Știri
Știri din categoria Politică
Structura propusă a Cabinetului Veștea aduce schimbări la vârful unor ministere-cheie, iar lista de miniștri și Programul de guvernare ar urma să ajungă luni în Parlament, potrivit Stirile Pro TV. Miza imediată este calendarul de validare și stabilitatea administrativă, în condițiile în care sunt vehiculate nume noi pentru portofolii cu impact direct asupra securității și politicii externe.
În varianta discutată „pe surse”, premier ar urma să fie Adrian Veștea, iar Alina Gorghiu ar urma să ocupe o funcție de vicepremier. Gorghiu a declarat că PNL ar urma să aibă cinci miniștri în viitorul guvern.
Publicația prezintă următoarea componență a Cabinetului Veștea:
În text, Ministerul Mediului apare menționat de două ori, cu același nume (Mihai Ghigiu), fără alte precizări.
Alina Gorghiu susține că lista de miniștri și Programul de guvernare ar urma să ajungă luni în Parlament, ceea ce indică intrarea în etapa de validare politică.
În paralel, Congresul extraordinar al PNL a adoptat două rezoluții: una care reconfirmă decizia partidului de a nu mai face coaliție cu PSD și o a doua care cere demisia unor liberali asociați „grupării Veștea”, cu termen până pe 22 iunie, ora 12.00; în caz contrar, Biroul Permanent ar urma să declanșeze procedurile de excludere. Printre numele menționate se află Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu.
Recomandate
Amenințarea cu instanța poate bloca excluderile din PNL și prelungi incertitudinea internă , după ce apropiați ai premierului desemnat Adrian Veștea susțin că sancțiunile decise în partid sunt lovite de vicii de procedură și pot fi anulate, potrivit Stirile Pro TV . Reprezentanți ai „echipei Veștea” afirmă, pe surse, că vor sesiza „forurile jurisdicționale” în legătură cu excluderea unor membri. Argumentul central: deciziile Biroului Politic Național (BPN) invocate pentru sancționare ar fi fost suspendate printr-o hotărâre „executorie de drept”, iar sancționarea pe baza unor decizii suspendate ar însemna sfidarea unei hotărâri judecătorești. „Excluderile anunţate astăzi nu pot produce niciun efect. Deciziile BPN nr. 22 şi nr. 25 din 15 iunie sunt suspendate de joi printr-o hotărâre executorie de drept.” Aceleași surse mai susțin că mecanismul folosit pentru excluderi „nu există în Statut”, invocând lipsa unei proceduri prin care un for ar putea „mandata” un altul să dispună excluderea, precum și necesitatea unor pași precum dreptul la apărare, audierea și calea de atac. În plus, ele contestă ideea unui „ultimatum colectiv de câteva ore”, pe care îl consideră nestatutar. Miza: validitatea rezoluțiilor Congresului și riscul de anulare Potrivit sursei, tabăra Veștea contestă și aplicarea noului Statut al PNL, ratificat la Congres, argumentând că acesta nu ar putea produce efecte retroactive pentru „pretinse fapte anterioare”. În această logică, procedura Congresului Extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul Statut era deja în vigoare, ceea ce ar putea deschide calea unei contestări în instanță a întregii proceduri. „Pe acest viciu, întreaga procedură, inclusiv Congresul, este susceptibilă de a fi anulată în instanţă.” Ce a decis Congresul PNL și care sunt termenele La Congres au fost adoptate două rezoluții, potrivit articolului: o rezoluție care reconfirmă decizia PNL de a nu mai face coaliție cu PSD și prevede că votarea, susținerea sau participarea la construirea unui guvern cu PSD de către un membru PNL „generează excluderea”; o rezoluție care cere demisia din partid a lui Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu; dacă nu demisionează până la 22 iunie, ora 12.00, Congresul „mandatează Biroul Permanent” să declanșeze procedurile de excludere. Totodată, Congresul reține „responsabilitatea politică” a lui Lucian Bode pentru „situația financiară gravă” a PNL la finalul mandatului său de secretar general, conform aceleiași surse. Deciziile au fost adoptate în unanimitate, prin vot cu ridicare de mână, la propunerea președintelui PNL Ilie Bolojan. [...]
PNL își înăsprește disciplina internă, cu un ultimatum de excludere până luni, ora 12.00 , după ce Congresul extraordinar a votat în unanimitate să ceară demisia din partid a cinci lideri – o mișcare care poate redesena rapid echilibrul de putere și controlul decizional în formațiune, potrivit Digi24 . Cei vizați sunt Rareș Bogdan, Lucian Bode, Hubert Thuma, Alina Gorghiu și Adrian Veștea. Dacă nu demisionează din calitatea de membri PNL până luni la ora 12.00, Congresul a mandatat Biroul Politic Național să declanșeze procedurile de excludere, „în conformitate cu prevederile statutare ale PNL”. Motivele invocate: „acțiuni contrare intereselor partidului” și responsabilitate financiară Robert Sighiartău a motivat solicitarea de demisie prin încălcarea repetată a deciziilor partidului și a obligației de a apăra interesele politice ale PNL, prin participarea la „acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”. „Congresul PNL constată că domnii Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu au încălcat în mod repetat obligațiile de a apăra interesele politice ale PNL, participând la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului.” În cazul lui Lucian Bode, Sighiartău a adăugat explicit și un argument legat de situația financiară a partidului la finalul mandatului acestuia de secretar general. „Congresul reține responsabilitatea lui Lucian Bode privind situația financiară gravă în care s-a aflat PNL la finalul mandatului său de secretar general.” Ce urmează: procedură de excludere, dacă nu apar demisii Decizia Congresului creează un termen-limită scurt și un mecanism de aplicare: dacă demisiile nu sunt depuse până la ora indicată, Biroul Politic Național este mandatat să înceapă excluderea celor cinci, pe bază statutară. În lipsa altor detalii în informațiile publicate, nu este precizat calendarul exact al pașilor procedurali după declanșare. [...]
Ciprian Ciucu a acuzat la Congresul PNL presiuni ale „sistemului” și o „operațiune specială” împotriva sa , într-un discurs care mută conflictul intern din zona politică în cea a controlului asupra deciziilor de guvernare și a numirilor, potrivit Antena 3 . Primarul general al Capitalei a susținut că PNL ar fi fost atacat tocmai pentru că „și-ar fi recăpătat independența politică” sub conducerea lui Ilie Bolojan . În intervenția sa, Ciucu a apărat mandatul lui Ilie Bolojan și a spus că partidul a ales să-și asume guvernarea „spunându-le oamenilor adevărul”, fără promisiuni electorale. El a indicat și rezultate electorale ale PNL, menționând „10% în Senat, 14 în Cameră și 15 la redistribuire”, și a afirmat că Bolojan ar fi crescut partidul cu „cel puțin două, trei, cinci procente”, precizând însă că „nu putem spune exact”. Miza: controlul asupra guvernării și al resurselor publice Ciucu a descris „sistemul” ca o rețea de influență care nu candidează, dar participă la alegeri prin oamenii promovați și care ar avea resurse în mass-media, în companii de stat și în companii cu contracte cu statul. În această logică, el a susținut că „sistemul” nu plătește costul deciziilor greșite, ci „populația și politicienii”, în timp ce rețelele ar rămâne „eterne” în funcții și grade. „Sunt oameni foarte, foarte bogați, cu multe resurse în mass-media, în companiile de stat, în companiile care au contracte cu statul (…) și niciodată nu dau seamă față de nimic.” În același discurs, Ciucu a afirmat că PNL ar fi fost ținta presiunilor, nu PSD, pentru că liberalii și-ar fi recăpătat „independența”, iar acest lucru ar fi fost „inacceptabil” pentru cei pe care îi numește „sistem”. Acuzații directe în interiorul PNL și legătura cu dosarul său Ciucu a spus că „oamenii care îl împing” pe Adrian Veștea ar fi „pregătit operațiunea specială” împotriva lui și a adăugat că va veni „cu detalii”. Totodată, a afirmat că Veștea „nu-și aparține”, sugerând că liderul liberal nu ar acționa independent. Acuzațiile vin în contextul în care Ciucu este acuzat de luare de mită și a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, conform informațiilor din articol. În final, el le-a cerut liberalilor să rămână uniți și deschiși către noi membri, susținând că PNL își poate recâștiga credibilitatea doar prin coeziune. [...]
Rareș Bogdan avertizează că instabilitatea politică poate amplifica riscurile de finanțare ale României , invocând costuri ridicate ale dobânzilor și vulnerabilitatea la o eventuală deteriorare a ratingului de țară, potrivit TVR Info . Mesajul a fost transmis în timpul Congresului Extraordinar al PNL , într-o postare pe Facebook, în care europarlamentarul critică și direcția pe care o atribuie noii conduceri a partidului. În intervenția sa, Rareș Bogdan susține că România „riscă scenariul grecesc” și afirmă că statul plătește „1 miliard de euro” (aprox. 5 miliarde lei) lunar pe dobânzi. El leagă presiunea financiară de blocajul politic și avertizează că un posibil blocaj al împrumuturilor externe ar putea pune probleme de lichiditate, în condițiile în care, spune el, România ar fi „dependentă” de finanțare externă pentru plata salariilor și pensiilor, nu pentru investiții. Europarlamentarul mai afirmă că țara este „aproape de ultima treaptă” a ratingului de țară recomandat investițiilor și că o retrogradare suplimentară ar putea declanșa vânzări de titluri de stat din partea marilor fonduri, cu efect de creștere a costurilor de finanțare. În acest context, el cere „urgent” un guvern „funcțional” și „stabil”. Critica majorării taxelor și efectele invocate asupra economiei Rareș Bogdan califică majorarea taxelor drept „o eroare structurală uriașă”, susținând că măsura ar fi fost aplicată într-un moment de încetinire economică și ar fi produs efecte adverse, între care: scăderea competitivității regionale; descurajarea investițiilor; creșterea evaziunii și migrarea unei părți din capital către economia subterană; reducerea bazei de impozitare, în loc de extinderea ei. Argumentul său este că presiunea fiscală a crescut asupra companiilor, în timp ce reducerea risipei bugetare nu ar fi fost abordată. Disputa internă din PNL: identitate conservatoare și relația cu USR Pe plan politic, Rareș Bogdan spune că PNL nu trebuie să renunțe la „identitatea conservatoare” și critică apropierea de USR, afirmând că liberalii „nu trebuie să devină sluga USR” și să își abandoneze valorile doctrinare. El susține că echipa de conducere propusă ar promova o direcție diferită de valorile conservatoare și de tradiția liberală, făcând referire la Ilie Bolojan în acest context. „Nu e o glumă, România riscă scenariul grecesc. Matematica dură ne lovește în față: 1 miliard de euro plătiți lunar pe dobânzi.” Materialul TVR Info are la bază o știre Agerpres . [...]
PNL condiționează stabilitatea guvernării de un pact pe reformele PNRR, cu miza evitării pierderii unor fonduri europene de ordinul miliardelor de euro , potrivit Biziday . Ilie Bolojan spune că PNL, USR și UDMR au deja un acord de principiu pentru un astfel de aranjament politic și că liberalii vor părăsi sala dacă se ajunge la vot în Parlament pentru Guvernul Veștea. Pactul propus ar urma să fie semnat de PNL, PSD, USR și UDMR (fără să fie clar dacă și AUR) și ar include angajamente valabile pentru următoarele șase luni, indiferent de formula de guvernare care va rezulta. Elementul central este accelerarea reformelor asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), care nu au fost încă aprobate de Parlament. Miza economică: reforme PNRR și disciplină bugetară, sub presiunea termenelor Bolojan afirmă că viitorul guvern ar trebui să își asume răspunderea pe reformele PNRR până la jumătatea lunii iulie, pentru a evita pierderea unor fonduri europene „de ordinul miliardelor de euro”. În declarațiile sale, liderul PNL a indicat că „fiecare reformă” ar însemna „o sumă de peste 700 de milioane de euro”, iar neadoptarea lor ar pune în risc absorbția banilor. Al doilea pilon al pactului ar viza disciplina bugetară: respectarea țintelor din PNRR privind deficitul și plafonarea cheltuielilor cu personalul din sectorul public ca pondere în PIB. Bolojan avertizează că depășirea acestor angajamente ar putea aduce „corecții PNRR de peste un miliard de euro”. Două scenarii de guvernare și o promisiune de „armistițiu” parlamentar până la finalul anului În logica pactului, Bolojan descrie două variante: Guvern minoritar PSD , susținut „transparent” de partidele care aleg să participe la această formulă; Guvern de centru-dreapta PNL–USR–UDMR , pentru care spune că există deja un acord de principiu între liderii celor trei partide. Dacă președintele Nicușor Dan ar desemna un guvern de centru-stânga, partidele de centru-dreapta ar urma să voteze învestirea și să nu depună moțiune de cenzură până la sfârșitul anului, condiționat de respectarea pactului. În schimb, dacă șeful statului ar opta pentru un guvern de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR), PSD ar trebui să asigure voturile necesare pentru învestire. Semnal politic imediat: PNL nu votează Guvernul Veștea Bolojan leagă poziția PNL de decizia Congresului partidului de a nu susține un guvern în care PNL nu se regăsește și susține că actuala formulă „nu are o majoritate transparentă și asumată”. În consecință, recomandarea către grupurile parlamentare este ca parlamentarii PNL să părăsească sala la votul pentru Guvernul Veștea. Liderul PNL spune că poziția va fi comunicată președintelui, iar pașii următori vor depinde de deciziile din Parlament din zilele următoare. [...]
PSD își condiționează votul de învestitură prin controlul portofoliilor-cheie , după ce a decis să susțină în Parlament Cabinetul condus de premierul desemnat Adrian Veștea , potrivit Libertatea . Miza imediată este una de guvernare și reglementare: agenda economică și administrativă a viitorului executiv va fi, în bună măsură, setată de PSD, care a impus majoritatea miniștrilor. Vicepremierul interimar Sorin Grindeanu a spus că partidul nu are obiecții față de Adrian Veștea și a indicat un calendar accelerat pentru votul de învestitură, care ar urma să aibă loc luni, 22 iunie. Cum arată „pachetul” de miniștri impus de PSD Lista miniștrilor PSD prezentată în articol include: Vicepremier și ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu Ministerul Sănătății: Alexandru Rogobete Ministerul Energiei: Bogdan Ivan Ministerul Muncii: Florin Manole Ministerul Agriculturii: Florin Barbu Ministerul Justiției: Radu Marinescu Ministerul Mediului: Mihai Ghigiu Ministerul Dezvoltării: Romeo Lungu Secretariatul General al Guvernului (SGG, cu rang de ministru): Radu Oprea Ministerul Culturii: Ionuț Vulpescu Condițiile PSD: de la „stoparea austerității” la termene mai scurte de autorizare În schimbul susținerii parlamentare, PSD a formulat un set de condiții care vizează direct politicile cu impact economic și administrativ: Stoparea austerității : reducerea presiunii fiscale pentru venituri mici și medii și pentru micii antreprenori; investiții pentru stimularea economiei și creșterea veniturilor bugetare. Măsuri antiinflație : majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, sprijin pentru categorii vulnerabile; extinderea schemei de limitare a adaosului comercial la produsele de bază. Educație : extinderea programului „Masă caldă în școli” pentru reducerea abandonului școlar. Reformă administrativă : reducerea cu 25% a sarcinilor administrative și reducerea cu 30% a termenelor de autorizare. Economie și agricultură : plata datoriilor statului către firme, susținerea industriilor strategice, garanții de stat pentru investiții; sprijin pentru fermieri prin subvenționarea dobânzilor la credite. Context politic: PNL nu susține cabinetul și cere guvern minoritar În același material este prezentată poziția liderului PNL, Ilie Bolojan, care refuză să susțină Guvernul Veștea și cere un executiv minoritar bazat pe un pact național pentru reformele din PNRR . El le-a recomandat parlamentarilor liberali să părăsească sala la votul de învestitură și a avansat două variante: un guvern minoritar condus de PSD sau unul format de PNL, USR, UDMR și minorități. Dacă votul are loc luni, 22 iunie, așa cum a indicat Sorin Grindeanu, testul imediat va fi dacă formula de sprijin și condițiile PSD se traduc într-o majoritate funcțională și într-un program de guvernare coerent, în special pe măsurile cu efecte directe asupra fiscalității, prețurilor și autorizărilor pentru companii. [...]
