Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI a discutat dacă să anunțe poliția canadiană după ce conversații din ChatGPT ale unui tânăr au ridicat semnale de alarmă intern, relatează TechCrunch, într-un material care readuce în prim-plan dezbaterile despre când și cum ar trebui companiile de inteligență artificială să raporteze către autorități posibile riscuri de violență.
Cazul îl vizează pe Jesse Van Rootselaar, în vârstă de 18 ani, care ar fi ucis opt persoane într-un atac armat în Tumbler Ridge, Canada. Potrivit articolului, conversații în care descria violență cu arme au fost semnalate de instrumente interne de monitorizare a utilizării abuzive a modelelor lingvistice mari (LLM, adică sisteme care generează text pe baza unor seturi foarte mari de date) și au dus la interzicerea contului în iunie 2025.
În interiorul OpenAI a existat o discuție despre oportunitatea contactării forțelor de ordine canadiene înainte de incident, însă compania nu a făcut acest pas, conform The Wall Street Journal, citat de TechCrunch. Un purtător de cuvânt al OpenAI a susținut că activitatea utilizatorului „nu a îndeplinit criteriile” pentru raportare către autorități, iar compania ar fi contactat ulterior autoritățile canadiene după atac.
„Gândurile noastre sunt alături de toți cei afectați de tragedia din Tumbler Ridge. Am contactat proactiv Royal Canadian Mounted Police cu informații despre individ și utilizarea ChatGPT și vom continua să sprijinim investigația lor”, a declarat un purtător de cuvânt al OpenAI.
Materialul plasează decizia într-un context mai larg al responsabilităților de raportare: pe lângă conversațiile din ChatGPT, ar fi existat și alte indicii în „amprenta digitală” a suspectului, inclusiv crearea unui joc pe Roblox care simula un atac armat într-un mall și postări despre arme pe Reddit. TechCrunch mai notează că instabilitatea persoanei ar fi fost cunoscută și poliției locale, care fusese chemată la domiciliu după un incendiu pornit în timp ce aceasta se afla sub influența unor droguri neprecizate.
Pentru industria IA, episodul evidențiază o zonă gri: companiile au mecanisme de detectare și pot bloca utilizatori, dar raportarea către autorități implică praguri interne, interpretări juridice și riscuri de confidențialitate, iar consecințele pot fi majore dacă semnalele sunt subevaluate. În același timp, TechCrunch amintește că chatboturile de tip LLM au fost acuzate că pot agrava crize psihice, iar în 2025 au apărut mai multe procese care invocă transcrieri de conversații legate de sinucidere, inclusiv în materiale publicate de CBS News și CNN.
Recomandate
OpenAI își strânge portofoliul de proiecte, iar plecarea șefului Sora confirmă reorientarea spre programare și aplicații pentru companii , potrivit iTHome . Bill Peebles , responsabilul platformei de generare video Sora, a anunțat că părăsește compania pe 17 aprilie (ora locală), în contextul unei ajustări de strategie care reduce „proiectele secundare”. Mutarea vine după ce OpenAI ar fi renunțat luna trecută la instrumentul său de generare video Sora, ca parte a aceleiași schimbări de priorități, care mută accentul către programare și utilizare în mediul enterprise (aplicații pentru companii). Plecări la vârf și redistribuirea echipelor Peebles a transmis pe X un mesaj de mulțumire pentru mediul de cercetare din OpenAI, spunând că acesta a permis explorarea unor idei în afara „foii de parcurs” principale a companiei și argumentând că diversitatea proiectelor este importantă pentru dezvoltarea pe termen lung a unei organizații de cercetare. El a adăugat că Sora este un proiect care „putea fi realizat doar la OpenAI” și că va prețui experiența. Tot potrivit iTHome, și Kevin Weil, vicepreședinte responsabil de „science AI” (zona de cercetare științifică asistată de AI), urmează să plece, anunțând că vineri este ultima sa zi. Weil a scris pe X că echipa sa „va fi dispersată în alte echipe de cercetare”. Ce se întâmplă cu Prism și de ce contează Publicația notează și o informație atribuită revistei Wired: platforma de cercetare Prism, lansată anterior de OpenAI și coordonată de Weil, ar urma să fie închisă, iar capabilitățile ei să fie integrate în aplicația desktop Codex . În ansamblu, succesiunea de decizii (renunțarea la Sora, închiderea Prism și plecările de management) indică o alocare mai strictă a resurselor către produse considerate „de bază” pentru OpenAI — în special instrumente de programare și aplicații orientate către companii — cu efect direct asupra proiectelor experimentale care rămân fără susținere internă. [...]
Odată cu iOS 26.4 , CarPlay începe să accepte mai multe aplicații de tip „chatbot” cu inteligență artificială, ceea ce deschide o nouă categorie de utilizare vocală în mașină, dar cu limitări comerciale evidente. Potrivit 9to5Mac , după ce ChatGPT a fost primul care a ajuns pe CarPlay la scurt timp de la lansarea iOS 26.4, Perplexity este al doilea chatbot AI care adaugă suport pentru CarPlay. Ce se schimbă operațional în CarPlay În iOS 26.4, Apple permite folosirea aplicațiilor de tip chatbot AI de pe iPhone prin CarPlay, însă implementarea este construită în jurul interacțiunii vocale. Perplexity, la fel ca ChatGPT în CarPlay, este gândit ca o aplicație de „voice chat” (conversație vocală), nu ca o experiență bazată pe tastare sau navigare complexă pe ecran. Pentru utilizatori, asta înseamnă că accesul la astfel de servicii în mașină devine mai „nativ” în ecosistemul CarPlay, în limitele interfeței orientate spre reducerea distragerii atenției la volan. Miza economică: Perplexity, util mai ales cu abonament Diferența majoră față de ChatGPT, conform aceleiași surse, este că Perplexity „în general” cere un abonament Pro de 20 dolari/lună (aprox. 90 lei/lună) pentru a putea folosi în mod substanțial conversația vocală. În lipsa abonamentului, aplicația din CarPlay poate deveni rapid neutilizabilă, afișând mesajul că a fost atinsă limita pentru „voice mode” (modul vocal). Consecința practică: deși suportul CarPlay există, valoarea reală pentru utilizatorii fără abonament este limitată, iar adoptarea ar putea fi, cel puțin inițial, mai degrabă o funcție pentru clienții plătitori. De ce Apple permite asta: categoria „aplicații conversaționale vocale” Apple permite doar anumite categorii de aplicații în CarPlay, tocmai pentru că platforma este concepută să facă utilizarea iPhone-ului mai sigură în timpul condusului. Chatboții AI intră în categoria „voice-based conversational apps” (aplicații conversaționale bazate pe voce) — iar, strict vorbind, categoria nu este rezervată exclusiv chatboților AI. Ca exemplu, autorul materialului menționează că publicația sportivă NewOrleans.Football are o aplicație conversațională pentru CarPlay, construită în jurul unui „mock draft” NFL pentru echipa New Orleans Saints, alături de aplicația oficială a echipei. Ce urmează: alți chatboți mari încă lipsesc din CarPlay În acest moment, suportul CarPlay pentru chatboți AI rămâne limitat la câteva aplicații. 9to5Mac notează că încă se așteaptă compatibilitate CarPlay pentru alte servicii cunoscute, precum Claude (Anthropic) și Gemini (Google), iar Grok (xAI) nu are suport CarPlay „deocamdată”. Separat de CarPlay, Perplexity a lansat în această săptămână o funcție de „asistent AI pentru computer” pe Mac (pentru abonați) și a adus recent pe iPhone și iPad browserul său cu AI, Comet, potrivit materialului. [...]
Inteligența artificială ar putea elimina în cinci ani până la 50% din joburile „entry-level” de birou , potrivit unei evaluări făcute de CEO-ul Anthropic , Dario Amodei , într-un interviu preluat de IT之家 . Mesajul are o miză operațională directă pentru companii: presiunea de a reproiecta rapid rolurile de început de carieră și traseele de formare, pe măsură ce AI devine capabilă să preia sarcini standardizate. De ce contează: „entry-level”-ul, prima zonă expusă automatizării Amodei susține că AI are încă „un spațiu uriaș de dezvoltare”, comparând evoluția cu un curcubeu „fără capăt”, iar creșterea puterii de calcul (capacitatea de procesare necesară antrenării și rulării modelelor) ar avea „un drum lung” înainte. În acest context, el estimează că, în următorii cinci ani, AI ar putea înlocui „până la 50%” din posturile de birou pentru angajații aflați la început de drum. Afirmația vizează în special munca de tip rutinier din zona „white-collar” (activități de birou), unde o parte importantă a sarcinilor poate fi formalizată și delegată unor sisteme AI. Ritmul adoptării: tehnologia se răspândește „cu viteza încrederii” În aceeași discuție, Amodei spune că nivelul de încredere al societății în AI rămâne insuficient, ceea ce face ca tehnologia să se răspândească „cu viteza încrederii”. El pune o parte din această reticență pe seama faptului că industria nu a livrat unele promisiuni optimiste din trecut, în timp ce avertismentele privind riscurile s-au acumulat. „Oamenii vor suspecta că ceea ce spunem este doar un castel în aer, așa că trebuie să construim cu adevărat ceea ce ne propunem.” Ce urmează pentru companii: impactul nu poate fi „îndulcit” Amodei avertizează că industria nu ar trebui să minimalizeze șocul potențial asupra pieței muncii și că este necesar ca AI să genereze „o valoare pozitivă” mai mare. În termeni practici, asta înseamnă că firmele vor fi împinse să găsească un echilibru între câștigurile de productivitate și modul în care își reorganizează recrutarea, instruirea și rolurile de început de carieră, într-un interval de timp relativ scurt. Notă: IT之家 citează publicația The Decoder ca sursă a interviului și a declarațiilor atribuite lui Dario Amodei. [...]
Papa Leon al XIV-lea avertizează că folosirea IA pentru manipulare poate amplifica polarizarea și violența , într-un mesaj cu implicații directe pentru dezbaterea de reglementare a conținutului digital și a instrumentelor generative, potrivit G4Media . Într-un discurs la Universitatea Catolică a Africii Centrale din Yaoundé (Camerun), el a criticat utilizarea inteligenței artificiale pentru a alimenta „polarizarea, conflictele, frica și violența”. În intervenția sa, Papa a susținut că miza depășește „utilizarea noilor tehnologii” și ține de „înlocuirea progresivă a realității prin simularea acesteia”, cu efecte asupra relației societății cu adevărul. „Provocarea reprezentată de aceste sisteme este mai profundă decât pare: nu este vorba doar despre utilizarea noilor tehnologii, ci despre înlocuirea progresivă a realității prin simularea acesteia.” De ce contează: presiune publică pentru reguli mai stricte privind conținutul generat de IA Mesajul vine pe fondul criticilor tot mai numeroase legate de folosirea imaginilor generate de inteligența artificială în scopuri politice. În acest context, materialul menționează un episod în care președintele american Donald Trump a publicat o imagine generată cu IA în care apărea ca sfânt, ulterior eliminată. Papa i-a îndemnat pe studenți să prețuiască „alteritatea oamenilor reali”, în detrimentul „răspunsului funcțional” al chatboților, a căror utilizare a devenit răspândită în rândul generațiilor tinere. „Când simularea devine normă (...) trăim ca și cum am fi în bule impermeabile unii față de alții (...) Așa se răspândesc polarizarea, conflictul, frica și violența.” „Fața ascunsă” a IA: costuri ecologice și lanțuri de aprovizionare cu pământuri rare În același discurs, Papa a legat dezvoltarea accelerată a tehnologiilor digitale de „devastarea ecologică și socială” asociată cu „cursa frenetică” pentru materii prime și elemente din pământuri rare, esențiale pentru electronica modernă. Textul subliniază că inteligența artificială se bazează în mare măsură pe mineritul de cobalt, ale cărui costuri de mediu, sociale și umane sunt suportate de Africa. Republica Democrată Congo deține unele dintre cele mai bogate resurse (cupru, cobalt, coltan și litiu), iar în 2024 a furnizat 76% din producția globală de cobalt, potrivit U.S. Geological Survey (USGS). Papa a adăugat că „Africa trebuie eliberată de flagelul corupției”, afirmând că mineritul de cobalt este dominat în mare măsură de puteri străine, „în special China”, într-un sistem care aduce puține beneficii populațiilor locale, în ciuda importanței strategice globale. [...]
Guvernul Japoniei pune pe masă până la 60 mld. yeni pentru a crește producția internă de senzori de imagine pentru AI , într-un sprijin direcționat către Sony care urmărește explicit obiective de „securitate economică”, potrivit ITmedia . Măsura vizează producția de senzori de imagine AI (CMOS), componente folosite pe scară largă în aplicații precum automatizarea industrială și vehiculele autonome. Subvenția aprobată pentru Sony poate ajunge la 60 miliarde yeni. Sprijin prin „securitate economică” și extinderea capacității de producție Conform publicației, finanțarea este aprobată de Ministerul japonez al Economiei, Comerțului și Industriei (METI) , în baza „Legii pentru promovarea securității economice” (un cadru legislativ prin care Japonia susține industrii considerate strategice și reduce dependențele externe). Obiectivul declarat este sprijinirea extinderii producției interne de senzori de imagine. Ministrul economiei, Akazawa Ryosei, a argumentat că senzorii de imagine sunt o componentă importantă a industriei AI, cu relevanță directă pentru domenii precum echipamentele de automatizare și conducerea autonomă. Investiția Sony: fabrică nouă în Kumamoto și livrări planificate din 2029 În paralel cu subvenția, Sony Semiconductor ar urma să investească 180 miliarde yeni (aprox. 5,4 mld. lei) pentru o fabrică nouă în orașul Koshi, prefectura Kumamoto , care este deja în construcție. După finalizare, ținta operațională este o capacitate de 10.000 de plachete (wafer) de 300 mm pe lună , iar compania estimează că va începe să livreze către piață în mai 2029 , mai notează aceeași sursă. [...]
România poate recupera mai repede „datoria tehnologică” din instituții și companii dacă folosește inteligența artificială ca accelerator de modernizare , susține Daniel Tămaș , CEO și fondator al startupului WAM, într-o intervenție la Ziarul Financiar . Ideea centrală: AI poate reduce atât costurile, cât și timpul necesar pentru a actualiza sisteme digitale construite pe tehnologii ieșite din uz. Miza este una operațională: infrastructura IT „moștenită” (sisteme vechi, greu de integrat și de extins) încetinește procesele administrative și face tranziția către soluții moderne mai scumpă și mai dificilă, cel puțin la început. În acest context, AI este prezentată ca un instrument care poate scurta etapele cele mai consumatoare de resurse din modernizare, în special acolo unde e nevoie de reorganizarea datelor și a infrastructurii. De ce contează pentru companii și sectorul public Potrivit lui Tămaș, „datoria tehnologică” s-a acumulat în ultimii 15–20 de ani, perioadă în care au fost folosite tehnologii care au ieșit treptat din uz, iar migrarea devine „dureroasă” la început. În schimb, AI poate prelua o parte din munca repetitivă și de durată, reducând dependența de procese manuale și accelerând digitalizarea. În termeni practici, beneficiul invocat este viteza: dacă timpul de implementare devine un factor competitiv, capacitatea de a moderniza mai rapid poate face diferența între stagnare și adaptare la ritmul global al inovării. Exemplul ANAF: unde AI poate scurta munca de „curățare” și structurare a datelor Antreprenorul a dat ca exemplu datele publice accesibile pe platforma ANAF , unde, în lipsa unor instrumente automate, munca ar presupune colectare manuală, potrivirea coloanelor și corelarea informațiilor pentru a obține o structură utilizabilă. „Noi avem o datorie tehnologică destul de mare, pentru că timp de nu ştiu 15-20 de ani s-au folosit tehnologii care încet-încet au ieşit din uz. Face migrarea către forme noi de tehnologie dureroasă cel puţin iniţial. Dar din nou aici, din punctul ăsta de vedere, inteligenţa artificială ajută extraordinar de mult.“ „Imaginează-ţi că datele pe care le-am putut accesa public de pe site-ul ANAF ar fi trebuit să stau să le culeg eu manual, să văd care coloană merge cu care coloană şi să fac corelările necesare şi să fac interogările necesare astfel încât să existe o structură.“ Concluzia transmisă: nu doar investițiile, ci și instrumentele folosite Mesajul lui Tămaș este că recuperarea decalajului tehnologic nu ține exclusiv de bugete, ci și de felul în care sunt folosite instrumentele noi. În această logică, AI devine un element central pentru modernizarea sistemelor și pentru valorificarea mai rapidă a datelor, atât în sectorul public, cât și în mediul privat. [...]
