Știri
Știri din categoria Politică
PSD cere adoptarea imediată a pachetului de relansare economică, potrivit HotNews.ro, după ședința Consiliului Politic Național desfășurată duminică, 1 februarie 2026, la Vila Lac. Mesajul vine pe fondul tensiunilor din coaliție, însă, conform unor surse citate de publicație, subiectul nu a fost discutat „aprofundat” în reuniune.
În comunicatul transmis la final, PSD condiționează susținerea pachetului de reducere a cheltuielilor din administrația publică de adoptarea, în paralel, a măsurilor economice propuse de partid. Social-democrații susțin că pachetul de relansare are un impact bugetar total de 3,39 miliarde lei și ar viza peste 5 milioane de beneficiari, fiind prezentat drept un răspuns la presiunea costului vieții și la riscurile pentru locurile de muncă și firmele românești.
„Prioritatea absolută a acestui moment este costul vieții și nivelul de trai al românilor. Adoptarea pachetului de relansare economică (…) nu poate fi blocată de discuții sterile despre funcții sau scenarii politice care generează instabilitate”, a declarat Sorin Grindeanu potrivit comunicatului PSD.
În același mesaj, liderul PSD avertizează că „limita de suportabilitate a fost deja depășită” și insistă ca aprobarea pachetelor să se facă „cu celeritate” înainte de adoptarea bugetului consolidat pe 2026. PSD anunță și că va propune în coaliție un ajutor financiar în două tranșe egale, în aprilie și decembrie, pentru 2,8 milioane de persoane, cu sume diferențiate în funcție de nivelul veniturilor din pensii.
Pe lângă componenta de sprijin social, PSD cere continuarea investițiilor în infrastructura mare de transport și sănătate, a programelor din agricultură și menținerea investițiilor în comunitățile locale la nivelul anului 2025, argumentând că autoritățile locale trebuie să păstreze, în cotele existente, sumele din impozite și taxe locale colectate. În plan politic, HotNews.ro notează că, deși în ultimele săptămâni au existat atacuri la adresa premierului Ilie Bolojan și discuții despre ieșirea de la guvernare, ședința de duminică nu a tranșat aceste teme, iar presiunea PSD se mută, cel pu_togglează, pe adoptarea rapidă a pachetului economic în negocierile din coaliție.
Recomandate
PSD ridică miza negocierilor pentru noul guvern, contestând public direcția economică a cabinetului Bolojan , după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului, potrivit Euronews . Sorin Grindeanu , președintele PSD, a susținut că Ilie Bolojan a venit la Palatul Victoria „cu voturile PSD” și cu „un model economic care și-a dovedit falimentul”, argumentând că schimbarea direcției era necesară. Grindeanu a legat justificarea moțiunii PSD-AUR de percepția publică asupra guvernării, invocând un procent de „80% dintre români” care ar considera că România merge într-o direcție greșită. În același timp, liderul PSD a transmis un mesaj politic direct către fostul premier: „nu se învârte lumea în jurul unui singur om”. „Reformele” invocate de guvern, puse sub semnul întrebării În interviul acordat Euronews România, Grindeanu a ironizat bilanțul reformelor din perioada în care PSD a făcut parte din guvern, susținând că măsurile prezentate drept reforme au fost, de fapt, reduceri de personal. „În acest 11 luni noi am vorbit doar la nivel declarativ de reforme. Ce reforme au fost? (...) Aia nu a fost reformă. Aia a fost concediere colectivă.” El a dat ca exemplu reduceri de angajați în administrație și a afirmat că o scădere a numărului de posturi, inclusiv la Camera Deputaților, ar trebui încadrată ca „concediere”, nu ca reformă. Ce înțelege PSD prin reformă: comasări administrative și digitalizare Grindeanu a conturat și o definiție alternativă a reformei administrative, indicând comasarea unităților administrativ-teritoriale (UAT) și digitalizarea ca direcții care ar trebui urmărite. În viziunea sa, reforma ar trebui să însemne costuri mai mici, dar fără degradarea serviciilor publice. „Reforma este digitalizare. Reforma înseamnă costuri mai puțin, e adevărat, dar serviciile publice să rămână la același nivel sau chiar un nivel sporit.” Linia roșie a PSD: Bolojan, „exclus” din noua nominalizare Pe fondul discuțiilor despre formarea unui nou guvern, Grindeanu a exclus posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier, invocând o interpretare legată de decizia Curții Constituționale după căderea unui guvern prin moțiune. „Conform CCR, acest lucru nu se mai poate. (...) Este exclus.” Întrebat ce politician din PNL ar prefera la conducerea guvernului, liderul PSD a evitat nominalizările, argumentând că ar face „un deserviciu” celor menționați și că PSD nu ar trebui să „facă ordine” în partidele partenere sau rivale, așa cum nici invers nu ar accepta. [...]
PSD exclude intrarea sau susținerea unui guvern minoritar , ceea ce îngustează opțiunile de formare rapidă a unei majorități după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu vine în contextul discuțiilor de la Palatul Cotroceni despre o posibilă soluție PSD–UDMR în formulă minoritară, ca ieșire din criza politică. Grindeanu a spus, într-un interviu la Euronews, că social-democrații nu acceptă nici varianta de a fi parte dintr-un guvern minoritar, nici pe cea de a-l sprijini din Parlament. „Nu. Am exclus această variantă. Nu doar să fie parte a unui guvern minoritar PSD, nici măcar varianta prin care PSD susține un guvern minoritar nu este una pe care în acest moment să o acceptăm”. Ce înseamnă poziția PSD pentru negocierile de la Cotroceni Refuzul PSD de a intra sau de a susține un executiv minoritar reduce spațiul de manevră pentru o soluție rapidă de guvernare, în condițiile în care, potrivit informațiilor prezentate, varianta refacerii coaliției PSD–PNL–USR–UDMR „pare tot mai improbabilă”. În același timp, articolul notează că liderii PSD nu au discutat încă cu președintele Nicușor Dan. Președintele a început „de astăzi” discuții informale la Cotroceni cu liderii partidelor din fosta coaliție, primul interlocutor fiind președintele USR, Dominic Fritz, potrivit informațiilor Antena 3. „Avem un plan”: mesaj intern și condiții mai stricte Într-o ședință a Biroului Politic Național al PSD, care a durat 15 minute, Grindeanu le-a cerut colegilor „răbdare”, invocând existența unui plan, potrivit surselor Antena 3. El a indicat și direcția politică urmărită: un guvern „pro-european” și condiții „mai stricte”. „Aveţi răbdare, avem un plan! Avem toate opţiunile pe masă. PSD îşi doreşte să guverneze, dar vrem să facem un guvern pro-european. De zilele următoare trebuie sa începem să lucram la nişte politici publice, soluţiile PSD-ului. Noi trebuie să fim maturul din încăpere. De aceasta dată să avem condiţii mai stricte”. Poziții în PSD și la UDMR, pe fondul crizei politice În PSD, Claudiu Manda (numărul 2 în partid) a declarat că, dacă se cere ca PSD să dea premierul, partidul nu „fuge” de această obligație și că numele propus este Sorin Grindeanu. Tot Manda a spus că liberalii ar trebui să se „liniștească”, apreciind că decizia lor de a intra în opoziție a fost luată „la cald”. UDMR nu ar dori, la rândul său, un guvern minoritar: Kelemen Hunor a declarat că ar trebui refăcută vechea coaliție în jurul unui premier „responsabil”, capabil să coaguleze o majoritate, dar care să nu fie un „rival” pentru liderii PNL și PSD. Contextul imediat este demiterea Guvernului Bolojan, după ce Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În articol se mai arată că PSD a anunțat că vrea să rămână la guvernare și să refacă fosta coaliție, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PSD, în timp ce PNL și USR au transmis că nu mai vor o nouă alianță cu PSD, iar liberalii au anunțat chiar trecerea în opoziție. [...]
PSD își închide opțiunile de guvernare cu AUR , după ce Sorin Grindeanu a exclus atât susținerea unui premier propus de AUR, cât și varianta în care PSD ar sprijini din Parlament un guvern minoritar, potrivit news.ro . Poziționarea restrânge spațiul de negociere pentru formarea unei majorități și indică limitele pe care PSD spune că nu le va depăși în actualul context politic. Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o intervenție la Euronews, unde liderul PSD a spus că excluderea unei colaborări cu AUR nu este una de moment, ci o linie menținută și anterior. Linia roșie: fără premier AUR și fără sprijin pentru guvern minoritar Grindeanu a comentat și anunțul AUR potrivit căruia partidul își dorește funcția de prim-ministru. Întrebat dacă există un scenariu în care PSD ar susține un premier de la AUR, răspunsul său a fost negativ. Totodată, el a respins explicit și o altă formulă vehiculată frecvent în negocierile politice: un guvern minoritar (un executiv fără majoritate parlamentară proprie) susținut punctual sau printr-un acord de sprijin din Parlament. „Am exclus această variantă, nu doar să fie parte a unui guvern minoritar, Partidul Social-Democrat, nici măcar varianta prin care PSD susţine un guvern minoritar nu este una pe care în acest moment să o putem accepta.” Anticipatele, condiționate de Constituție și de decizia președintelui În ceea ce privește alegerile anticipate, Grindeanu a invocat pașii prevăzuți de Constituție: ar trebui să cadă trei guverne, iar ulterior președintele să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri. Liderul PSD a susținut că, din moment ce președintele ar fi exclus public scenariul anticipatelor, acestea „nu pot avea loc”, subliniind că nu este vorba doar de un „joc parlamentar”, ci de o decizie care depinde de șeful statului. [...]
Deputatul PSD Mihai Fifor acuză că scăderea consumului timp de opt luni indică o deteriorare a economiei , pe care o pune pe seama măsurilor luate de premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Agerpres . Într-un mesaj publicat pe Facebook, Fifor invocă date ale Institutului Național de Statistică (INS) și susține că „austeritatea” ar fi redus puterea de cumpărare și ar fi afectat încrederea în economie. În postare, social-democratul afirmă că, în martie 2026, comerțul cu amănuntul a scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut atât ca serie brută (-2,3%), cât și ca serie ajustată (-3,2%). El mai susține că, pe primul trimestru din 2026, scăderea ar fi de minus 5% ajustat sezonier. Fifor indică drept semnal de presiune asupra bugetelor gospodăriilor evoluția vânzărilor de produse nealimentare, despre care spune că „se prăbușesc cu 7,4%” în martie, interpretând că populația ar fi început să reducă cheltuielile care nu țin de strictul necesar. Ce semnificație economică dă PSD acestor date Din perspectiva deputatului PSD, contracția consumului ar arăta o economie „sufocată” de „tăieri, taxe, blocaje” și de incertitudine. El susține că scăderea consumului ar fi un indicator direct al scăderii încrederii și al deteriorării puterii de cumpărare, cu efecte în lanț asupra firmelor și activității economice. Miza politică: atac la „reforma” Guvernului interimar Fifor leagă explicit evoluțiile din retail de politicile promovate de Ilie Bolojan și contestă narativul de „succes economic” al Executivului interimar. În mesaj, el formulează concluzia că o scădere a consumului pe opt luni consecutive ar însemna „nu reformă”, ci „afundare” economică. [...]
Un document invocat în disputa politică reaprinde tema listării companiilor de stat, legată de PNRR și OCDE. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat, potrivit Agerpres , un document despre care spune că arată că Sorin Grindeanu , ca ministru al Transporturilor, a avizat anul trecut listarea la bursă a unor companii de stat, deși PSD a susținut recent moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, pe fondul criticilor privind „vânzarea” activelor statului. Gheorghiu afirmă că documentul ar conține „lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune” și că a verificat autenticitatea acestuia, primind confirmarea că este original. În mesajul publicat pe Facebook, ea susține că Grindeanu ar fi avizat listarea la bursă a unor companii precum TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A. și Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”. De ce contează: listarea, prinsă între angajamente externe și cost politic intern În același mesaj, Oana Gheorghiu leagă listarea companiilor de stat de angajamentele României, indicând că documentul ar menționa recomandări ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și obiective asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), inclusiv necesitatea atingerii „jalonului 443”. Tot ea enumeră pași administrativi care ar fi necesari pentru astfel de operațiuni: selectarea unor intermediari autorizați, adoptarea de hotărâri de guvern și pregătirea ofertelor publice. Pe lista de companii „propuse” în document, potrivit vicepremierului interimar, ar mai figura și CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia și Societatea Națională a Apelor Minerale. Context: Guvernul Bolojan a căzut după moțiunea PSD-AUR-PACE Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, după adoptarea moțiunii de cenzură inițiate de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului!”. În acest context, Gheorghiu susține că demiterea Guvernului ar fi avut ca miză oprirea listării companiilor de stat, iar documentul publicat ar arăta o poziție anterioară diferită a lui Sorin Grindeanu, care este, potrivit ei, propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru. [...]
Sorin Grindeanu susține că documentul invocat nu aprobă vânzarea companiilor de stat , ci descrie pași tehnici și filtre pentru o eventuală listare la bursă, în contextul unui jalon din PNRR, potrivit Mediafax . Replica liderului PSD vine după ce vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat un document despre care afirmă că ar arăta că, anul trecut, Grindeanu – atunci ministru al Transporturilor – ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, între care TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Aeroportul Timișoara, Administrația Porturilor Maritime și Carpatica Feroviar. Grindeanu spune că acuzațiile sunt „greșite” și că documentul nu aprobă vânzarea companiilor de stat. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că Gheorghiu ar fi confundat „propunerea” cu „aprobarea” și susține că memorandumul ar fi fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, despre care spune că este coleg de partid cu Ilie Bolojan. Ce spune Grindeanu că include, de fapt, memorandumul În explicațiile sale, Grindeanu afirmă că documentul are „trei liste distincte”, nu una singură: o listă de „propuneri brute” primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea; o listă intermediară rezultată după ședințe de lucru, cu 6 companii; o listă finală propusă Guvernului spre aprobare, cu trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime și Societatea Carpatica Feroviar România. Liderul PSD mai susține că TAROM, Compania Națională Aeroporturi București și Aeroportul Timișoara nu se regăsesc în lista finală și că mai multe entități (CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank) ar fi fost „propuneri respinse”. Miza: diferența dintre listare și „vânzare” și legătura cu PNRR Grindeanu afirmă că avizul său a vizat „un memorandum tehnic” care analizează cadrul legal pentru o eventuală listare, inventariază propuneri, le filtrează și propune o listă scurtă Guvernului. El insistă că „listare la bursă” nu înseamnă automat „vânzarea companiei” și enumeră mecanisme precum majorarea de capital cu aport privat (cu statul rămas acționar majoritar) sau vânzarea unor pachete minoritare. Totodată, Grindeanu leagă discuția de „Jalonul 443” din PNRR, care ar viza „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate” în energie și transporturi, și susține că acesta ar fi o obligație asumată de România și o condiție pentru aderarea la OCDE în 2026. În argumentația sa, el mai afirmă că memorandumul nu ar promova o privatizare rapidă și indică exemple din document privind condiționări și avize suplimentare (inclusiv CSAT și hotărâre de guvern separată pentru anumite societăți considerate strategice). [...]
