Știri
Știri din categoria Politică
PSD își condiționează votul de învestitură prin controlul portofoliilor-cheie, după ce a decis să susțină în Parlament Cabinetul condus de premierul desemnat Adrian Veștea, potrivit Libertatea. Miza imediată este una de guvernare și reglementare: agenda economică și administrativă a viitorului executiv va fi, în bună măsură, setată de PSD, care a impus majoritatea miniștrilor.
Vicepremierul interimar Sorin Grindeanu a spus că partidul nu are obiecții față de Adrian Veștea și a indicat un calendar accelerat pentru votul de învestitură, care ar urma să aibă loc luni, 22 iunie.
Lista miniștrilor PSD prezentată în articol include:
În schimbul susținerii parlamentare, PSD a formulat un set de condiții care vizează direct politicile cu impact economic și administrativ:
În același material este prezentată poziția liderului PNL, Ilie Bolojan, care refuză să susțină Guvernul Veștea și cere un executiv minoritar bazat pe un pact național pentru reformele din PNRR. El le-a recomandat parlamentarilor liberali să părăsească sala la votul de învestitură și a avansat două variante: un guvern minoritar condus de PSD sau unul format de PNL, USR, UDMR și minorități.
Dacă votul are loc luni, 22 iunie, așa cum a indicat Sorin Grindeanu, testul imediat va fi dacă formula de sprijin și condițiile PSD se traduc într-o majoritate funcțională și într-un program de guvernare coerent, în special pe măsurile cu efecte directe asupra fiscalității, prețurilor și autorizărilor pentru companii.
Recomandate
Amenințarea cu instanța poate bloca excluderile din PNL și prelungi incertitudinea internă , după ce apropiați ai premierului desemnat Adrian Veștea susțin că sancțiunile decise în partid sunt lovite de vicii de procedură și pot fi anulate, potrivit Stirile Pro TV . Reprezentanți ai „echipei Veștea” afirmă, pe surse, că vor sesiza „forurile jurisdicționale” în legătură cu excluderea unor membri. Argumentul central: deciziile Biroului Politic Național (BPN) invocate pentru sancționare ar fi fost suspendate printr-o hotărâre „executorie de drept”, iar sancționarea pe baza unor decizii suspendate ar însemna sfidarea unei hotărâri judecătorești. „Excluderile anunţate astăzi nu pot produce niciun efect. Deciziile BPN nr. 22 şi nr. 25 din 15 iunie sunt suspendate de joi printr-o hotărâre executorie de drept.” Aceleași surse mai susțin că mecanismul folosit pentru excluderi „nu există în Statut”, invocând lipsa unei proceduri prin care un for ar putea „mandata” un altul să dispună excluderea, precum și necesitatea unor pași precum dreptul la apărare, audierea și calea de atac. În plus, ele contestă ideea unui „ultimatum colectiv de câteva ore”, pe care îl consideră nestatutar. Miza: validitatea rezoluțiilor Congresului și riscul de anulare Potrivit sursei, tabăra Veștea contestă și aplicarea noului Statut al PNL, ratificat la Congres, argumentând că acesta nu ar putea produce efecte retroactive pentru „pretinse fapte anterioare”. În această logică, procedura Congresului Extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul Statut era deja în vigoare, ceea ce ar putea deschide calea unei contestări în instanță a întregii proceduri. „Pe acest viciu, întreaga procedură, inclusiv Congresul, este susceptibilă de a fi anulată în instanţă.” Ce a decis Congresul PNL și care sunt termenele La Congres au fost adoptate două rezoluții, potrivit articolului: o rezoluție care reconfirmă decizia PNL de a nu mai face coaliție cu PSD și prevede că votarea, susținerea sau participarea la construirea unui guvern cu PSD de către un membru PNL „generează excluderea”; o rezoluție care cere demisia din partid a lui Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu; dacă nu demisionează până la 22 iunie, ora 12.00, Congresul „mandatează Biroul Permanent” să declanșeze procedurile de excludere. Totodată, Congresul reține „responsabilitatea politică” a lui Lucian Bode pentru „situația financiară gravă” a PNL la finalul mandatului său de secretar general, conform aceleiași surse. Deciziile au fost adoptate în unanimitate, prin vot cu ridicare de mână, la propunerea președintelui PNL Ilie Bolojan. [...]
Structura propusă a Cabinetului Veștea aduce schimbări la vârful unor ministere-cheie , iar lista de miniștri și Programul de guvernare ar urma să ajungă luni în Parlament , potrivit Stirile Pro TV . Miza imediată este calendarul de validare și stabilitatea administrativă, în condițiile în care sunt vehiculate nume noi pentru portofolii cu impact direct asupra securității și politicii externe. În varianta discutată „pe surse”, premier ar urma să fie Adrian Veștea, iar Alina Gorghiu ar urma să ocupe o funcție de vicepremier. Gorghiu a declarat că PNL ar urma să aibă cinci miniștri în viitorul guvern. Lista de miniștri vehiculată „pe surse” Publicația prezintă următoarea componență a Cabinetului Veștea: Prim-ministru: Adrian Veștea Ministerul Afacerilor Interne + vicepremier: Marian Neacșu Ministerul Afacerilor Externe: Luca Niculescu Ministerul Apărării: Sorin Cîmpeanu Ministerul Dezvoltării: Romeo Lungu Ministerul Energiei: Bogdan Ivan Ministerul Fondurilor Europene: Florin Zaharia Ministerul Sănătății: Alexandru Rogobete Ministerul Transporturilor: Cristian Pistol Ministerul Justiției: Radu Marinescu Ministerul Economiei: Florin Duma Ministerul Educației: Monica Anisie Ministerul Muncii: Florin Manole Ministerul Mediului: Mihai Ghigiu Ministerul Agriculturii: Florin Barbu Ministerul Culturii: Ionuț Vulpescu Vicepremier: Alina Gorghiu Secretarul General al Guvernului: Radu Oprea În text, Ministerul Mediului apare menționat de două ori, cu același nume (Mihai Ghigiu), fără alte precizări. Ce urmează: trimiterea în Parlament și tensiunile din PNL Alina Gorghiu susține că lista de miniștri și Programul de guvernare ar urma să ajungă luni în Parlament, ceea ce indică intrarea în etapa de validare politică. În paralel, Congresul extraordinar al PNL a adoptat două rezoluții: una care reconfirmă decizia partidului de a nu mai face coaliție cu PSD și o a doua care cere demisia unor liberali asociați „grupării Veștea”, cu termen până pe 22 iunie, ora 12.00; în caz contrar, Biroul Permanent ar urma să declanșeze procedurile de excludere. Printre numele menționate se află Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. [...]
Ilie Bolojan pune pe masă o formulă de guvernare cu „pact” pe deficit și PNRR, ca soluție de stabilitate pe termen scurt , potrivit G4Media . În discursul de duminică de la congresul PNL, el a prezentat două variante pentru deblocarea crizei guvernamentale: un guvern minoritar PSD, susținut printr-un pact de neagresiune pe șase luni, sau preluarea guvernării de către PNL împreună cu USR și UDMR. Miza: reguli pe deficit și legislație pentru fondurile din PNRR Bolojan a descris un „pact pentru România” pe următoarele șase luni, care ar urma să includă, între altele, angajamentul că „deficitele nu trebuie depășite” și adoptarea legislației necesare pentru accesarea banilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În această logică, PSD ar urma „să-și asume o guvernare minoritară”, iar dacă nu acceptă, PNL ar urma să își asume guvernarea „împreună cu aliații”. „Putem să facem un pact pentru România în următoarele 6 luni în care să stabilim că deficitele nu trebuie depășite, că trebuie adoptată legislația pentru banii din PNRR și alte idei de bază pe care le putem susține toate partidele (...)”, a spus Bolojan. Varianta PNL–USR–UDMR și blocajul de la Cotroceni Liderul liberal a mai afirmat că PNL a lucrat cu partidele din coaliție și, împreună cu USR și UDMR, a conturat „o formulă cinstită, transparentă, pe față” pentru o soluție de guvernare. Publicația notează că PNL are o alianță informală cu USR și UDMR, iar cei trei lideri i-ar fi propus deja președintelui Nicușor Dan un scenariu similar. Potrivit informațiilor G4Media, președintele a refuzat propunerile și l-a desemnat premier pe Adrian Veștea , „peste capul partidului”. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu reiese dacă PSD, USR sau UDMR au reacționat la propunerea lui Bolojan ori dacă există un calendar de negocieri. Cert este că, în varianta avansată, „pactul” ar funcționa ca o înțelegere politică limitată în timp, centrată pe ținte de deficit și pe pașii legislativi necesari pentru PNRR, într-un context de criză guvernamentală. [...]
Ilie Bolojan propune un „pact pentru România” pe șase luni, cu ținte de deficit și accelerarea PNRR , ca bază pentru formarea rapidă a unui guvern , potrivit News . În acest cadru, liderul PNL spune că a discutat cu USR și UDMR o formulă „cinstită, transparentă” și pune presiune pe PSD să își asume guvernarea ca minoritar sau, alternativ, PNL să o facă împreună cu aliații. Pachetul de măsuri: deficit, PNRR, energie și salarii Bolojan afirmă că România are nevoie de un guvern „în această criză” și leagă stabilitatea politică de câteva direcții economice pe termen scurt, pe care le prezintă drept puncte ce pot fi susținute de mai multe partide: menținerea deficitelor „la niveluri rezonabile”, pe fondul creșterii datoriei publice („ne-am îndatorat prea mult”); angajarea răspunderii Guvernului pe proiectele din PNRR încă neaprobate, pentru ca România „să nu piardă miliardele de euro”; scăderea prețurilor energiei, pentru „energie competitivă”; stoparea majorării salariilor atunci când creșterile nu au legătură cu productivitatea. Declarațiile au fost făcute la Congresul Extraordinar al PNL, organizat duminică. Miza politică: cine își asumă guvernarea În paralel cu propunerea de „pact” pe șase luni, Bolojan susține că PSD ar trebui să își asume guvernarea ca guvern minoritar; în caz contrar, spune că PNL își asumă guvernarea împreună cu USR și UDMR, dar cu „voturi pe față” și „angajamente explicite”. „Sunt câteva idei de bază pe care le putem susţine toate partidele şi nu are decât un partid cum este PSD să îşi asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliaţii noştri.” Bolojan respinge ideea unei soluții politice în care PNL ar fi obligat să accepte „un partener mincinos” sau „un atac la rupere asupra PNL”, argumentând că „pe așa ceva nu se poate construi sănătos”. De ce contează Propunerea fixează o agendă economică de urgență (deficit, PNRR, energie, salarii) ca precondiție pentru o formulă de guvernare, într-un moment în care, potrivit lui Bolojan, lipsa unui executiv funcțional amplifică riscurile. În același timp, mesajul mută discuția de la negocieri generale la asumarea explicită a unei majorități și a unor voturi nominale pentru măsuri cu impact bugetar. [...]
Ilie Bolojan a transmis că PNL rupe logic „parteneriatul cu PSD” și își revendică un „model de guvernare” bazat pe reguli și respect pentru banul public, în discursul susținut la Congresul Extraordinar al partidului, potrivit News . Mesajul are miză de guvernare: Bolojan descrie explicit relația cu PSD ca fiind „imposibilă” și leagă blocajele din coaliție de frânarea reformelor. Bolojan a spus că PNL nu și-a dorit Congresul, dar că acesta a fost „impus” de criza internă, iar partidul trebuie să decidă „cine este și ce vrea să fie” și să-și clarifice direcția pentru anii următori. El i-a invitat pe scenă pe cei pe care îi propune în „mica echipă” de conducere: președinți de organizații, vicepreședinți regionali și echipa de la vârful partidului. Ruptura politică, justificată prin blocarea reformelor În intervenția sa, liderul PNL a acuzat PSD că a frânat guvernarea și că a ieșit din logica de coaliție atunci când măsurile au ajuns „la interesele și la rețelele clientelare”. În acest context, Bolojan a afirmat că a crezut că face un parteneriat, dar a concluzionat că relația cu PSD „nu este posibilă”. „Nu poţi să fii partener cu minciuna, cu fuga de răspundere şi cu dispreţul pentru România.” El a invocat și episodul unei moțiuni depuse „într-o situație-limită”, despre care a spus că a fost urmată de lipsa unei soluții și de evitarea răspunderii. „Buget în comă” și costuri sociale: argumentul pentru continuitatea liniei PNL Bolojan a susținut că redresarea nu se face fără costuri sociale și fără un preț politic pentru cei care aplică reforme. Într-o comparație, a descris bugetul ca pe un „bolnav”: ar fi fost preluat „în comă”, tratat „dureros uneori”, iar acum ar fi ca un „pacient în recuperare”. Totodată, a admis că „nu a fost totul perfect” și că mai sunt etape de parcurs, dar a insistat că direcția aleasă a fost „corectă” și că „se vede din datele” pe care le au (fără a detalia indicatori sau valori în discursul redat de sursă). „Standard” de guvernare și mesajul către electorat Bolojan a încadrat guvernarea PNL drept o încercare de a impune reguli și disciplină în cheltuirea banului public, fără „aroganțe” și cu asumarea măsurilor nepopulare. El a afirmat că acest „model de guvernare” ar fi stabilit un „standard care nu mai poate fi negat” și a legat creșterea încrederii în PNL de percepția că partidul a fost corect. „Nu am fost perfecţi, dar am fost corecţi.” În aceeași linie, Bolojan a susținut că PNL „a scos România din mlaștina” în care ar fi lăsat-o „guvernarea Ciolacu”, prezentând această teză drept explicația pentru schimbarea de percepție în rândul publicului. [...]
Eugen Tomac susține că fotografia de la Bruxelles nu are legătură cu negocierile pentru Guvern , iar discuția surprinsă „la masă” a fost una de context european, nu de politică internă, potrivit Mediafax . Declarația vine după ce imaginea în care apar președintele României Nicușor Dan, șeful SPP Lucian Pahonțu și mai mulți europarlamentari a alimentat speculații privind formarea Executivului. Tomac afirmă că întâlnirea a avut loc în marja Consiliului European , într-o pauză între reuniuni oficiale, și că subiectele discutate au ținut „strict” de agenda europeană și de prioritățile Consiliului. El a spus că fotografia a fost făcută într-un spațiu public și că nu a fost vorba despre o reuniune „oficială” sau „conspirativă”. Într-o intervenție la Antena 3 CNN , Tomac a explicat și de ce la masă au apărut europarlamentari precum Rareș Bogdan sau Victor Negrescu: prezența lor ar fi fost legată de întâlnirile pe care președintele le-a avut înainte și după cu lideri ai grupurilor politice europene. „Nu a existat nicio discuție despre formarea Guvernului sau despre negocieri politice interne. Timpul a fost foarte scurt și dedicat exclusiv temelor europene.” Ce transmite Tomac despre miza internă Pe fondul discuțiilor de la București, Tomac mai spune că președintele le-ar fi transmis liderilor europeni că România își menține direcția pro-europeană. În același timp, el indică faptul că mandatul premierului desemnat este să obțină susținere parlamentară pentru guvernul propus. Tomac evită să comenteze scenarii de politică internă, inclusiv ipoteza unui guvern susținut de AUR, și arată că decizia finală aparține Parlamentului. [...]
