Știri
Știri din categoria Politică

Premierul slovac Robert Fico vrea ca delegația Slovaciei să meargă la summitul NATO de la Ankara fără mandat pentru noi împrumuturi sau contribuții financiare către Ucraina, poziționare care poate complica obținerea unui consens asupra unui pachet multianual de sprijin militar discutat în Alianță, potrivit Kyiv Post.
Fico a declarat sâmbătă, 27 iunie, că guvernul său se va opune inițiativei NATO de a aloca „miliarde de dolari” pentru contracte noi de producție de armament și pentru menținerea sprijinului militar acordat Ucrainei. Tema ar urma să fie una centrală la summitul NATO programat pe 7-8 iulie, la Ankara (Turcia).
Conform publicației slovace Aktuality, citată în material, Fico intenționează să aibă săptămâna viitoare consultări cu cei mai importanți oficiali constituționali ai Slovaciei, inclusiv cu ministrul apărării Robert Kaliňák. Obiectivul anunțat este ca delegația Slovaciei să participe la summit „strict fără mandat” de a aproba sau de a lua parte la decizii privind:
Fico a spus că Slovacia nu poate influența deciziile altor state membre NATO care aleg să sprijine Ucraina, dar a delimitat explicit Bratislava de această inițiativă, invocând riscul unei escaladări majore.
În declarațiile sale, Fico a avertizat că sprijinul militar ar putea duce la o escaladare cu consecințe grave, inclusiv riscul unui conflict mai larg.
„Știți ce s-ar putea întâmpla? O dronă va zbura aici, intenționat sau neintenționat, va cădea pe un bloc, vor fi morți sau răniți și am putea avea Al Treilea Război Mondial. De aceea, spun în numele Slovaciei: fără sprijin pentru război, Slovacia nu va plăti cheltuielile militare ale Ucrainei.”
Materialul notează că poziția lui Fico pe finanțarea armelor se înscrie într-o linie mai amplă de respingere a inițiativelor care ar apropia Ucraina de instituțiile occidentale. În luna mai, el a respins și o propunere atribuită cancelarului german Friedrich Merz privind acordarea unui statut de „membru asociat” al UE pentru Ucraina, pe durata procesului de aderare.
În același context, Kyiv Post menționează că și Kievul ar fi privit cu rezerve ideea, de teama unor soluții temporare care ar putea încetini drumul către aderarea deplină la Uniunea Europeană.
Recomandate

Decizia din Monitorul Oficial care îi dă lui Marian Neacșu control pe avize bugetare și coordonare pe ministere-cheie mută centrul de greutate al Guvernului , iar acest lucru ridică semne de întrebare despre cine gestionează, în practică, prioritățile cu impact financiar și administrativ, potrivit News . Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL) susține că, prin atribuțiile delegate vicepremierului PSD, premierul Luca Niculescu devine „prim-ministrul României cu cea mai mică influență asupra propriului Guvern de la Revoluție încoace”. Mureșan afirmă că „Sorin Grindeanu este prim-ministrul de facto al României”, în condițiile în care PSD ar controla „tot Guvernul”, iar vicepremierul Marian Neacșu primește atribuții extinse asupra aparatului guvernamental și a unor ministere pe care liberalul le numește „cheie”. Ce prevede decizia: filtru pe actele cu impact bugetar și coordonare funcțională Publicația notează că miercuri a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie semnată de premierul Luca Niculescu privind stabilirea atribuțiilor lui Marian Neacșu (viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne). Documentul îi dă lui Neacșu, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”, rolul de a aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de o listă amplă de ministere, între care: Transporturi și Infrastructură Finanțe Afaceri Externe Justiție Apărare Națională Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Energie Agricultură și Dezvoltare Rurală Mediu, Ape și Păduri Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Investiții și Proiecte Europene Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Sănătate Educație și Cercetare Cultură În plus, decizia stabilește că Neacșu „asigură coordonarea funcțională” pentru mai multe ministere și structuri, inclusiv Transporturi, Justiție, Apărare, Economie, Agricultură, Mediu, Dezvoltare, Investiții și Proiecte Europene, Muncă, Sănătate și ministerul delegat pentru învățământ preuniversitar. Documentul mai prevede că vicepremierul „coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului” și că are obligația de a informa permanent prim-ministrul despre aplicarea prevederilor. Totodată, este abrogată o decizie anterioară din 2025 privind atribuțiile lui Marian Neacșu. Miza politică invocată de PNL: cine are puterea reală în executiv În interpretarea eurodeputatului PNL, această arhitectură de atribuții arată că PSD își consolidează controlul asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv asupra celor cu impact bugetar, iar premierul ar rămâne fără „putere reală”. „Un premier lipsit de putere nu va putea reprezenta credibil România în Europa în aceste momente importante, cu un război la graniță, provocări economice și negocieri decisive privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene.” Mureșan mai spune că Luca Niculescu ar fi „un prim-ministru fără sprijinul unui partid propriu”, iar Sorin Grindeanu ar conduce „informal” Guvernul și ar anunța „cele mai importante decizii”. În materialul citat nu apar reacții ale premierului Luca Niculescu, ale lui Marian Neacșu sau ale PSD la acuzațiile formulate de eurodeputatul PNL. [...]

Vicepremierul Marian Neacșu primește control pe avizele bugetare ale ministerelor , printr-o decizie semnată de premierul Luca Niculescu și publicată în Monitorul Oficial, ceea ce mută un filtru-cheie al cheltuielilor și inițiativelor guvernamentale către un singur centru de decizie, potrivit Digi24 . Decizia îi dă lui Neacșu atribuții de avizare a proiectelor ministerelor cu impact bugetar și de coordonare a activității unor portofolii din Guvern. În plus, el va coordona instituțiile publice și structurile din aparatul de lucru al Guvernului și va asigura „informarea permanentă” a prim-ministrului cu privire la aplicarea prevederilor stabilite. Ce se schimbă, concret, în circuitul deciziilor cu impact bugetar Miza imediată este una operațională și financiară: proiectele de acte normative care implică bani publici trec printr-un aviz suplimentar concentrat la nivelul vicepremierului. În formularea din documentul citat de Digi24, atribuția vizează avizarea proiectelor cu impact bugetar elaborate de ministere, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”. În reacțiile politice prezentate de Digi24, această repoziționare este interpretată ca o diminuare a rolului premierului în negocierea priorităților și alocărilor, în condițiile în care decizia prevede explicit că vicepremierul îl informează pe prim-ministru. Reacții politice: acuzații de „premier din umbră” și critică pe concentrarea puterii Deputatul USR Oana Țoiu a susținut, într-o postare pe Facebook citată de Digi24, că PSD ar prelua „practic rolul de șef al Guvernului” prin Marian Neacșu, argumentând că miniștrii nu ar mai negocia direct cu premierul prioritățile și alocările bugetare, ci cu vicepremierul care avizează proiectele. Și senatorul PNL de Arad Glad Varga a comentat, tot pe Facebook, că documentul îi acordă lui Neacșu atribuții extinse de avizare pentru proiecte cu impact bugetar de la 15 ministere, inclusiv de la Finanțe, și că acesta ar urma să coordoneze zece ministere și ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, în timp ce premierul este „ținut la curent” prin informare. Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a reacționat, de asemenea, pe Facebook, cu o formulare ironică despre rolurile celor doi. Contextul juridic invocat în decizie În textul redat de Digi24, decizia este emisă în temeiul art. 29 din OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ) și al art. 1 alin. (2) și (3) din OUG nr. 40/2026 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale. Ce nu reiese din informațiile publicate de Digi24 este cum va funcționa, în practică, acest filtru în raport cu avizele existente (de exemplu, cele tehnice sau interministeriale) și dacă vor exista termene sau proceduri interne suplimentare; materialul indică însă explicit transferul de atribuții către vicepremier și mecanismul de informare a premierului. [...]

Disputa politică din Parlament riscă să împingă în plan secund implementarea măsurilor UE de securitate antidrone , într-un moment în care Marea Neagră și zona Dunării sunt invocate ca spații cu incidente și amenințări directe, potrivit Digi24 . Schimbul de replici dintre USR și AUR a avut loc în timpul dezbaterii unui proiect de hotărâre privind opinia Camerei Deputaților la planul de acțiune al Comisiei Europene pentru securitatea în materie de drone și soluții antidrone. Dezbaterea s-a tensionat după intervenția deputatei SOS Verginia Vedinaș, care a contestat descrierea Mării Negre ca fiind „cea mai periculoasă din lume”. În acest context, parlamentari USR și AUR au urcat la tribună și s-au atacat reciproc, mutând accentul de pe conținutul tehnic și de securitate al documentului pe acuzații politice. Ce s-a discutat: planul UE pentru drone și soluții antidrone Pe ordinea de zi s-a aflat proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la „Planul de acțiune privind securitatea în materie de drone și soluții antidrone”, document al Comisiei Europene adresat Parlamentului European și Consiliului. Textul proiectului este disponibil în forma publicată de Camera Deputaților, la linkul către proiectul de Hotărâre . În intervenția sa, deputatul USR Allen Coliban a invocat situația de securitate din regiune și a afirmat că în Marea Neagră au fost „570 de nave lovite și 40 de marinari morți în 2026”, susținând că sunt „cifre superioare celor din Strâmtoarea Ormuz” și atribuind degradarea situației „agresorului numit Rusia”. Miza politică: Rusia, „suveranismul” și industria de apărare Fosta ministră de Externe Oana Țoiu (USR) a criticat o parte dintre politicienii care se declară „suveraniști”, acuzând lipsa de poziționări publice împotriva Rusiei și legând tema de inviolabilitatea granițelor, inclusiv prin referiri la drone care ar fi explodat la Galați și la atacuri în zona Mării Negre, inclusiv în apele teritoriale și pe Dunăre. Replica liderului AUR, George Simion , a mutat disputa către acuzații legate de guvernare și numiri în sistemul diplomatic, dar și către industria de apărare. Simion a susținut că „industria de apărare românească” ar fi ajuns „praf” și a atacat referirile la „SAFE”, pe care l-a asociat cu „corupție”, invocând inclusiv Uzina Mecanică Sadu și numele Viorel Salvador Caragea (administrator special, potrivit textului Digi24). Tot el a acuzat că banii ar fi fost trimiși „la Rheinmetall în Germania”. Țoiu a revenit cu o replică la adresa lui Simion, afirmând că acesta ar fi „făcut de râs” România în deplasări externe și apărând corpul diplomatic. În același timp, a susținut că USR este o „forță politică reformistă” și a acuzat AUR că evită să critice „rețele corupte”, făcând „opoziție tot opoziției”. De ce contează: semnalul pentru decizii cu impact de securitate Schimbul de acuzații arată cât de ușor poate fi politizată o temă cu componentă tehnică și de securitate – apărarea antidrone – chiar în cadrul unei dezbateri formale despre poziția Camerei Deputaților față de un plan al Comisiei Europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau efectele concrete ale hotărârii, rămâne neclar ce pași urmează procedural și ce impact imediat va avea votul asupra implementării măsurilor la nivel național. [...]

Ilie Bolojan contestă „gaura din buget” invocată de PSD și susține că nu au existat facturi întârziate la plată în mod premeditat , într-un mesaj care mută disputa politică în zona credibilității datelor fiscale și a continuității investițiilor publice, potrivit Digi24 . Președintele PNL a afirmat, marți seară, că PSD este obișnuit să „rostogolească” promisiunile și să le amâne, „în speranța că vor fi uitate”, avertizând că o astfel de abordare poate genera un „vot penalizator puternic”. Declarațiile au fost făcute la Digi24, în contextul discuțiilor despre măsuri guvernamentale și tensiunile dintre partide. Disputa pe „gaura din buget” și facturile neplătite Întrebat despre „gaura din buget” reclamată de PSD, Bolojan a numit tema „prima fumigenă a guvernării – greaua moștenire” și a susținut că, „în termeni reali”, nu au existat facturi întârziate la plată în mod deliberat. El a dat ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării, unde ar fi existat facturi neplătite dintr-un motiv procedural: după demiterea guvernului, nu s-a mai putut face rectificarea bugetară pentru a muta fonduri între capitole. În acest context, Bolojan a menționat suma de 1,4 miliarde blocată la un capitol bugetar, în timp ce în altul existau facturi emise și neplătite. Totodată, liderul PNL a susținut că guvernul pe care l-a condus „a încheiat PNRR ”, a avut „un record de investiții” și a lăsat „o traiectorie fiscală” care ar duce către „ținta de deficit”. Semnal către mediul economic: listarea companiilor de stat Bolojan a criticat PSD și pe tema listării unor pachete din companiile de stat (listarea înseamnă vânzarea de acțiuni pe bursă), acuzând o schimbare de poziție: după ce ar fi atacat anterior intenția de listare, actualul guvern PSD ar fi anunțat că vede o soluție în această direcție. Ce spune PNL despre măsurile guvernului În același timp, Bolojan a afirmat că PNL nu va bloca inițiativele guvernului dacă acestea sunt „lucruri bune”, argumentând că important este efectul măsurilor, nu cine le propune. O parte dintre declarațiile sale sunt redate și de Agerpres, fără elemente suplimentare față de pasajele citate de Digi24 în materialul publicat. [...]

Hubert Thuma cere declanșarea alegerilor interne în PNL, de jos în sus, înaintea unui Congres care să aleagă președintele partidului , poziționându-se explicit în favoarea lui Alin Tișe pentru șefia formațiunii, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională pentru partid: resetarea conducerilor locale și județene ca etapă prealabilă unei competiții interne la vârf, cu un mandat susținut prin voturi „în spate”. Președintele Consiliului Județean Ilfov a spus că alegerile ar trebui organizate „în toate organizațiile PNL din țară”, în ordinea: organizații locale, filiale județene, apoi Congres. El a anunțat că îl susține pe Alin Tișe la președinția PNL, argumentând că se regăsește în „viziunea” acestuia. Calendarul propus: locale, județe, apoi Congres În mesajul publicat pe Facebook și citat de Antena 3, Thuma descrie o succesiune de pași care ar urma să ducă la alegerea conducerii centrale: alegeri în organizațiile locale; alegeri în filialele județene; Congres, unde delegații vin cu votul colegilor. „E timpul pentru alegeri interne în toate organizațiile PNL din țară, de jos în sus: întâi organizațiile locale, apoi filialele județene și, la final, congresul.” De ce îl susține pe Alin Tișe Thuma își motivează sprijinul printr-un set de principii pe care spune că ar trebui să definească PNL, între care: partid de dreapta cu valori creștine și conservatoare, reprezentarea clasei de mijloc și a antreprenorilor, legitimitate obținută prin vot și rezultate, precum și capacitatea partidului de a-și stabili singur direcția. În același mesaj, el invocă și experiența administrativă a lui Alin Tișe, menționând că acesta este la al patrulea mandat la conducerea Consiliului Județean Cluj. Ce urmează Din informațiile prezentate, Thuma indică drept pas necesar organizarea alegerilor interne la nivel național, urmate de Congresul PNL în care să fie ales președintele partidului. Antena 3 nu menționează un calendar concret sau o dată pentru aceste etape. [...]

UDMR avertizează că va folosi inclusiv moțiunea de cenzură pentru a bloca o reformă administrativ-teritorială adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului , pe fondul discuțiilor publice despre comasări care ar putea schimba configurația județelor și a localităților cu populație maghiară, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că formațiunea nu contestă ideea unei reforme, dar respinge varianta în care aceasta ar fi împinsă rapid prin Parlament, fără un proiect concret și fără o negociere mai largă. Miza, în lectura UDMR, este atât procedura legislativă (asumarea răspunderii), cât și efectele potențiale asupra reprezentării și ponderii etnice în anumite unități administrativ-teritoriale. Ce instrumente parlamentare ia în calcul UDMR Csoma Botond afirmă că UDMR „se gândește la toate mijloacele parlamentare” pentru a opri demersul dacă Guvernul ar alege să adopte reforma prin asumarea răspunderii, menționând explicit posibilitatea unei moțiuni de cenzură. „Ne gândim la toate mijloacele parlamentare pe care le putem uza ca să stopăm acest demers. Să nu se facă prin angajarea răspunderii”. În același timp, el precizează că, până la momentul declarațiilor, nu a văzut un proiect elaborat și pune sub semnul întrebării utilitatea discuției despre o moțiune în absența unui text concret. De ce contează: risc de blocaj politic și incertitudine pentru administrația locală Din perspectiva impactului de reglementare, o reformă administrativ-teritorială adoptată prin asumarea răspunderii ar accelera procesul legislativ, dar ar crește probabilitatea unei confruntări parlamentare cu efecte directe asupra stabilității guvernamentale (prin moțiune de cenzură). În paralel, discuțiile publice despre praguri numerice și comasări, fără un proiect, alimentează incertitudinea pentru primării și consilii județene. Potrivit materialului, reforma „ar urma să afecteze 30 de primari UDMR și 50 de primării din localitățile cu un număr mare de maghiari”. Argumentul UDMR: reformă „complexă” și angajamente internaționale Csoma Botond susține că reforma trebuie discutată „cu toată clasa politică” și cu specialiști, nu redusă la „o regulă numerică”. El dă exemplul Poloniei, unde ar fi fost luate în calcul particularități istorice, geografice și etnice, și afirmă că UDMR consideră actualul sistem administrativ „învechit”, fiind creat în 1968. În plus, liderul deputaților UDMR invocă angajamentele internaționale ale României, inclusiv convenția-cadru privind protecția minorităților naționale (Consiliul Europei) , menționând articolul 16, care ar limita modificările dacă acestea ar ajunge „în detrimentul” unei comunități naționale sub aspectul ponderii etnice. Întrebat despre scenariul vehiculat în presa maghiară, el admite că, în cazul unei comasări „în acest sens”, județe cu majoritate etnică maghiară „ar putea să dispară”. Ce urmează UDMR condiționează discuția de existența unui proiect și de un proces de consultare mai larg. În lipsa acestora, formațiunea transmite că va încerca să blocheze adoptarea prin asumarea răspunderii, inclusiv prin instrumente care pot declanșa o criză politică în Parlament. [...]