premier”, susține într-o postare pe Facebook că bilanțul PSD după prima lună în Executiv ar arăta o „concentrare a puterii guvernamentale” în jurul vicepremierului Marian Neacșu și „înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat”. „Bilanțul PSD după o lună de guvernare: Concentrarea puterii guvernamentale în mâinile lui Marian Neacșu, pentru a servi clientela de partid – DA. Înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat – DA.” Miza economică: promisiuni fiscale invocate ca neîndeplinite În aceeași postare, Mureșan enumeră măsuri pe care PSD le-ar fi promis înainte de intrarea la guvernare și care, la o lună, nu ar fi fost implementate. Printre acestea, el menționează explicit: reducerea TVA la carburanți – „NU”; reducerea generală a accizelor la carburanți – „NU”; indexarea salariilor și alocațiilor – „NU”; indexarea pensiilor – „încă «se analizează»”; identificarea „găurii” bugetare despre care PSD ar fi spus că a fost lăsată de Guvernul Bolojan – „NU”. Tot în postare, Mureșan afirmă că „PSD este cel care lăsase o gaură mare în buget”, iar „Guvernul Bolojan a acoperit o mare parte din ea”, fără ca materialul să ofere cifre sau o evaluare independentă a acestor afirmații. Context politic: PSD, rol major în coaliție fără premier PSD a intrat la guvernare la 20 octombrie 2026, într-o coaliție condusă de premierul independent Luca Niculescu. Deși nu deține funcția de prim-ministru, partidul are, potrivit Digi24, 11 miniștri și un ministru delegat și controlează portofolii precum Transporturile, Justiția, Apărarea, Agricultura și Sănătatea. Afirmațiile lui Mureșan sunt prezentate ca poziție politică exprimată pe Facebook; materialul nu include un răspuns al PSD la criticile formulate. [...]

PNL acuză lipsa unui proiect concret pentru reorganizarea administrativă , iar Ilie Bolojan spune că, dincolo de comasarea voluntară posibilă deja prin lege, „nu există nimic serios” în demersul anunțat de guvernul dominat de PSD, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă la Sibiu, vineri seară, președintele PNL a criticat faptul că tema reorganizării administrative este „aruncată” în spațiul public fără un proiect și fără o discuție pe „ceva concret”, în condițiile în care, susține el, există declarații diferite la Ministerul Dezvoltării, la partid și la Guvern. „Nu poţi să vii să arunci tema reorganizării administrative, care are un impact mare asupra cetăţenilor multor localităţi, fără să vii cu un proiect şi să discuţi pe ceva concret.” Ce spune Bolojan că există, de fapt, acum Bolojan a afirmat că singurul element „anunțat” care poate fi pus în practică imediat este comasarea voluntară între localități, deoarece aceasta se poate face pe baza legislației actuale, fără modificări legislative. Totodată, el a arătat că orice primărie are deja baza legală pentru a propune fuziunea cu o altă primărie, iar dacă autoritățile din două comune se înțeleg, nu vede „niciun fel de problemă”. Miza: reorganizare cu efecte asupra serviciilor, nu doar tăieri de cheltuieli Liderul PNL a spus că România are nevoie de o reorganizare administrativă, dar că aceasta trebuie gândită „cât se poate de serios” și cu accent pe calitatea serviciilor și pe factorii care pot genera dezvoltare. În argumentația sa, a dat exemplul comunelor sărace: dacă se alătură două astfel de comune, rezultatul nu devine automat o comună bogată. Bolojan a mai susținut că reducerea cheltuielilor este necesară, dar „nu e suficientă”, și a acuzat PSD de inconsecvență între pozițiile anterioare și anunțurile actuale. „Este o fractură logică între tot ceea ce au făcut până acum şi anunţurile pe care le fac.” Ce urmează în PNL PNL va continua consultările interne cu primarii, inclusiv cu cei din comune, iar partidul ar urma să își exprime un punct de vedere la începutul lunii decembrie. Digi24 notează că informațiile despre consultările anunțate sunt relatate de News.ro. Bolojan a mai precizat că, în perioada în care a fost la guvernare, nu a promovat reorganizarea administrativă din lipsa unui acord între partide pe acest subiect. [...]

Președintele Nicușor Dan a legat „teama de 2028” de riscul unui rezultat politic care să schimbe direcția guvernării , într-un mesaj care mută discuția despre digitalizare și securitate în zona stabilității instituționale înaintea alegerilor parlamentare, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută joi seară, la Berlin, unde șeful statului a revenit asupra afirmației rostite dimineață la Summitul pentru Guvernanță Digitală, când a spus că îi este „frică de anul 2028”. Nicușor Dan a precizat că se referă „evident” la alegerile parlamentare din 2028 și la „un eventual rezultat” al acestora, fără să intre în detalii. „Când am spus că îmi e teamă de 2028 am vorbit, evident, de alegerile parlamentare din 2028 şi nu vreau să dezvolt mai mult.” Întrebat explicit dacă se teme de venirea la putere a extremiștilor, președintele a refuzat să comenteze suplimentar, menținând aceeași linie: teama vizează un posibil rezultat al scrutinului, dar nu dorește să îl califice public. Contextul invocat: securitatea consumă „energie și timp” În intervenția de dimineață, Nicușor Dan a pus accent pe faptul că România nu trebuie să neglijeze „contextul de securitate” și că o parte importantă din energia sa și a echipei sale a fost consumată de această temă, pe care o consideră „esențială” și „obligatorie”, chiar dacă „nu e cel mai fericit lucru”. Tot în acest registru, președintele a menționat participarea la reuniunea „ Coaliției de Voință ”, ca exemplu de implicare în dosarele de securitate. De ce contează politic Prin clarificarea de la Berlin, președintele plasează explicit anul 2028 în logica riscului de instabilitate politică, într-un moment în care agenda publică include atât guvernanța digitală, cât și presiunile de securitate. Mesajul sugerează că, din perspectiva sa, miza alegerilor parlamentare poate influența capacitatea statului de a gestiona priorități strategice pe termen mediu, însă președintele nu a oferit scenarii sau nume și a evitat să detalieze temerea. [...]

Marian Neacșu își consolidează rolul de „pol administrativ” în PSD , iar asta poate înclina deciziile privind resursele și prioritățile guvernării fără o schimbare formală de lider, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Rectorul Universității din București, Marian Preda, susține că vicepremierul are deja o influență considerabilă în Guvern și în partid, dar este puțin probabil să încerce, cel puțin pe termen scurt, să-i dispute lui Sorin Grindeanu conducerea PSD. În intervenția la Digi24, Preda a argumentat că Neacșu ar prefera să rămână în zona administrativă, unde poate exercita putere „fără costurile politice” ale unei funcții de președinte de partid, care ar aduce expunere publică și atacuri directe. În schimb, influența sa asupra „jocurilor de putere” din PSD ar putea crește. „Tind să zic nu. Poate să aibă o mare influență, dar, sincer, îl văd mai degrabă continuând în zona aceasta de lider pe administrație și mai puțin interesat de o putere formală politică.” De ce contează: controlul administrativ poate cântări mai mult decât funcțiile politice Miza, în lectura rectorului, nu este o competiție deschisă pentru șefia PSD, ci faptul că deciziile cu impact asupra resurselor și aparatului guvernamental pot fi influențate decisiv din interiorul executivului. Preda a descris un echilibru în care există președinte de partid, premier și președinte al României, dar „deciziile pe multe resurse” ar fi luate de Neacșu. „Gândiți-vă la asta: avem un președinte al României, avem un președinte de partid, Sorin Grindeanu, avem un premier, Luca Niculescu, și deciziile pe multe resurse le ia Marian Neacșu.” Argumentele invocate: influență veche, eficiență și putere „în culise” Marian Preda susține că influența lui Marian Neacșu nu este una recentă, ci rezultatul mai multor guvernări în care a fost parte din cercul restrâns al liderilor PSD cu rol executiv. În opinia sa, Neacșu și-a construit autoritatea gradual, inclusiv prin experiență administrativă și capacitatea de a „rezolva probleme” într-un sistem birocratic complicat. „În primul rând, este un om eficient. Orice s-ar spune, faptul că în administrația noastră complicată, complexă, oamenii s-au obișnuit să îi caute pe cei care le rezolvă cumva problema [...] l-a avantajat mult pe Marian Neacșu.” Preda a mai afirmat că Neacșu „își întărește puterea în partid, în culise, în spatele ușilor închise”, fără să urmărească funcția supremă în partid, inclusiv în perioadele anterioare când a fost marginalizat politic. Ce urmează, potrivit analizei Pe termen scurt, scenariul unei preluări a conducerii PSD de către Marian Neacșu este considerat improbabil de către rectorul Universității din București. În schimb, direcția anticipată este creșterea influenței sale asupra deciziilor interne și a mecanismelor de putere din partid, pe fondul poziției sale guvernamentale. [...]