Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

OpenAI a discutat dacă să anunțe poliția canadiană după ce conversații din ChatGPT ale unui tânăr au ridicat semnale de alarmă intern, relatează TechCrunch, într-un material care readuce în prim-plan dezbaterile despre când și cum ar trebui companiile de inteligență artificială să raporteze către autorități posibile riscuri de violență.
Cazul îl vizează pe Jesse Van Rootselaar, în vârstă de 18 ani, care ar fi ucis opt persoane într-un atac armat în Tumbler Ridge, Canada. Potrivit articolului, conversații în care descria violență cu arme au fost semnalate de instrumente interne de monitorizare a utilizării abuzive a modelelor lingvistice mari (LLM, adică sisteme care generează text pe baza unor seturi foarte mari de date) și au dus la interzicerea contului în iunie 2025.
În interiorul OpenAI a existat o discuție despre oportunitatea contactării forțelor de ordine canadiene înainte de incident, însă compania nu a făcut acest pas, conform The Wall Street Journal, citat de TechCrunch. Un purtător de cuvânt al OpenAI a susținut că activitatea utilizatorului „nu a îndeplinit criteriile” pentru raportare către autorități, iar compania ar fi contactat ulterior autoritățile canadiene după atac.
„Gândurile noastre sunt alături de toți cei afectați de tragedia din Tumbler Ridge. Am contactat proactiv Royal Canadian Mounted Police cu informații despre individ și utilizarea ChatGPT și vom continua să sprijinim investigația lor”, a declarat un purtător de cuvânt al OpenAI.
Materialul plasează decizia într-un context mai larg al responsabilităților de raportare: pe lângă conversațiile din ChatGPT, ar fi existat și alte indicii în „amprenta digitală” a suspectului, inclusiv crearea unui joc pe Roblox care simula un atac armat într-un mall și postări despre arme pe Reddit. TechCrunch mai notează că instabilitatea persoanei ar fi fost cunoscută și poliției locale, care fusese chemată la domiciliu după un incendiu pornit în timp ce aceasta se afla sub influența unor droguri neprecizate.
Pentru industria IA, episodul evidențiază o zonă gri: companiile au mecanisme de detectare și pot bloca utilizatori, dar raportarea către autorități implică praguri interne, interpretări juridice și riscuri de confidențialitate, iar consecințele pot fi majore dacă semnalele sunt subevaluate. În același timp, TechCrunch amintește că chatboturile de tip LLM au fost acuzate că pot agrava crize psihice, iar în 2025 au apărut mai multe procese care invocă transcrieri de conversații legate de sinucidere, inclusiv în materiale publicate de CBS News și CNN.
Recomandate

OpenAI își mută centrul de greutate al ChatGPT spre clienții corporate și venituri recurente , printr-o reproiectare majoră menită să transforme produsul într-o „superaplicație” cu instrumente de programare și „agenți” de inteligență artificială, într-un moment în care compania ia în calcul o eventuală listare la bursă, potrivit HotNews . Schimbările fac parte dintr-o reorganizare mai amplă, în care OpenAI își redirecționează resursele către clienții-firme care aduc profit și își intensifică competiția cu Anthropic , conform unor foști și actuali angajați citați de Financial Times. Un angajat cu funcție înaltă a rezumat direcția prin formula: „Chat este mort”. Ce se schimbă în ChatGPT și când Reorganizarea ar urma să acorde mai multă importanță produsului de programare Codex și, potrivit informațiilor, să fie lansată „în următoarele săptămâni”, inițial prin actualizări ale site-ului și ale aplicațiilor mobile ChatGPT. Pentru a crește adoptarea, OpenAI reproiectează interfața ChatGPT cu solicitări și funcții noi care să direcționeze utilizatorii către: instrumente de programare; generare de imagini; servicii partenere, precum Canva și Booking.com. De ce contează: pondere mai mare a veniturilor din companii Miza este una de model de business: majoritatea utilizatorilor Codex sunt clienți plătitori, iar 2 milioane de firme generează aproximativ 40% din veniturile OpenAI, potrivit Financial Times. Publicația notează că OpenAI se așteaptă ca această pondere să crească la 50% până la finalul anului. În paralel, baza de utilizatori rămâne foarte mare: OpenAI a anunțat la începutul anului că ChatGPT are peste 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal și că a depășit 50 de milioane de abonați consumatori. Context: discuții despre o posibilă listare la bursă Reuters a relatat în luna mai că OpenAI pregătea depunerea unei cereri confidențiale pentru listare la bursă în SUA în următoarele săptămâni. Totuși, directorul executiv Sam Altman a spus că firma nu urmărește un moment anume și că va intra pe bursă „atunci când va fi momentul potrivit”. [...]

Propunerea lui Donald Trump de a oferi americanilor o participație la companiile de inteligență artificială riscă să complice chiar reglementarea sectorului , pentru că ar pune statul în postura de „arbitru” și, simultan, beneficiar al creșterii valorii firmelor pe care ar trebui să le supravegheze, potrivit The Next Web . Președintele SUA a spus că ar urma să se întâlnească „săptămâna viitoare” la Casa Albă cu companii de AI pentru a discuta un „parteneriat” federal care ar permite publicului american să profite de succesul industriei. Trump a invocat „concepte” prin care „părți” ar putea fi oferite publicului, inclusiv ideea de a direcționa dividende către americani, menționată și de Bloomberg . Două modele: donație voluntară vs. „preluare” prin taxare în acțiuni Ideea a fost avansată inițial de CEO-ul OpenAI , Sam Altman, care a propus încă din 2025 o variantă voluntară: un „Public Wealth Fund” (fond public de avere) în care companiile ar putea dona acțiuni către guvern pentru a crea o participație pentru fiecare cetățean. În această logică, compania se poziționează ca partener, nu ca țintă. În paralel, senatorul Bernie Sanders a împins discuția într-o zonă mult mai dură, prin planul pentru AI Sovereign Wealth Fund Act , descris în op-ed-ul publicat pe site-ul său : o taxă unică de 50% pe acțiunile celor mai mari companii de AI, plătită în acțiuni, nu în numerar. Statul ar administra fondul, ar folosi acțiunile cu drept de vot pentru a obține reprezentare în consiliile de administrație și ar bloca decizii considerate dăunătoare. Țintele menționate includ OpenAI, Anthropic și xAI, iar publicația notează că legislația este considerată puțin probabil să treacă, dar a mutat „granițele” a ceea ce Washingtonul e dispus să discute. Trump pare să se poziționeze între cele două: susține public conceptul, fără să explice mecanismul. Riscul major: statul acționar poate slăbi supravegherea Cea mai directă critică vizează conflictul de interese. Nat Purser, de la grupul de advocacy Public Knowledge, a avertizat (în declarații preluate de CNBC ) că un aranjament în care guvernul deține acțiuni ar putea reduce apetitul autorităților de a impune sau aplica reguli de siguranță, dacă acestea ar diminua valoarea deținerilor statului. Contextul imediat amplifică această problemă: cu trei zile înainte de comentariile despre „împărțirea profiturilor”, Trump a semnat un ordin executiv prin care companiile sunt invitate să trimită „voluntar” modelele de frontieră (cele mai avansate) la testare guvernamentală cu până la 30 de zile înainte de lansarea publică, potrivit The Next Web . Dacă statul ar deveni acționar, stimulentul de a păstra testarea „voluntară”, nu obligatorie, ar putea crește. Deocamdată, Anthropic a spus că nu este implicată în discuții cu administrația privind acordarea de acțiuni către guvern, conform The Next Web . Nicio altă companie nu a confirmat public participarea. Obstacolul practic: nu există un mecanism unic, iar structurile diferă Dincolo de politică, problema centrală rămâne una „mecanică”: cum ar transfera o companie privată de AI acțiuni către guvernul federal. Publicația subliniază că firmele vizate au structuri corporative, baze de investitori și obligații fiduciare diferite, ceea ce face improbabil un mecanism „universal”. În cazul OpenAI, The Next Web notează că firma este evaluată de investitori privați la peste 850 miliarde de dolari (aprox. 3.910 miliarde lei), se restructurează din non-profit în entitate cu scop lucrativ și se pregătește pentru o listare (IPO) posibil chiar în acest an. În același timp, Anthropic a depus confidențial documentația pentru IPO, conform The Next Web . Pentru varianta Sanders, folosirea codului fiscal ar ridica, în plus, întrebări constituționale, în condițiile unei „sechestrări” de 50% în acțiuni. Varianta Altman evită acest tip de risc, dar depinde integral de participarea voluntară a companiilor, ceea ce ar face fondul „atât de mare sau de mic pe cât decide industria”. Ce urmează Trump a indicat că întâlnirea cu companiile de AI va avea loc „săptămâna viitoare”, însă nu există o agendă publică, nu sunt confirmate companii participante și nu există un cadru legal conturat. În fundal, The Next Web plasează discuția într-un peisaj de politici fragmentate la Washington, descris și în analiza sa despre disputa internă privind cine reglementează AI, disponibilă aici . În lipsa detaliilor, rămâne deschis dacă inițiativa va produce un mecanism real de distribuire a câștigurilor (de tip dividende) către populație sau va rămâne o dezbatere politică fără implementare, mai ales în condițiile în care chiar arhitectura propusă poate intra în conflict cu obiectivul de reglementare a siguranței în AI. [...]

OpenAI, Google DeepMind, Microsoft AI și Anthropic cer controale obligatorii la vânzarea de ADN sintetic , avertizând că progresul rapid al inteligenței artificiale poate reduce barierele pentru obținerea de informații și materiale care ar putea fi folosite la dezvoltarea de arme biologice, potrivit G4Media . Într-o scrisoare adresată Congresului SUA , liderii acestor companii solicită reglementări urgente pentru achiziția de ADN sintetic, inclusiv verificarea identității clienților și controale obligatorii asupra comenzilor. Miza, în logica semnatarilor, este închiderea unui „gol” de reglementare: în prezent, verificările sunt aplicate fragmentat, voluntar, fără un cadru legal unitar. ADN-ul sintetic – material genetic creat în laborator, disponibil în unele cazuri prin comenzi online – este folosit pe scară largă în cercetarea biomedicală, inclusiv pentru vaccinuri și terapii, dar și pentru metode noi de stocare a datelor digitale. În același timp, experții citați avertizează că aceleași instrumente ar putea fi folosite pentru a recrea sau modifica agenți patogeni periculoși dacă ajung la actori rău intenționați. Ce propun companiile și de ce contează operațional Industria AI cere introducerea unor cerințe obligatorii, cu efect direct asupra modului în care s-ar face vânzarea și urmărirea comenzilor de ADN sintetic: verificări obligatorii ale comenzilor; verificarea identității cumpărătorilor; păstrarea unor evidențe detaliate, pentru a permite investigarea activităților suspecte. Reprezentanții companiilor susțin că aceste măsuri ar fi printre cele mai eficiente și mai puțin costisitoare modalități de reducere a riscurilor de biosecuritate. AI și „bariera” către informații sensibile Potrivit materialului, riscul nu este complet nou, însă dezvoltarea accelerată a AI schimbă semnificativ profilul de amenințare: unele modele avansate pot furniza deja răspunsuri „la nivel de expert” în domenii precum virologia, inclusiv despre proceduri complexe de laborator. Consecința invocată este că accesul la informații sensibile devine mai ușor pentru persoane fără pregătire de specialitate. Îngrijorări similare au fost exprimate și de cercetători de la universități precum Oxford, Stanford și Johns Hopkins, care avertizează că accesul necontrolat la baze de date biologice și utilizarea AI în cercetare ar putea facilita proiectarea sau modificarea unor agenți patogeni periculoși. Printre soluțiile discutate se află mecanisme de verificare a utilizatorilor și sisteme de monitorizare pentru detectarea utilizărilor abuzive. Europa: discuții pentru un cadru comun, dar fără lege unitară La nivelul Uniunii Europene, tema este inclusă în discuțiile privind viitorul Act pentru Biotehnologie, prezentat de Comisia Europeană în 2025. Documentul tratează ADN-ul și ARN-ul sintetic drept tehnologii sensibile din perspectiva biosecurității și propune un cadru comun pentru verificarea clienților și raportarea comenzilor suspecte. În prezent, nu există o legislație unitară la nivelul UE care să reglementeze direct acest domeniu, iar dezbaterea se poartă pe fondul extinderii rapide a AI și al eforturilor autorităților de a anticipa riscuri emergente. În această logică, biosecuritatea este indicată tot mai des ca posibil „următor domeniu major de reglementare” în era AI. [...]

Nvidia își securizează pe termen lung memoria HBM4, o piesă critică pentru livrările de acceleratoare AI , printr-un acord multianual de co-dezvoltare cu SK Hynix , într-un moment în care memoria – nu GPU-urile – a devenit principala frână pentru extinderea infrastructurii AI, potrivit The Next Web . Acordul, anunțat duminică în timpul vizitei în Coreea de Sud a CEO-ului Nvidia, Jensen Huang, acoperă atât proiectarea, cât și fabricarea memoriei de nouă generație pentru AI, inclusiv HBM4 (memorie cu lățime mare de bandă, folosită în acceleratoare) pentru platforma Vera Rubin , care intră acum în producție la scară completă. De ce contează: memoria a devenit „gâtul de sticlă” al industriei AI Publicația notează că, pe fondul cererii explozive pentru infrastructură AI, constrângerea majoră s-a mutat de la procesoare grafice la memorie. CEO-ul Arm, Rene Haas, a spus recent că memoria este „probabil cea mai dificilă” problemă de rezolvat pentru industrie. Pentru Nvidia, miza acordului nu este doar să-și asigure livrări, ci să se asigure că această capacitate de producție va exista efectiv în anii următori, într-un context în care disponibilitatea HBM este așteptată să rămână limitată cel puțin până în 2028, iar unele prognoze împing presiunea până în 2030. Ce include acordul cu SK Hynix Parteneriatul depășește un contract tipic de furnizare: Nvidia și SK Hynix vor co-dezvolta memoria de generație următoare pentru ceea ce Nvidia numește „fabrici AI” – clustere mari de centre de date folosite pentru antrenare și inferență (rulare) a modelelor. Acordul vizează, potrivit articolului, și infrastructura și zona de „AI fizic” (aplicații AI integrate în roboți și sisteme industriale), dar componenta centrală rămâne memoria proiectată pentru Vera Rubin, descrisă ca cea mai puternică platformă de acceleratoare a Nvidia. Efectul competitiv: SK Hynix își consolidează poziția în HBM4 Jensen Huang a confirmat la Computex, în Taipei, că Samsung, SK Hynix și Micron au fost aprobate să furnizeze HBM4 pentru Vera Rubin. Totuși, acordul multianual de co-dezvoltare cu SK Hynix indică o relație mai profundă decât o simplă „calificare” de furnizor. Potrivit estimărilor citate de The Next Web, SK Hynix ar avea alocat aproximativ 60%–70% din volumul de HBM4 pentru Vera Rubin, Samsung circa 25%–30%, iar Micron restul. În această logică, angajamentele pe termen lung ar putea facilita extinderea capacității SK Hynix și întărirea cotei sale în timp. Context operațional: cerințe mari de memorie și ambalare avansată Vera Rubin este descrisă ca fiind construită în jurul unor clustere de procesoare Vera și nuclee grafice Rubin, „aliate” cu terabytes de HBM4 în fiecare sistem server. Publicația menționează și o constrângere tehnologică importantă: ambalarea avansată (în special procesul CoWoS al TSMC, care integrează GPU-urile cu HBM într-un singur pachet) este un factor-cheie care limitează ritmul livrărilor. Livrările pentru Vera Rubin sunt așteptate să înceapă în trimestrul al treilea din 2026, iar producția implică peste 350 de parteneri din lanțul de aprovizionare, în 30 de țări, conform articolului. „Împreună, vom co-dezvolta următoarea generație de memorie pentru fabricile AI și vom susține expansiunea globală accelerată a infrastructurii AI”, a declarat Jensen Huang, într-un comunicat citat de publicație. Ce urmează Semnalul principal al acordului este că Nvidia încearcă să-și „blindeze” din timp componenta cea mai rară din configurațiile sale de vârf – memoria HBM – pentru a putea susține ritmul de livrare al sistemelor din generația Vera Rubin. În paralel, competiția dintre SK Hynix, Samsung și Micron se mută tot mai mult pe capacitate și pe viteza cu care pot livra stive HBM mai avansate, într-o piață în care deficitul de memorie riscă să dicteze ritmul întregii industrii AI. [...]

Inteligența artificială a devenit în SUA principalul motiv invocat pentru concedieri , după ce angajatorii au atribuit tehnologiei 40% din cele 97.006 posturi desființate în luna mai, potrivit HotNews , care citează un raport Challenger, Gray & Christmas. Miza economică este că AI nu mai apare doar ca promisiune de productivitate, ci ca justificare operațională imediată pentru reducerea costurilor cu personalul. Raportul indică faptul că este cea mai mare rată lunară de când Challenger a început, în 2023, să urmărească impactul inteligenței artificiale asupra pierderilor de locuri de muncă. În total, în 2026, 87.714 concedieri au fost atribuite AI, peste nivelul de 54.836 raportat pentru 2025. „Datele noastre arată că firmele deja acționează în acest sens, invocând inteligența artificială mai mult decât orice alt motiv pentru a face mai multe reduceri”, a declarat Andy Challenger, director de venituri la Challenger, Gray & Christmas. Concedieri la cel mai ridicat nivel din 2020, cu tehnologia în frunte Per ansamblu, Challenger a constatat că în mai 2026 s-a înregistrat cel mai mare număr de concedieri din 2020, când au fost anunțate 397.016 concedieri în vârful pandemiei. Sectorul tehnologic rămâne domeniul cu cele mai multe concedieri, „cu o marjă mare”, potrivit raportului. Cât din „vina AI” este reală: contestări din industrie și din zona macro Atribuirea concedierilor către AI este contestată inclusiv de actori din ecosistemul tehnologic. CEO-ul OpenAI, Sam Altman , a spus recent că unele firme își „spală” concedierile dând vina pe tehnologie. Separat, economistul-șef al Apollo Global Management , Torsten Sløk, a scris că nu vede „nicio dovadă a pierderilor de locuri de muncă din cauza inteligenței artificiale”, invocând Raportul național privind ocuparea forței de muncă al ADP. Alte sectoare care au redus personal în mai Dincolo de AI, raportul notează tăieri și în alte industrii: Farmaceutice : 5.045 reduceri în mai; 12.485 în primele cinci luni din 2026 (în creștere cu 753% față de 1.463 până în mai 2025). Administrații federale/statale/locale : 4.499 reduceri în mai; 15.918 în 2026 (în scădere cu 94% față de 284.827 până în mai 2025, când au predominat reducerile legate de DOGE). Media : 436 reduceri în mai; 3.390 în 2026 (minus 17% față de 4.107 în primele cinci luni ale anului trecut). În paralel, până acum în 2026, cele mai frecvente motive invocate de angajatori pentru concedieri au fost „condițiile de piață și economice” (69.645), falimentele (66.733) și „restructurarea” (52.249), ceea ce sugerează că AI se suprapune peste un context mai larg de ajustare a costurilor. Pentru detalii, raportul Challenger este disponibil aici . [...]

NVIDIA și SK hynix își leagă pe mai mulți ani dezvoltarea de memorii avansate, într-o mișcare menită să reducă riscul de blocaje de aprovizionare pe fondul extinderii „fabricilor de AI”. Parteneriatul, prezentat de NVIDIA News , aliniază co-dezvoltarea de memorii „next-generation” la foaia de parcurs a infrastructurii NVIDIA și vizează explicit susținerea capacității de livrare, într-un domeniu cu cicluri lungi de dezvoltare și investiții mari în producție. Acordul pornește de la colaborarea tehnică existentă dintre cele două companii și pune accent pe faptul că, pe măsură ce centrele de date dedicate AI se extind global, memoria avansată devine un factor critic de performanță și disponibilitate pentru platformele de calcul. În acest context, parteneriatul este descris ca un mecanism de a ține pasul cu cererea și cu ritmul de evoluție al infrastructurii NVIDIA. „Fabricile de AI sunt motoarele următoarei revoluții industriale, iar memoria avansată este esențială pentru performanța lor”, a declarat Jensen Huang, fondator și CEO al NVIDIA. Ce acoperă parteneriatul: produse și piețe vizate În cadrul acordului multianual, SK hynix ar urma să co-dezvolte memorii pentru mai multe familii de produse NVIDIA, pe segmente diferite, de la infrastructură la dispozitive: supercomputerele AI NVIDIA Vera Rubin și procesoarele NVIDIA Vera ; PC-uri cu NVIDIA RTX Spark ; platforme de calcul pentru robotică NVIDIA Jetson Thor . Publicația notează și intenția SK hynix de a se diversifica în piețe pe care NVIDIA le dezvoltă în jurul infrastructurii AI, „personal AI” și „physical AI” (AI aplicată în sisteme care interacționează cu lumea fizică). AI în proiectarea și fabricația de cipuri: simulări accelerate și „ digital twins ” O componentă operațională importantă a colaborării este folosirea AI în proiectarea și producția de semiconductori. SK hynix utilizează bibliotecile NVIDIA CUDA-X și cadrul NVIDIA PhysicsNeMo pentru a accelera simulările din zona de proiectare și fabricație, inclusiv fluxuri de lucru de tip TCAD (Technology Computer-Aided Design – simulări pentru proiectarea tehnologiilor de fabricație) și litografie computațională, precum și coduri interne de inginerie. Separat, SK hynix dezvoltă „digital twins” (gemeni digitali – replici virtuale ale fabricilor) pentru operațiuni autonome în fabrici, combinând NVIDIA Omniverse , optimizări de scene 3D prin OpenUSD și motorul de optimizare decizională NVIDIA cuOpt . În același pachet este menționată și platforma NVIDIA Metropolis , pentru analiză video inteligentă în medii industriale. De ce contează pentru piață Mesajul central al acordului este legat de securizarea și extinderea aprovizionării cu memorie avansată într-un moment în care „fabricile de AI” se construiesc și se extind rapid, iar dezvoltarea și fabricarea memoriilor de ultimă generație presupun cicluri lungi și investiții de capital ridicate. În practică, parteneriatul încearcă să reducă presiunea pe lanțul de aprovizionare și să sincronizeze mai strâns evoluția memoriei cu cerințele viitoare ale platformelor NVIDIA. Companiile mai menționează că explorează conectarea gemenilor digitali cu software-ul existent și fluxuri de lucru bazate pe „agentic AI” (sisteme AI care pot planifica și executa sarcini), pentru a automatiza activități și a îmbunătăți deciziile în producție. Materialul nu oferă însă un calendar, volume de livrare sau valori financiare ale acordului. [...]