Știri
Știri din categoria Politică
PSD intră la guvernare și condiționează sprijinul de decizii economice „fără experimente fiscale”, anunțând că va vota învestirea Cabinetului Veștea, dar că își rezervă dreptul de a monitoriza strict măsurile cu impact asupra contribuabililor și ritmul atragerii fondurilor europene, potrivit Agerpres.
Consiliul Politic Național al PSD a decis în unanimitate participarea la formarea unei majorități parlamentare care să susțină noul Guvern, argumentând că România are „nevoie urgentă de un guvern funcțional” pentru a depăși „blocajul politic” și pentru a opri „austeritatea oarbă”. În același mesaj, social-democrații indică drept ținte reducerea inflației, finanțarea investițiilor strategice și protejarea populației vulnerabile, cu mențiunea că măsurile trebuie să respecte „marile echilibre financiar-bugetare”.
„PSD avertizează că votul său de învestitură pentru Cabinetul Veștea nu reprezintă un cec în alb. Partidul Social Democrat va monitoriza cu exigență fiecare decizie cu impact economic, nu va tolera tergiversări în atragerea fondurilor europene și nici vreun alt experiment fiscal pe seama contribuabililor români.”
PSD spune că își asumă coordonarea unor domenii cheie și a prezentat lista de propuneri pentru ministere și pentru Secretariatul General al Guvernului (SGG):
Mesajul PSD introduce explicit două linii roșii cu relevanță directă pentru mediul economic: respingerea „experimentelor fiscale” și presiunea pentru accelerarea atragerii fondurilor europene. În practică, partidul își leagă votul de învestitură de un control politic asupra deciziilor cu impact bugetar și asupra politicilor care pot afecta contribuabilii și investițiile.
Ce urmează depinde de votul de învestitură și de modul în care viitorul Executiv va integra în programul de guvernare țintele invocate de PSD (inflație, investiții, echilibre bugetare) și condițiile politice atașate sprijinului parlamentar.
Recomandate
PNL își delimitează oficial responsabilitatea politică de Guvernul Veștea , susținând că nu are reprezentanți în cabinet și că nominalizările atribuite partidului nu au fost aprobate de forurile sale statutare, potrivit news.ro . Într-un comunicat transmis duminică seară, liberalii afirmă că au luat act de depunerea în Parlament a Programului de guvernare și a listei de miniștri propuse de premierul desemnat Adrian Veștea, dar precizează „fără echivoc” că PNL „nu este parte a acestui guvern” și „nu își asumă responsabilitatea politică” pentru programul propus. Ce înseamnă poziția PNL pentru investirea Guvernului Miza declarației este una de responsabilitate politică și de legitimitate: PNL cere ca Executivul propus să nu fie prezentat public drept un guvern din care partidul face parte și să nu i se atribuie răspunderea pentru lista de miniștri. În același mesaj, PNL susține că persoanele trecute pe lista de miniștri „se situează în afara partidului și a deciziilor adoptate de forurile statutare” și că nominalizările „nu au fost discutate, aprobate sau susținute” de formațiune. Linia roșie invocată: PSD și „majoritatea transparentă” Liberalii arată că poziția a fost reconfirmată de Congresul partidului și de noua conducere aleasă, iar linia anunțată rămâne aceea că PNL nu susține instalarea unui guvern care include PSD, este susținut de PSD sau „nu beneficiază de o majoritate transparentă și asumată în Parlament”. PNL mai transmite că va continua să acționeze „cu responsabilitate” în Parlament, cu accent pe reforme, absorbția fondurilor europene și măsuri pentru dezvoltare. Lista depusă în Parlament și presiunea internă din PNL Premierul desemnat Adrian Veștea a anunțat că a depus în Parlament lista de miniștri și Programul de guvernare. În lista transmisă oficial apar mai multe poziții marcate ca PNL, PSD sau independent, inclusiv Adrian Veștea ca prim-ministru (PNL) și Alina Gorghiu ca vicepremier (PNL), alături de miniștri PSD și independenți. Separat, Congresul Extraordinar al PNL cere demisiile din partid ale lui Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și ale Alinei Gorghiu, cu termen până luni, ora 12:00; în caz contrar, forurile de conducere sunt mandatate să declanșeze procedurile de excludere. [...]
În criza de formare a noului guvern, UDMR își maximizează puterea de negociere prin poziționarea ca „partid-levier” și prin evitarea unei formule care ar depinde de voturile partidelor suveraniste, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza nu este doar aritmetica parlamentară, ci și costul politic al unei majorități construite cu AUR, SOS sau POT, care ar putea afecta atât legitimitatea guvernării, cât și capacitatea de negociere în scenariile următoare. De ce contează: UDMR poate înclina balanța într-o majoritate fragilă Pe fondul disputei dintre PNL, USR și PSD, influența UDMR a crescut peste așteptări, inclusiv pentru că formațiunea a fost prezentă în majoritatea guvernelor postdecembriste și are o disciplină internă care îi face voturile previzibile. Analistul Miroslav Tașcu-Stavre descrie UDMR drept un „partid levier”, adică o formațiune care poate decide dacă o majoritate se formează sau nu. În logica aceasta, UDMR își calibrează deciziile nu doar în funcție de oferta imediată, ci și de probabilitatea ca un guvern propus să treacă de Parlament. În analiza citată, Tașcu-Stavre avertizează că un eșec la vot ar slăbi poziția de negociere pentru orice formulă ulterioară. Linia roșie: guvern cu PSD și UDMR, dar sprijinit de suveraniști Deși în spațiul public a fost vehiculată varianta unui guvern minoritar cu miniștri PSD și UDMR, analiza indică un obstacol major: posibilitatea ca o astfel de formulă să depindă de voturile AUR, SOS sau POT, opțiune pe care UDMR ar evita-o, inclusiv din cauza confruntărilor anterioare cu astfel de partide. În același timp, reticența UDMR este alimentată și de contextul crizei: potrivit analistului, moțiunea de cenzură inițiată de PSD , care a dus la scindarea coaliției, complică o apropiere rapidă, chiar dacă o relație nu este exclusă pe termen mai lung. Ce negociază UDMR când intră la guvernare Analiza punctează că UDMR intră, de regulă, la guvernare cu o agendă negociată, centrată pe: afirmarea unor drepturi ale comunității maghiare; infrastructură și dezvoltare în zonele în care etnicii maghiari sunt majoritari; obținerea unui minister cu greutate (de exemplu, Dezvoltarea sau un portofoliu comparabil). Tașcu-Stavre susține că formațiunea „alege câștigătorii”, pe care o numește „o constantă a politicii postdecembriste”, și leagă această capacitate de „simțul politic” al liderului UDMR, Kelemen Hunor . Context extern: PPE și relația cu Budapesta Un alt element de influență ține de poziționarea europeană. Analistul explică rolul familiilor politice din Parlamentul European și faptul că UDMR este afiliată de la început la PPE (Partidul Popular European), ceea ce poate influența și poziționările interne, prin canale politice europene. În privința Ungariei, Tașcu-Stavre spune că nu se poate vorbi „deocamdată” despre o influență politică directă a premierului Viktor Orbán asupra UDMR, deși amintește importanța investițiilor făcute în trecut de guvernul de la Budapesta în România pentru comunitatea maghiară. În același registru, analistul anticipează o posibilă „apropiere” în raport cu Peter Magyar, argumentând prin interesul electoral legat de votul cetățenilor cu dublă cetățenie. Ce urmează Într-o criză guvernamentală în care majoritățile se pot construi la limită, UDMR își păstrează opțiunile deschise și încearcă să evite asocierea cu o susținere parlamentară controversată. Pe termen scurt, această strategie îi poate crește influența în negocieri; pe termen mediu, decizia depinde de viabilitatea formulei de guvern și de costurile politice ale alianțelor necesare pentru a trece votul din Parlament. [...]
Un vot de învestitură care ar depinde de AUR ar schimba aritmetica puterii în Parlament , pentru că ar transforma sprijinul punctual de la moțiunea de cenzură într-o majoritate politică asumată între PSD și AUR, susține fostul președinte PNL Valeriu Stoica , citat de Mediafax . Stoica a declarat la Digi24 că alianța PSD–AUR de la moțiunea de cenzură a fost „conjuncturală”, dar că situația „s-ar schimba radical” dacă cele două partide ar repeta votul la învestirea Guvernului condus de Veștea. În această ipoteză, spune el, colaborarea nu ar mai putea fi prezentată ca un aranjament de moment. Ce ar însemna, în termeni politici, voturile AUR pentru Guvernul Veștea Fostul lider liberal afirmă că, dacă PSD ar accepta ca Guvernul Veștea să treacă cu sprijinul AUR, „din acel moment, alianța dintre cele două partide nu ar mai fi conjuncturală”, ci ar echivala cu „oficializarea” unei alianțe în Parlament, adică o majoritate PSD–AUR. În varianta în care PSD ar rămâne consecvent propriilor declarații și nu ar accepta învestirea cu voturile AUR, Stoica susține că Guvernul Veștea nu ar trece în Parlament. Miza de reglementare: responsabilitatea președintelui în desemnarea premierului Întrebat despre legătura cu președintele Nicușor Dan , Stoica a invocat declarații recente ale șefului statului, potrivit cărora formarea guvernului ar fi responsabilitatea exclusivă a premierului desemnat. Stoica contestă parțial această poziție și argumentează că premierul nominalizat „poartă, totuși, amprenta” președintelui care l-a numit. În consecință, dacă guvernul ar fi votat cu sprijinul AUR, Stoica spune că responsabilitatea politică „s-ar reflecta și asupra președintelui”, mai ales în situații în care desemnarea premierului se face fără consultarea partidului propriu sau a celorlalte formațiuni. Ce soluție indică Stoica pentru deblocaj Ca ieșire din blocaj, Stoica menționează propunerea lui Ilie Bolojan: relansarea consultărilor politice cu toate partidele, urmată de una dintre două formule de guvern minoritar: guvern minoritar PSD; guvern minoritar PNL–USR–UDMR. În ambele scenarii, Stoica indică necesitatea unui acord politic „de cel puțin șase luni”. [...]
Disputa din PNL riscă să ajungă în instanță , după ce grupul intern etichetat drept „sudiști” susține că ultimatumul de demisie și eventualele excluderi decise în partid nu ar produce efecte, invocând suspendarea unor hotărâri și lipsa unei baze statutare, potrivit Euronews . Miza este una de reglementare internă și legalitate: „disidenții” afirmă că sancționarea pe baza deciziilor BPN nr. 22 și nr. 25 (adoptate pe 15 iunie) ar însemna sfidarea unei hotărâri a Tribunalului Ilfov , pe care o descriu drept „executorie de drept”. În interpretarea lor, dacă acele decizii sunt suspendate, excluderile întemeiate pe ele „nu pot produce niciun efect”. Cine sunt vizații și care este termenul-limită Conform informațiilor citate, pe „lista neagră” se află cinci lideri liberali: Adrian Veștea Hubert Thuma Rareș Bogdan Alina Gorghiu Lucian Bode În Congres, celor cinci li s-a cerut să demisioneze din calitatea de membri PNL până pe 22 iunie, ora 12:00. Argumentul procedural: „mecanismul nu există în statut” Sursele citate susțin că procedura folosită pentru a ajunge la excluderi nu ar fi prevăzută în statut și că „niciun for nu poate «mandata» alt for să dispună excluderea”. În plus, ei invocă principiile de procedură internă: sancțiunile ar trebui să fie graduale și să includă dreptul la apărare, audiere și cale de atac, ceea ce ar face neconform un ultimatum colectiv de câteva ore. Deși noul statut al PNL a fost ratificat pe 21 iunie în Congres, aceiași liberali susțin că acesta „nu remediază caracterul nelegal și nestatutar al hotărârii” și că, oricum, nu poate fi aplicat retroactiv unor „pretinse fapte anterioare”, invocând principiul neretroactivității. Ei mai afirmă că procedura congresului extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul statut era deja în vigoare, un „viciu” care ar face întreaga procedură „susceptibilă de a fi anulată în instanță”. Critici politice la adresa conducerii: poziția lui Ionuț Stroe Deputatul PNL Ionuț Stroe, prezentat ca parte a grupului care îl susține pe Adrian Veștea, a criticat deciziile Congresului și a spus că nu își va da demisia din partid. „Să demisionez din PNL? Nu, niciodată. Sunt membru din 2001 și nu voi face acest gest chiar dacă acest lucru comportă anumite riscuri (...) oamenii așteaptă ca țara să fie guvernată, ca instituțiile să funcționeze, ca veniturile să nu fie afectate, ca economia să meargă.” „Să validez o adunare care nu face nimic altceva decât să subordoneze un întreg partid voințai unui singur om, Ilie Bolojan, este poate cel mai nedemocratic gest sau procedură prin care a trecut PNL în ultimii ani.” Context: schimbări de statut și noua conducere La Congresul extraordinar , PNL a aprobat modificări de statut, inclusiv reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul și înființarea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere. Ilie Bolojan a fost votat președinte, iar echipa de conducere include, între alții, pe Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de o listă de vicepreședinți. Moțiunea cu care Bolojan a candidat s-a numit „Modernizare cu Rădăcini”. Pentru partid, următorul test imediat este termenul de 22 iunie, ora 12:00, însă, dacă argumentele privind suspendarea deciziilor și procedura statutară vor fi împinse mai departe, conflictul se poate muta rapid din forurile interne în instanță. [...]
USR anunță că nu va vota „Guvernul Veștea”, invocând lipsa de timp pentru dezbateri și proceduri accelerate , după ce lista de miniștri și programul de guvernare au ajuns la Parlament „în toiul nopții”, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis duminică seară de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu (USR), care susține că astfel de decizii „luate pe furiș” subminează construirea unei majorități stabile în Parlament. Într-o postare pe Facebook, Țoiu afirmă că a primit lista de miniștri și programul de guvernare „la Parlament”, în timpul nopții, și acuză „neseriozitatea” și „lipsa de respect față de procesele decizionale” ale inițiatorilor. În același mesaj, ea spune că poziția USR este fermă. „Nu vom vota Guvernul Veștea.” Calendar strâns: Birourile Permanente , convocate pentru luni dimineață Oana Țoiu anunță că Birourile Permanente au fost convocate pentru luni, 22 iunie, la ora 10.00, tot „la miezul nopții”. Potrivit acesteia, urmează să fie propuse comisiile pentru audierile miniștrilor și ale programelor, iar apoi să aibă loc votul în plen, „fără timp consistent pentru dezbateri”. Context: documentele au fost depuse duminică seară Programul de guvernare și lista de miniștri au fost depuse la Parlament duminică seară. În evaluarea Oanei Țoiu, procedura accelerată și transmiterea documentelor în timpul nopții nu permit o reconstrucție „stabilă” în Parlament, iar România ar avea nevoie de „un Guvern serios, nu de orice Guvern”. [...]
Guvernul Veștea își propune reducerea deficitului prin disciplină bugetară și depolitizarea ANAF , Antifraudă și Vămii , potrivit News , care prezintă programul de guvernare 2026–2028, un document de 80 de pagini. Pachetul de măsuri e relevant pentru mediul de afaceri prin efectele potențiale asupra colectării, controalelor fiscale și prioritizării investițiilor publice. Documentul pleacă de la ideea „ordinii în finanțele publice” și a unei guvernări care să reducă risipa și să prioritizeze cheltuielile. În program se arată că România traversează „provocări economice, sociale și de securitate” care impun „reforme structurale” și „o guvernare eficientă”, iar Guvernul și forțele politice care îl susțin își asumă stabilitatea politică și continuarea parcursului european și euroatlantic. Ținte de guvernare cu impact economic: deficit, colectare, investiții Programul menționează ca direcții majore consolidarea finanțelor publice, modernizarea administrației, creșterea competitivității economice și îmbunătățirea serviciilor publice. La nivel de priorități mari sunt enumerate implementarea și finalizarea PNRR , accelerarea absorbției fondurilor europene, aderarea la OCDE și întărirea securității naționale. În zona fiscal-bugetară, Guvernul își asumă „continuarea reducerii deficitului” prin disciplină bugetară, reducerea risipei și prioritizarea cheltuielilor, cu principiul că „toată lumea contribuie”, iar statul începe cu propriile cheltuieli. Depolitizarea și reorganizarea ANAF, Antifraudă și Vămii În capitolul „Măsuri prioritare”, una dintre direcțiile centrale este creșterea veniturilor la buget și combaterea evaziunii fiscale. Programul prevede: ANAF, Antifraudă și Vama „plasate în afara algoritmului politic”, reorganizate și evaluate pe indicatori de performanță, cu finalizarea digitalizării; controale bazate pe analize de risc; îmbunătățirea legislației privind evaziunea fiscală și a executării silite; analizarea excepțiilor fiscale și corectarea lor „acolo unde este cazul”; un „parteneriat cu cetățenii” pentru combaterea evaziunii. Investiții publice: reevaluare, indicatori și eșalonări Programul prevede analiza și prioritizarea proiectelor de investiții finanțate din bugetul național, inclusiv prin: reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții; introducerea de indicatori de sustenabilitate (exemplele din document includ numărul de locuitori, sporul natural, numărul de autorizații de construcție); evaluarea impactului proiectelor finalizate (de exemplu, număr de persoane racordate la apă și canalizare); revizuirea standardelor de cost; evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul „Anghel Saligny”. Companii de stat: guvernanță, transparență și reducerea subvențiilor Un alt capitol vizează restructurarea companiilor de stat, cu măsuri precum consilii de administrație/supraveghere „formate din profesioniști”, transparență (inclusiv pe cheltuieli și bugete), indicatori de performanță cu posibilitatea demiterii pentru neîndeplinirea lor, reducerea subvențiilor și auditarea activelor. Programul menționează și eficientizarea participațiilor statului și dezvoltarea pieței de capital românești. Documentul integral Programul de guvernare este disponibil în forma publicată aici: „Programul de guvernare al Guvernului Veștea” (PDF) . [...]
