Știri
Știri din categoria Politică
Valul de revolte din Franța riscă să împingă campania prezidențială din 2027 într-o zonă imprevizibilă, cu efecte directe asupra poziționării candidaților și asupra agendei de ordine publică, potrivit Politico.
Jafurile și violențele din weekend au devenit rapid combustibil electoral: favorita extremei drepte, Marine Le Pen, încearcă să capitalizeze tema „legii și ordinii”, în timp ce Jean‑Luc Mélenchon (stânga radicală) este presat să se delimiteze de violențe, iar zona centristă caută o fereastră de relansare, cu condiția să se distanțeze de președintele Emmanuel Macron, criticat pentru reacția sa.
Le Pen primește un impuls pe termen scurt, inclusiv prin faptul că rivalii recunosc că episoadele de violență „beneficiază extrema dreaptă”, după cum a declarat eurodeputata de centru-dreapta Nathalie Loiseau. Le Pen s-a prezentat drept alternativa la actuala putere, cu un mesaj despre o „Franță pacificată”.
În paralel, Jordan Bardella, liderul partidului său (Rassemblement National), a ridicat miza retorică, avertizând asupra escaladării jafului și susținând că „autoritățile se prăbușesc”.
Totuși, Politico notează că haosul prelungit poate deveni o vulnerabilitate pentru un partid perceput de mult timp ca alimentând tensiunile sociale. Un consilier al lui Bardella, Charles‑Henri Gallois, respinge ideea că venirea la putere a partidului ar declanșa revolte, dar subiectul circulă deja în interiorul formațiunii.
Jean‑Luc Mélenchon este descris ca fiind „în defensivă”, încercând să păstreze echilibrul între susținerea protestatarilor și distanțarea de violențe. Politico arată că aleși ai stângii radicale au fost vizibili în blocade și în discursul privind presupuse abuzuri ale poliției, iar adversarii îl acuză că a încurajat furia din stradă care a degenerat în incendieri și jafuri.
Un sondaj Cluster 17 realizat pentru Politico indică faptul că liderul de 75 de ani se află deja printre politicienii „cel mai frecvent respinși” în Franța. Luni, Mélenchon a contraatacat guvernul, acuzându-l că ar alimenta „dezordinea” prin acuzații la adresa grupărilor de ultra-stânga.
Pentru Edouard Philippe, candidat de centru-dreapta și fost premier al lui Macron, revoltele sunt o problemă dublă: trebuie să se desprindă de imaginea președintelui, perceput ca reacționând insuficient, dar poate folosi criza pentru a-și întări profilul. Philippe l-a criticat public pe Macron după discursul televizat de duminică, spunând că ar fi preferat „decizii și inițiative” pentru restabilirea ordinii și că țara are nevoie de „cineva la comandă”. În același timp, un ministru citat anonim îl descrie drept „foarte prezidențial”, dar fără măsuri concrete.
Raphaël Glucksmann, eurodeputat și recent desemnat candidat al centrului-stânga după primarele socialiștilor, încearcă să se diferențieze de Mélenchon printr-un mesaj mai dur față de violențe, spunând că este „insuportabil” ca „hoarde de jefuitori” să atace simboluri ale statului. Politico consemnează și o creștere în sondaje: un sondaj Elabe îl plasează între 15% și 16,5%, într-o zonă similară cu Mélenchon și Philippe, deși un ministru citat se așteaptă ca Glucksmann să atingă un vârf curând.
Emmanuel Macron este criticat pentru discursul televizat în care, potrivit Politico, nu a anunțat măsuri concrete, deși a promis că cei care au „distrus” vor plăti și a cerut „răspunsuri clare” despre escaladarea protestelor. Luni, premierul Sébastien Lecornu a anunțat măsuri precum interdicții de circulație localizate, restricții de mișcare și interzicerea demonstrațiilor publice.
Publicația notează însă că o nouă zi de manifestații este deja anunțată pentru sâmbăta următoare, alimentând temerile că mișcarea ar putea evolua într-un val de proteste de durată, comparabil cu „Vestele galbene” din 2018–2019 — scenariu care ar transforma insecuritatea și ordinea publică într-o temă definitorie a campaniei prezidențiale din 2027.
Recomandate
Escaladarea protestelor în violențe pune presiune pe guvernul Macron să întărească securitatea fără măsuri excepționale , într-un moment în care criza este deja folosită politic înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, relatează Al Jazeera . Într-un discurs televizat către națiune, duminică, președintele Emmanuel Macron a vorbit despre „furie și rușine” față de ceea ce a descris drept încercări ale unor protestatari violenți „de a doborî republica”. El a promis creșterea măsurilor de securitate și a spus că cei implicați în revolte și jafuri „vor plăti pentru crimele lor”, însă nu a anunțat instituirea stării de urgență sau a unei interdicții de circulație. Ministerul francez de Interne a transmis că aproape 2.400 de persoane au fost arestate sâmbătă, iar aproximativ 1.000 de polițiști și jandarmi au fost răniți, după unele dintre cele mai grave episoade de violență urbană din ultimii ani. Macron a insistat asupra diferenței dintre protestatarii cu „revendicări legitime” și cei care „au distrus, au spart și au jefuit”. Totodată, a anunțat lansarea unei „celule de criză” pentru a oferi „ajutor de urgență” celor afectați și a promis că vor fi trase „învățăminte” pentru a preveni repetarea situației. Miza politică: securitate și ordine publică, fără consens Din Paris, corespondenta Al Jazeera Natacha Butler a spus că discursul lui Macron „poate nu a avut surprize” și a ridicat semne de întrebare dacă va fi suficient pentru a calma o parte dintre protestatari, care afirmă că s-au săturat să audă astfel de intervenții ale președintelui. În paralel, protestele au devenit „minge politică” pentru partidele care caută sprijin public înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor. În acest context: candidatul de stânga Jean-Luc Mélenchon a acuzat guvernul că este „singurul responsabil” pentru distrugerile din timpul protestelor și că a eșuat în menținerea ordinii publice; candidatul de extremă dreapta Jordan Bardella a catalogat discursul de duminică drept „lamentabil” și „laș”, susținând că guvernul nu mai are ce oferi francezilor și „nici măcar nu îi poate proteja”. Pentru context vizual și detalii suplimentare despre amploarea incidentelor, Al Jazeera a publicat și materiale separate despre protestele care au degenerat în jafuri și incendii, precum și despre evoluția crizei: galeria foto , situația din Paris și analiza cauzelor crizei . [...]
România ar putea ieși marți din blocajul politic, dar cu un guvern estimat la doar șase luni , într-un aranjament fragil care pune sub semnul întrebării predictibilitatea deciziilor economice și bugetare, potrivit Mediafax , care citează o analiză POLITICO. Parlamentul ar urma să voteze învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu , după o criză politică de cinci luni și „trei încercări eșuate”, conform analizei. Miza imediată este oprirea prelungirii instabilității, însă durata anticipată a cabinetului – aproximativ șase luni – indică un orizont scurt pentru politici coerente, inclusiv pe zona fiscal-bugetară. O majoritate „vot cu vot”, cu PSD în cabinet și PNL în afara lui După săptămâni de negocieri, perspectiva alegerilor anticipate i-a împins pe liberali (PNL) și social-democrați (PSD) către un acord de susținere a unui guvern condus de Luca Niculescu, notează POLITICO. Formula descrisă de publicație presupune că PSD intră la guvernare, în timp ce PNL rămâne în afara cabinetului. În același timp, POLITICO arată că PNL a refuzat să semneze un program de coaliție detaliat, ceea ce ar obliga noua administrație să își construiască sprijinul parlamentar „vot cu vot”. Consecința directă este lipsa garanției unei majorități stabile pe termen lung, chiar dacă învestirea trece. Bugetul pe 2027, punctul de tensiune: investiții vs. prudență fiscală Una dintre prioritățile PSD este adoptarea până la finalul lunii noiembrie a unui „buget pentru anul 2027 axat pe investiții”, orientat „departe de austeritate”, potrivit declarațiilor liderului PSD, Sorin Grindeanu , într-un interviu pentru Playbook, citat de POLITICO. „România are nevoie de un plan de redresare economică, nu de austeritate.” Analiza menționează că această abordare îl plasează pe Grindeanu în opoziție cu PNL, partid care a susținut prudența fiscală. Pentru mediul de afaceri, disputa sugerează că direcția bugetară ar putea rămâne negociată de la un vot la altul, cu risc de întârzieri sau compromisuri greu de anticipat. Context: AUR în sondaje și ruptura dintre PSD, PNL și USR Criza a început după ce, în luna mai, PSD a ieșit din coaliția cu PNL și Uniunea Salvați România (USR), demers în care s-a aliat cu AUR, potrivit POLITICO. Publicația leagă ascensiunea AUR de efectele reformelor nepopulare pentru reducerea datoriei publice, care ar fi împins o parte din electoratul PSD către formațiunea de extremă dreapta. În prezent, neîncrederea dintre foștii parteneri complică refacerea unei formule clasice de guvernare: PNL și USR refuză să mai formeze un guvern alături de PSD, conform analizei. PSD exclude o înțelegere cu AUR, dar avertizează asupra riscului electoral În interviul pentru POLITICO, Sorin Grindeanu a spus că nu va căuta noi înțelegeri cu AUR, invocând diferențe legate de Europa și securitatea națională. „Cât timp voi ocupa această funcție, PSD nu va avea niciun fel de acord cu AUR.” Totuși, liderul PSD afirmă că speră să refacă alianța cu foștii parteneri peste șase luni, pe baza unui program economic diferit, care să evite tăierile bugetare. În caz contrar, avertizează el, AUR ar putea continua să crească în sprijin. Pentru moment, chiar dacă votul de învestire ar pune capăt blocajului, datele din analiza citată indică o guvernare cu stabilitate limitată și cu un calendar bugetar încărcat, în care negocierile politice pot influența direct ritmul deciziilor economice. [...]
Votul de învestitură al Guvernului Luca Niculescu poate debloca interimatul, dar depinde de disciplina PNL , în condițiile în care Executivul are, pe hârtie, majoritatea necesară prin acordurile semnate cu PNL și UDMR, potrivit News . Guvernul premierului desemnat Luca Niculescu ajunge marți la votul în plenul comun al Parlamentului, după ce dimineață sunt programate audierile ultimilor miniștri propuși. Luni, toți miniștrii audiați au primit avize favorabile în comisii. Votul este programat la ora 14.00, iar pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. Miza imediată este încetarea perioadei de interimat a guvernului demis condus de Ilie Bolojan , după șase luni în care au existat trei tentative eșuate de a trece un Cabinet. Majoritatea există, dar apar fisuri în PNL Conform calculelor prezentate, PSD, PNL și UDMR ar avea împreună 239 de voturi (peste pragul de 233), dacă parlamentarii celor trei formațiuni votează integral. În același timp, există semnale că nu toți liberalii vor susține Cabinetul. News notează că sunt așteptate voturi împotrivă și din partea unor parlamentari PNL care s-au poziționat împotriva deciziei conducerii partidului, invocând prezența miniștrilor PSD în guvern. Filiala PNL Iași a anunțat sâmbătă că nu susține învestirea, decizia fiind luată în unanimitate de Biroul Politic Județean. „PNL Iaşi consideră că soluţia legitimă pentru depăşirea blocajului politic rămâne constituirea unei majorităţi reformiste credibile sau, în absenţa acesteia, întoarcerea la votul cetăţenilor prin alegeri anticipate”, a transmis filiala Iaşi a PNL. Condițiile PNL și UDMR: deficit și drepturi ale minorităților Premierul desemnat a semnat acorduri de susținere cu PNL și UDMR pentru votul de învestitură. Ilie Bolojan a declarat că acordul cu PNL stabilește condiții pe care viitorul Executiv trebuie să le respecte până la adoptarea bugetului pe 2027, inclusiv o țintă de deficit. România ar trebui să aibă „un deficit bugetar anul viitor în scădere” și să ajungă „la maximum 5,3%”, potrivit lui Ilie Bolojan. Bolojan a insistat că documentul nu este „un cec în alb”, ci un aranjament necesar pentru ca ordonanțele și rectificările bugetare să poată fi adoptate și pentru pregătirea bugetului pe 2027. UDMR, prin Kelemen Hunor, a anunțat că sprijină învestirea în condiții „clare”, între care respectarea drepturilor minorităților și sprijinirea învățământului în limba maghiară. Opoziția: AUR și USR au anunțat că nu votează AUR și USR au transmis că nu vor susține Guvernul Luca Niculescu. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a invocat mai multe motive, inclusiv că Executivul ar fi rezultat din „impunerea” voinței președintelui Nicușor Dan. USR a decis, în Comitetul Politic, să voteze împotrivă. Dominic Fritz a motivat decizia prin faptul că ar fi vorba despre „un guvern care va fi condus de la sediul PSD” și care s-ar sprijini pe „o majoritate toxică cu AUR”. Ce urmează în Parlament Marți, audierile ultimilor miniștri propuși sunt programate între orele 09.00 și 12.00, pentru portofoliile: Justiție, Proiecte Europene, Externe, Muncă și Sănătate. Ulterior, plenul comun votează învestirea. În context, News amintește că, după respingerea a două propuneri de guvern (Cabinetele Veștea și Mureșan) și retragerea unei propuneri care nu a ajuns la vot (Eugen Tomac), s-a întrunit condiția pentru declanșarea alegerilor anticipate, însă decizia aparține președintelui, potrivit Constituției. Președintele Nicușor Dan a declarat că sunt „șanse mari” ca guvernul propus de Luca Niculescu să fie învestit. [...]
PSD ar urma să revină la guvernare, iar PNL și USR să treacă în opoziție după votul de învestire al Guvernului Niculescu, iar Marian Neacșu descrie rotația de roluri drept un exercițiu „benefic”, potrivit Mediafax . Marian Neacșu, propus de PSD pentru preluarea Ministerului Afacerilor Interne în cabinetul condus de Luca Niculescu, a spus după audierea din Parlament că alternanța dintre guvernare și opoziție ar fi utilă pentru cele două partide care au fost până acum în coaliție. „Cu siguranță, cred că, într-un fel sau altul, determinat de faptul că până acum cele două partide importante s-au aflat într-o coaliție, cred că și unii și alții am uitat și să exercinăm puterea și să exercinăm opoziția.” Ce urmează procedural Scenariul descris depinde de votul de învestire din Parlament: dacă Guvernul Niculescu trece, PNL și USR ar urma să intre în opoziție, iar PSD să revină la Palatul Victoria. În paralel, audierile miniștrilor propuși s-au încheiat, iar candidații au primit avize favorabile, conform aceleiași surse. Miza instituțională: Interne și, posibil, Curtea de Conturi În același context, Neacșu a fost întrebat și despre o posibilă candidatură la șefia Curții de Conturi , poziție pentru care numele său a fost vehiculat recent. El a afirmat că, dacă se va deschide o oportunitate și vor începe procedurile, va lua în calcul „foarte serios” această variantă, precizând totodată că nu se știe încă momentul declanșării procedurilor pentru desemnarea președintelui Curții de Conturi. [...]
Kelemen Hunor avertizează că AUR ar putea ajunge la 40% cu redistribuire dacă ar fi alegeri acum , iar miza pentru următorii ani este cum se reconfigurează opoziția și cât din votul de protest va fi captat de alte partide, potrivit Adevărul . Liderul UDMR a spus la TVR 1 că, „astăzi, dacă am fi avut alegeri”, AUR ar ieși pe primul loc „în jur de 40% cu redistribuire”, dar a adăugat că până în 2028 ar putea apărea „alte două partide” cu potențial de creștere în opoziție. În același timp, Hunor a indicat că intrarea unor formațiuni precum USR și PNL în opoziție ar schimba dinamica, iar rezultatul depinde de cât vor reuși acestea „să adune din protest”. De ce contează: votul antisistem și competiția din opoziție Hunor a susținut că ascensiunea AUR nu poate fi explicată printr-o singură cauză și a descris fenomenul ca pe un vot „împotriva establishment-ului politic, împotriva mainstream-ului”. În lectura sa, nemulțumirea publică a fost alimentată de „crize suprapuse”, de modul în care a fost gestionată guvernarea în 2023–2024 și de anularea alegerilor prezidențiale din 2024 , elemente care au împins electoratul spre opțiuni antisistem. Presiune pe instituții după anularea alegerilor din 2024 Pe tema anulării alegerilor prezidențiale din 2024, liderul UDMR a afirmat că așteaptă un raport și explicații publice și a precizat că nu are acces la informații clasificate, motiv pentru care nu vrea „să intre în speculații”. El a cerut instituțiilor statului să explice public ce s-a întâmplat, argumentând că lipsa clarificărilor alimentează teorii conspiraționiste. „Instituțiile statului trebuie să aibă curajul să iasă și să spună «uite asta s-a întâmplat».” Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la TVR 1, relatată și de TVR Info . Contextul discuției despre anularea alegerilor este detaliat într-un material separat al Adevărul . [...]
Marian Neacșu lasă deschisă opțiunea Curții de Conturi, dar mizează pe MAI , ceea ce prelungește incertitudinea privind calendarul și competiția pentru conducerea instituției de audit a statului, într-un moment în care se formează noul Executiv. Declarațiile au fost relatate de Antena 3 . Neacșu, propus pentru funcția de ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Niculescu, a spus la Palatul Parlamentului că, „cel puțin pentru moment”, preferă portofoliul de la Interne și că își va face datoria „foarte bine”, însă nu exclude să ia în calcul șefia Curții de Conturi dacă se va ivi oportunitatea, potrivit Agerpres, citată de publicație. Ce spune despre procedura pentru Curtea de Conturi Întrebat dacă acceptarea portofoliului de la Interne înseamnă renunțarea la șansele de a conduce Curtea de Conturi, Neacșu a indicat că nu este clar când ar urma să înceapă procedurile de desemnare. „Nu ştim când vor avea loc procedurile pentru desemnarea şefiei Curţii de Conturi. Pot să vă spun că îmi voi face foarte serios, cum am făcut peste tot, treaba aici, la Ministerul de Interne şi în măsura în care se va ivi vreo oportunitate (...) mă gândesc în mod foarte serios”, a declarat acesta. Prioritatea imediată: Ministerul de Interne Întrebat ulterior dacă și-ar fi dorit mai mult funcția de președinte al Curții de Conturi decât pe cea de ministru de Interne, Neacșu a respins această idee. „Nu. Deocamdată prefer funcţia de ministru de Interne şi am să-mi fac datoria foarte bine”, a mai precizat el. În lipsa unui calendar anunțat pentru desemnarea conducerii Curții de Conturi, mesajul lui Neacșu indică faptul că subiectul rămâne deschis și dependent de declanșarea formală a procedurilor. [...]
