Știri
Știri din categoria Politică
Premierul slovac Robert Fico vrea ca delegația Slovaciei să meargă la summitul NATO de la Ankara fără mandat pentru noi împrumuturi sau contribuții financiare către Ucraina, poziționare care poate complica obținerea unui consens asupra unui pachet multianual de sprijin militar discutat în Alianță, potrivit Kyiv Post.
Fico a declarat sâmbătă, 27 iunie, că guvernul său se va opune inițiativei NATO de a aloca „miliarde de dolari” pentru contracte noi de producție de armament și pentru menținerea sprijinului militar acordat Ucrainei. Tema ar urma să fie una centrală la summitul NATO programat pe 7-8 iulie, la Ankara (Turcia).
Conform publicației slovace Aktuality, citată în material, Fico intenționează să aibă săptămâna viitoare consultări cu cei mai importanți oficiali constituționali ai Slovaciei, inclusiv cu ministrul apărării Robert Kaliňák. Obiectivul anunțat este ca delegația Slovaciei să participe la summit „strict fără mandat” de a aproba sau de a lua parte la decizii privind:
Fico a spus că Slovacia nu poate influența deciziile altor state membre NATO care aleg să sprijine Ucraina, dar a delimitat explicit Bratislava de această inițiativă, invocând riscul unei escaladări majore.
În declarațiile sale, Fico a avertizat că sprijinul militar ar putea duce la o escaladare cu consecințe grave, inclusiv riscul unui conflict mai larg.
„Știți ce s-ar putea întâmpla? O dronă va zbura aici, intenționat sau neintenționat, va cădea pe un bloc, vor fi morți sau răniți și am putea avea Al Treilea Război Mondial. De aceea, spun în numele Slovaciei: fără sprijin pentru război, Slovacia nu va plăti cheltuielile militare ale Ucrainei.”
Materialul notează că poziția lui Fico pe finanțarea armelor se înscrie într-o linie mai amplă de respingere a inițiativelor care ar apropia Ucraina de instituțiile occidentale. În luna mai, el a respins și o propunere atribuită cancelarului german Friedrich Merz privind acordarea unui statut de „membru asociat” al UE pentru Ucraina, pe durata procesului de aderare.
În același context, Kyiv Post menționează că și Kievul ar fi privit cu rezerve ideea, de teama unor soluții temporare care ar putea încetini drumul către aderarea deplină la Uniunea Europeană.
Recomandate
Participarea lui Nicușor Dan la reuniunea din Polonia pune pe agendă consolidarea apărării pe Flancul estic al NATO, inclusiv prin infrastructură cu uz dual și securitate energetică , potrivit Antena 3 . Președintele României va fi sâmbătă la Jurata, în Polonia, la o reuniune găzduită de omologul său, Karol Nawrocki , alături de președinții Estoniei, Letoniei și Lituaniei: Alar Karis, Edgars Rinkevics și Gitanas Nauseda. Informația este relatată de Agerpres, care citează Administrația Prezidențială . Ce se discută și de ce contează pentru regiune Potrivit Administrației Prezidențiale, întâlnirea este dedicată unor teme considerate „de importanță majoră” pentru regiune, în special întărirea securității europene în contextul amenințărilor generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de instabilitatea din Orientul Mijlociu și de transformările geopolitice actuale. Pe agenda discuțiilor intră și viitorul Uniunii Europene, în ideea că UE „trebuie să își adapteze eficient politicile” pentru a ține pasul cu evoluțiile globale, cu obiective legate de competitivitate, dezvoltare și securitate pentru statele membre. Mesajele anunțate: unitate în UE și întărirea Flancului estic Cu acest prilej, Nicușor Dan ar urma să insiste pe necesitatea menținerii unității Uniunii Europene și să reafirme angajamentul României față de unitatea aliaților și partenerilor în NATO și UE, prezentată drept fundament al „securității și prosperității comune”. Administrația Prezidențială mai arată că președintele României va accentua nevoia de consolidare a descurajării și apărării pe Flancul estic al NATO, atât militar, cât și prin combaterea amenințărilor hibride și cibernetice, precum și prin îmbunătățirea infrastructurii cu uz dual (civil și militar) și a securității energetice. [...]
Disputa pe numele premierului se mută pe miza negocierilor UE și a credibilității fiscale , după ce vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a atacat public candidatura PSD, într-un mesaj citat de HotNews , și a pledat pentru varianta susținută de PNL, USR și UDMR, europarlamentarul Siegfried Mureșan . Muraru a argumentat că România ar avea nevoie de „un premier care deschide uși la Bruxelles”, în contextul în care Mureșan ar negocia în prezent bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. În mesajul publicat pe Facebook, liderul liberal a invocat dimensiunea bugetului și nevoia României de finanțare europeană pentru domenii precum infrastructura, agricultura și coeziunea, prezentându-l pe Mureșan drept un actor cunoscut în negocierile europene și vicepreședinte al PPE. În oglindă, vicepreședintele PNL a criticat propunerea PSD pentru funcția de premier, Sorin Grindeanu, făcând trimitere la Ordonanța 13 și la controversele asociate acestuia. Muraru a susținut că Grindeanu „nu a purtat negocieri câștigate pentru țară” și „nu poate raporta fonduri europene aduse acasă”, concluzionând că, pe fondul „celei mai grave crize fiscale din ultimul deceniu”, decizia ar trebui să fie influențată de „CV-uri” și „memoria colectivă”. Context: impas politic după căderea Guvernului Veștea Atacul vine în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, Guvernul Veștea a fost respins luni în Parlament, iar președintele Nicușor Dan a reluat consultările cu partidele la Cotroceni. După ce PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, întâlnirea de vineri de la Cotroceni s-a încheiat după aproximativ o oră fără un consens, menținând blocajul privind formarea unei majorități și desemnarea unui nou șef al Executivului. [...]
Benjamin Netanyahu își repoziționează strategia electorală spre un guvern de coaliție „larg”, încercând să se delimiteze atât de extrema dreaptă, cât și de extrema stângă, într-un semnal de recalibrare politică înaintea următoarelor alegeri parlamentare, potrivit News . Premierul israelian a spus că, dacă va câștiga scrutinul, intenționează să formeze „un guvern național vast”, formulă prin care exclude explicit două variante: un executiv „de dreapta” și unul „de stânga” care ar depinde de partidele arabe. „Intenţionez să înfiinţez un guvern naţional vast, nici un guvern de dreapta, nici un guvern de stânga dependent de partidele arabe.” Declarația a fost făcută într-o conferință de presă televizată și este prezentată ca o schimbare semnificativă a strategiei sale post-electorale. Alegerile parlamentare sunt programate pentru cel târziu 27 octombrie. [...]
Deputatul PNL Ionuț Stroe acuză o repoziționare strategică a partidului spre USR, cu potențial de a redesena alianțe și negocieri politice , într-un nou atac la adresa conducerii liberale, potrivit Mediafax . Stroe susține că liderii PNL ar pregăti „în secret” o apropiere de USR și că ar acționa împotriva intereselor propriului partid. Într-o postare pe Facebook, el descrie un scenariu ipotetic în care conducerea unui partid și-ar mobiliza susținătorii online împotriva unor colegi și ar organiza întâlniri menite să faciliteze o colaborare politică cu USR. Acuzația centrală: „trădarea” ar fi apropierea de USR În mesajul său, Stroe afirmă că „adevărata trădare” ar fi apropierea PNL de USR, despre care spune că s-ar desfășura „în formă continuată de 12 luni”. Tot el acuză conducerea liberală că ar pregăti „livrarea la cheie a întregii infrastructuri a partidului către USR”, în condițiile în care, potrivit lui, USR a criticat constant PNL în ultimii ani. „Orice asemănare cu realitatea este întâmplătoare”, afirmă Stroe, după ce face referire la lideri ai PNL și la întâlniri care, în opinia sa, ar fi fost pregătite fără informarea partidului. Ținte interne și contextul tensiunilor din PNL În aceeași postare, Stroe spune că actuala conducere a PNL „abuzează de particula «Național» din denumire” și face referiri critice la europarlamentarul Dan Motreanu și la primarul municipiului Buzău, Constantin Toma , despre care afirmă că s-ar îndrepta politic către USR. Ieșirea publică vine pe fondul tensiunilor interne din PNL și al dezbaterilor privind direcția politică a formațiunii, într-un moment în care discuțiile despre formule de colaborare între partide rămân un subiect sensibil în interiorul liberalilor. [...]
Președintele Nicușor Dan a discutat cu lideri din Polonia și statele baltice despre întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un format regional care pune accent pe descurajare și pe securitatea energetică – teme cu efect direct asupra priorităților de investiții și infrastructură ale statelor din estul UE, potrivit Mediafax . Reuniunea informală a avut loc sâmbătă, la Jurata (Polonia), fiind găzduită de președintele polonez Karol Nawrocki , cu participarea președinților Estoniei (Alar Karis), Letoniei (Edgars Rinkēvičs) și Lituaniei (Gitanas Nausėda). Nicușor Dan a relatat întâlnirea într-o postare pe Facebook, vorbind despre „un schimb interesant de idei și viziuni”. Ce teme au fost pe agendă Conform șefului statului, discuțiile au vizat: securitatea în Europa; consolidarea apărării; descurajarea acțiunilor destabilizatoare pe Flancul Estic; întărirea infrastructurii; securitatea energetică. În același mesaj, Nicușor Dan a spus că a fost analizată și pregătirea statelor pentru „viitoarele provocări”. „Am analizat, de asemenea, cele mai bune modalități de a ne pregăti statele pentru viitoarele provocări.” De ce contează: apărare și energie, două capitole cu costuri și proiecte Prin includerea explicită a infrastructurii și a securității energetice în discuții, întâlnirea indică o agendă care depășește strict dimensiunea militară și atinge zone cu implicații bugetare și operaționale: investiții în rețele, capacități și reziliență, în special pentru statele de pe Flancul Estic. Nicușor Dan a mai afirmat că discuțiile au arătat hotărârea comună a participanților de a acționa pentru securitatea regiunii și a Uniunii Europene. „Discuțiile au evidențiat hotărârea noastră comună de a acționa cu responsabilitate pentru securitatea regiunii noastre și a întregii Uniuni Europene. Suntem prieteni apropiați, aliați de încredere și parteneri dedicați – în NATO, în Uniunea Europeană și dincolo de acestea.” [...]
Rusia amenință cu „consecințe” pentru România după interzicerea simbolurilor de stat la Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca , potrivit Mediafax . Mesajul, atribuit Mariei Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a fost publicat de Ambasada Rusiei în România pe Facebook și ridică miza diplomatică a unui incident pornit dintr-o decizie locală legată de drapel și imn. Ce reclamă Moscova și ce invocă drept „precedent” În comentariul citat, Zaharova susține că sportivelor ruse li s-a interzis folosirea drapelului și a imnului național la competiția FIG World Challenge Cup , desfășurată la Cluj-Napoca în perioada 26–28 iunie, descriind situația drept „politizare a sportului internațional”. Reprezentanta diplomației ruse afirmă că această interdicție ar fi venit „în ciuda” unor decizii ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea restricțiilor și „restabilirea deplină în drepturi” a sportivilor ruși. Ținta: Emil Boc și amenințarea cu blocarea candidaturilor României la competiții Zaharova îl indică pe primarul Clujului, Emil Boc, drept responsabil pentru menținerea restricțiilor, susținând că decizia a fost impusă de „primarul local”, sub pretextul combaterii „statului agresor”. „Nici organizatorii competiției, nici autoritățile nu au îndrăznit să i se opună acestui politician local, care, se pare, a decis să-și sporească astfel propriul «prestigiu».” În același mesaj, Zaharova acuză România de „rusofobie” și afirmă că țara ar trebui „privată de dreptul de a candida” pentru organizarea unor competiții internaționale de anvergură. Ce urmează, potrivit mesajului În final, Zaharova transmite că Rusia nu va lăsa situația fără răspuns. „Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe.” Reacția vine după retragerea Rusiei de la Cupa Mondială Challenge de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca, în contextul în care Emil Boc a anunțat că nu va permite afișarea drapelului Rusiei și intonarea imnului rus la eveniment. Materialul Mediafax nu detaliază ce tip de „consecințe” are în vedere partea rusă. [...]
