Recorder explică cum a documentat investigația despre șeful SPP Lucian Pahonțu - Accesul la dosarele Revoluției, finanțarea din donații și motivul publicării acum

Explicațiile Recorder despre investigația Pahonțu mută discuția spre accesul la dosare și finanțare , într-un moment în care șeful SPP contestă public o parte din concluzii. Într-un material publicat de HotNews , Recorder răspunde întrebărilor apărute în spațiul public despre „de ce tocmai acum?”, cum a ajuns la documente din dosarele Revoluției și Mineriadei și „cine i-a plătit” pentru investigație. Într-o postare pe Facebook, redacția spune că o parte dintre aceste întrebări urmăresc „să deturneze atenția de la conținutul investigațiilor”, dar susține că răspunde pentru publicul de bună-credință, inclusiv pe fondul neîncrederii acumulate în presă. Postarea este disponibilă aici . De ce „acum”: redacția invocă momentul în care apar dovezi și un „imbold” din zona politică Recorder argumentează că presa de investigație nu poate condiționa publicarea de „momentul potrivit” și descrie investigațiile ca pe un proces în care subiectele pot rămâne mult timp la nivel de zvonuri și informații „pe surse”, fără dovezi suficiente pentru publicare. În cazul lui Lucian Pahonțu, Recorder afirmă că subiectul circula de ani buni în mediul jurnalistic, pe fondul discuțiilor despre influența pe care ar avea-o „în tot mai multe zone ale statului român”. Redacția mai spune că o fotografie apărută în presă în luna iunie, în care Pahonțu era la masă cu Nicușor Dan și mai mulți politicieni, a fost „un imbold serios” pentru reluarea contactului cu surse din zona politică; fotografia la care face referire materialul este publicată de HotNews aici . Potrivit Recorder, reacția acestor surse a fost una de „ezitare amestecată cu spaimă”. Cum au ajuns la documente: decizia CEDO și munca de căutare în volumele dosarelor Un punct central al explicațiilor este accesul la documentele din dosarele Revoluției și Mineriadei. Recorder susține că nu a fost vorba despre o „sursă” care să fi livrat redacției un dosar, ci despre un cadru mai larg: o decizie CEDO din 2011 care a obligat Parchetele Militare să asigure părților vătămate accesul la documentele din Dosarul Revoluției. În timp, cercetători și organizații interesate de istoria recentă ar fi ajuns să dețină copii ale unor documente. Redacția mai precizează că dosarele însumează zeci de mii de pagini, împărțite pe volume pe evenimente și structuri militare, ceea ce ar fi permis restrângerea căutării la câteva mii de pagini. Recorder descrie procesul ca pe o verificare „pagină cu pagină”, până la identificarea unor documente relevante. De unde a pornit documentarea și ce spune Recorder despre finanțare Recorder afirmă că documentarea a început din surse publice: CV-ul lui Pahonțu de pe site-ul SPP, o carte publicată în 2003, teza de doctorat și articole mai vechi care îl acuzau că ar fi făcut parte din fosta Securitate, acuzații pentru care, potrivit redacției, nu existau dovezi. Ulterior, jurnaliștii spun că au găsit printr-o căutare pe Google comentarii într-un grup de Facebook al foștilor militari în termen, care făceau referire la unitatea militară 0305 (Trupele de Securitate) și la un „lt. Pahonțu”. Recorder susține că i-a identificat pe autorii comentariilor și a discutat cu doi dintre ei, care ar fi confirmat că Pahonțu le-a fost comandant de pluton; unul dintre interlocutori ar fi spus că unitatea a fost pe străzi atât la Revoluția din 1989, cât și la Mineriada din 1990, cerând anonimatul. În privința întrebării „cine v-a plătit?”, Recorder afirmă că investigația a fost finanțată din donațiile cititorilor, la fel ca activitatea publicației în general, și respinge ideea unei „conspirații” sau a unei lupte între tabere din servicii. Context: acuzațiile din investigație și reacțiile ulterioare Potrivit investigației Recorder, Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu în 21 decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate în Piața Universității . Investigația este publicată de Recorder aici , iar HotNews a relatat pe același subiect aici . În prima reacție după publicarea anchetei, Pahonțu a spus că pe 21 decembrie 1989 el și plutonul său ar fi stat în alt loc decât cel indicat de investigație; reacția este consemnată de HotNews aici . Ulterior, Recorder a publicat și o investigație potrivit căreia o treime din lucrarea de doctorat a lui Pahonțu ar fi plagiată, inclusiv dintr-un regulament din 1976; materialul HotNews este aici . [...]