Știri
Știri din categoria Politică

Conducerea PSD se reunește luni dimineață înaintea ședinței Coaliției, cu bugetul pe 2026 și consultarea internă privind rămânerea la guvernare printre temele centrale, potrivit HotNews.ro. Discuțiile au loc pe fondul tensiunilor din coaliție și al declarațiilor critice la adresa premierului Ilie Bolojan și a USR.
Ședința Biroului Permanent Național începe la ora 10:00, la sediul din șoseaua Kiseleff, în prezența președintelui Sorin Grindeanu, a prim-vicepreședinților, vicepreședinților, secretarului general Claudiu Manda și a președintelui Consiliului Național, Mihai Tudose. Surse din partid susțin că nu a fost transmisă oficial o ordine de zi, însă bugetul și referendumul intern sunt așteptate pe masa discuțiilor.
În decembrie, Grindeanu a anunțat că va consulta membrii PSD pentru a decide dacă partidul rămâne în actuala formulă de guvernare. Liderul social-democrat a declarat recent că ia în calcul un vot intern cu mai multe opțiuni: menținerea coaliției în actuala formulă PSD–PNL–UDMR–USR, o variantă fără USR sau chiar schimbarea premierului, în condițiile în care funcția ar reveni tot PNL.
Adoptarea bugetului pe 2026 reprezintă principalul punct de fricțiune. Grindeanu a avertizat că PSD nu va vota proiectul dacă nu vor fi incluse „viziunile de stânga”, respectiv:
Pachetul prevede ajutoare în două tranșe, în aprilie și decembrie 2026, pentru aproximativ 2,8 milioane de persoane: 1.000 de lei pentru pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru cei cu pensii între 1.501 și 2.000 de lei și 600 de lei pentru veniturile între 2.001 și 3.000 de lei.
În paralel, europarlamentarul Victor Negrescu a sugerat, la un eveniment intern, că partidul ar putea susține o altă formulă guvernamentală, atâta timp cât aceasta rămâne pro-europeană.
Deciziile luate în ședința PSD vor cântări în reuniunea liderilor Coaliției programată ulterior și pot influența atât configurația guvernării, cât și calendarul adoptării bugetului.
Recomandate

USR cere măsuri legislative, nu „grupuri de lucru”, pentru restricționarea țigărilor electronice în spații închise , după ce PSD ar fi votat împotriva unei astfel de propuneri în Parlament, invocând impactul bugetar al industriei. Disputa, cu țintă directă în ministrul Sănătății Alexandru Rogobete , este relatată de Mediafax . Vicepreședinta USR Diana Buzoianu îl critică pe Rogobete pentru că ar fi ales comunicarea publică și convocarea unui „grup de lucru” în locul susținerii unor proiecte legislative deja existente. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Buzoianu afirmă că a aflat despre un clip al ministrului în care acesta spune că țigările electronice sunt „rele rău pentru sănătate” și că va înființa un grup de lucru pe subiect. În același mesaj, Buzoianu leagă creșterea utilizării țigărilor electronice de perioada de după interzicerea fumatului în spații închise, despre care spune că a fost un moment în care „cei mai mulți români s-au lăsat de fumat”, înainte ca o parte dintre consumatori să migreze către alternative. Miza: reglementarea utilizării în spații închise și votul din Parlament Punctul central al criticilor este votul PSD în Parlament la o propunere de interzicere a utilizării țigărilor electronice în spațiile închise. Potrivit mesajului Dianei Buzoianu, PSD ar fi votat „împotrivă”, iar inițiativa „a picat la vot”. Buzoianu susține că argumentul invocat ar fi fost unul legat de venituri bugetare: „Știți cum a votat PSD propunerea de a interzice țigările electronice în spații închise? Împotrivă. Și a picat la vot. Cu argumentul cinic că industria lor aduce prea mulți bani la buget. Spus argumentul oficial, în Parlament”. Pe acest fond, lidera USR acuză social-democrații de „lobby” pentru industria țigărilor electronice și îi cere ministrului să susțină proiectele legislative existente, în locul demersurilor pe care le consideră de imagine. Ce a anunțat ministrul Sănătății Reacția vine după ce, vineri, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat că instituția „a luat în vizor” fenomenul „vape-urilor ieftine” și că a convocat un grup de lucru. Scopul, potrivit informațiilor din articol, este analizarea legislației privind comercializarea țigărilor electronice și stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea controalelor. Din informațiile disponibile în material nu reiese un calendar pentru concluziile grupului de lucru sau pentru eventuale modificări legislative, dincolo de intenția de analiză și de întărire a controalelor. [...]

PNL și USR spun că au finalizat, la nivel de grupuri parlamentare, proiectul de reducere a numărului de parlamentari , iar inițiativa urmează să fie prezentată „în perioada următoare”, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în procedură legislativă, poate redeschide discuția despre arhitectura Parlamentului și despre capacitatea actualei majorități de a împinge reforme instituționale. Ilie Bolojan , președintele PNL, a declarat vineri seara, într-o conferință de presă la Sibiu, că propunerea este „practic definitivată” de grupurile parlamentare ale PNL și USR și că prezentarea ar trebui făcută de parlamentarii care au lucrat la text. „Vom face această propunere (...). Practic, este definitivată de către grupurile USR și PNL și mi se pare de bun-simț să o prezinte colegii care au lucrat la acest proiect.” Fără cifre și fără calendar, deocamdată Întrebat când va fi prezentată inițiativa și cu cât ar urma să fie redus numărul parlamentarilor, Bolojan nu a avansat nici o cifră și nici un calendar precis, conform informațiilor transmise de Agerpres și preluate de Antena 3. De ce spune Bolojan că „nu mai există constrângeri” Liderul PNL a explicat că, în perioada în care a condus Guvernul, reducerea numărului de parlamentari nu a putut fi promovată din cauza lipsei unui acord între partidele din coaliție, menționând că același blocaj a existat și pe tema reorganizării administrative . „Nu a fost un acord nici pe reducerea numărului de parlamentari, nici pe reorganizarea administrativă. Aceasta este realitatea. Acum nu mai avem niciun fel de constrângere și vom propune reducerea numărului de parlamentari, o formulă cât se poate de serioasă.” Următorul subiect: reorganizarea administrativ-teritorială Bolojan a mai spus că PNL va pregăti și o propunere privind reorganizarea administrativ-teritorială, cu accent pe fundamentare în „soluții concrete”, nu pe simple anunțuri politice. În acest punct, articolul nu oferă detalii despre conținutul reformei sau despre un calendar de prezentare. [...]

PNL acuză lipsa unui proiect concret pentru reorganizarea administrativă , iar Ilie Bolojan spune că, dincolo de comasarea voluntară posibilă deja prin lege, „nu există nimic serios” în demersul anunțat de guvernul dominat de PSD, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă la Sibiu, vineri seară, președintele PNL a criticat faptul că tema reorganizării administrative este „aruncată” în spațiul public fără un proiect și fără o discuție pe „ceva concret”, în condițiile în care, susține el, există declarații diferite la Ministerul Dezvoltării, la partid și la Guvern. „Nu poţi să vii să arunci tema reorganizării administrative, care are un impact mare asupra cetăţenilor multor localităţi, fără să vii cu un proiect şi să discuţi pe ceva concret.” Ce spune Bolojan că există, de fapt, acum Bolojan a afirmat că singurul element „anunțat” care poate fi pus în practică imediat este comasarea voluntară între localități, deoarece aceasta se poate face pe baza legislației actuale, fără modificări legislative. Totodată, el a arătat că orice primărie are deja baza legală pentru a propune fuziunea cu o altă primărie, iar dacă autoritățile din două comune se înțeleg, nu vede „niciun fel de problemă”. Miza: reorganizare cu efecte asupra serviciilor, nu doar tăieri de cheltuieli Liderul PNL a spus că România are nevoie de o reorganizare administrativă, dar că aceasta trebuie gândită „cât se poate de serios” și cu accent pe calitatea serviciilor și pe factorii care pot genera dezvoltare. În argumentația sa, a dat exemplul comunelor sărace: dacă se alătură două astfel de comune, rezultatul nu devine automat o comună bogată. Bolojan a mai susținut că reducerea cheltuielilor este necesară, dar „nu e suficientă”, și a acuzat PSD de inconsecvență între pozițiile anterioare și anunțurile actuale. „Este o fractură logică între tot ceea ce au făcut până acum şi anunţurile pe care le fac.” Ce urmează în PNL PNL va continua consultările interne cu primarii, inclusiv cu cei din comune, iar partidul ar urma să își exprime un punct de vedere la începutul lunii decembrie. Digi24 notează că informațiile despre consultările anunțate sunt relatate de News.ro. Bolojan a mai precizat că, în perioada în care a fost la guvernare, nu a promovat reorganizarea administrativă din lipsa unui acord între partide pe acest subiect. [...]

Marian Neacșu își consolidează rolul de „pol administrativ” în PSD , iar asta poate înclina deciziile privind resursele și prioritățile guvernării fără o schimbare formală de lider, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Rectorul Universității din București, Marian Preda, susține că vicepremierul are deja o influență considerabilă în Guvern și în partid, dar este puțin probabil să încerce, cel puțin pe termen scurt, să-i dispute lui Sorin Grindeanu conducerea PSD. În intervenția la Digi24, Preda a argumentat că Neacșu ar prefera să rămână în zona administrativă, unde poate exercita putere „fără costurile politice” ale unei funcții de președinte de partid, care ar aduce expunere publică și atacuri directe. În schimb, influența sa asupra „jocurilor de putere” din PSD ar putea crește. „Tind să zic nu. Poate să aibă o mare influență, dar, sincer, îl văd mai degrabă continuând în zona aceasta de lider pe administrație și mai puțin interesat de o putere formală politică.” De ce contează: controlul administrativ poate cântări mai mult decât funcțiile politice Miza, în lectura rectorului, nu este o competiție deschisă pentru șefia PSD, ci faptul că deciziile cu impact asupra resurselor și aparatului guvernamental pot fi influențate decisiv din interiorul executivului. Preda a descris un echilibru în care există președinte de partid, premier și președinte al României, dar „deciziile pe multe resurse” ar fi luate de Neacșu. „Gândiți-vă la asta: avem un președinte al României, avem un președinte de partid, Sorin Grindeanu, avem un premier, Luca Niculescu, și deciziile pe multe resurse le ia Marian Neacșu.” Argumentele invocate: influență veche, eficiență și putere „în culise” Marian Preda susține că influența lui Marian Neacșu nu este una recentă, ci rezultatul mai multor guvernări în care a fost parte din cercul restrâns al liderilor PSD cu rol executiv. În opinia sa, Neacșu și-a construit autoritatea gradual, inclusiv prin experiență administrativă și capacitatea de a „rezolva probleme” într-un sistem birocratic complicat. „În primul rând, este un om eficient. Orice s-ar spune, faptul că în administrația noastră complicată, complexă, oamenii s-au obișnuit să îi caute pe cei care le rezolvă cumva problema [...] l-a avantajat mult pe Marian Neacșu.” Preda a mai afirmat că Neacșu „își întărește puterea în partid, în culise, în spatele ușilor închise”, fără să urmărească funcția supremă în partid, inclusiv în perioadele anterioare când a fost marginalizat politic. Ce urmează, potrivit analizei Pe termen scurt, scenariul unei preluări a conducerii PSD de către Marian Neacșu este considerat improbabil de către rectorul Universității din București. În schimb, direcția anticipată este creșterea influenței sale asupra deciziilor interne și a mecanismelor de putere din partid, pe fondul poziției sale guvernamentale. [...]

Sorin Grindeanu nu exclude ca PSD să meargă cu Nicușor Dan la prezidențiale , semnalând că partidul își lasă deschisă opțiunea de candidat pe termen lung, potrivit Digi24 . Mesajul are miză politică directă: în lipsa unei decizii, PSD evită să-și blocheze din timp strategia pentru următorul ciclu electoral. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat în exclusivitate Digi24 , în contextul unei întrebări despre posibilele nume vehiculate pentru viitoarele alegeri prezidențiale, inclusiv Ilie Bolojan (dreapta), George Simion (AUR) și Nicușor Dan, în ipoteza unei candidaturi susținute de PSD. Grindeanu a argumentat că până la scrutin mai sunt „trei ani și jumătate”, interval în care „se pot întâmpla multe”, sugerând că e prematură fixarea unor candidaturi și că actorii politici își calibrează deja acțiunile în funcție de o eventuală cursă prezidențială. În același context, liderul PSD a invocat și o idee atribuită lui Winston Churchill, potrivit căreia în politică „două săptămâni sunt multe”, pentru a sublinia volatilitatea scenei politice. Ce înseamnă, practic, poziționarea PSD Prin faptul că nu respinge scenariul, PSD își păstrează flexibilitatea de a negocia și de a-și ajusta opțiunile de candidatură pe măsură ce se schimbă raporturile de forțe și profilurile candidaților. În același timp, declarația indică faptul că discuțiile despre candidatul la prezidențiale sunt deja parte din calculul politic, chiar dacă decizia formală nu este pe agendă imediată. În materialul Digi24 nu sunt prezentate detalii despre o decizie internă a PSD sau despre negocieri concrete privind o eventuală candidatură a lui Nicușor Dan; poziția lui Grindeanu rămâne, deocamdată, la nivelul unei posibilități pe care nu o exclude. [...]

USR pregătește o alianță cu PNL ca alternativă la actuala guvernare , pe fondul acuzațiilor că PSD ar încerca să rămână simultan la putere și să se comporte ca partid de opoziție, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de președintele USR, Dominic Fritz , în timpul unei vizite la Buzău, unde a vorbit despre construirea unui „pol reformist” care să ofere o alternativă politică „fără PSD și fără AUR”. În logica anunțului, miza este una de arhitectură politică și de guvernare: USR susține că, singur, nici el și nici PNL nu pot strânge „tracțiunea necesară” pentru a deveni o alternativă credibilă, motiv pentru care cele două partide ar lucra la o formulă de colaborare, inclusiv o alianță electorală. De ce contează: repoziționare înainte de alegeri și o posibilă nouă formulă de guvernare Fritz a prezentat demersul ca pe o încercare de a coagula forțe politice și civice care „își doresc o altă Românie”, invocând riscul ca PSD și AUR să „acapareze și mai mult toată puterea” și, în consecință, „să sărăcească și mai mult această țară”. În același timp, liderul USR a încercat să delimiteze viitoarea construcție de actuala guvernare, susținând că PSD ar urmări să controleze deciziile, dar să evite asumarea costurilor politice ale guvernării. Acuzațiile la adresa PSD și a conducerii Guvernului În declarațiile de la Buzău, Fritz a acuzat PSD că joacă „un joc cu multe fumigene”, în care ar încerca să fie „în același timp la putere și în opoziție”. El a vorbit și despre un „monopol al puterii” la nivel național și local, pe care USR ar vrea să îl rupă. Pe zona executivă, Fritz a susținut că deciziile ar fi luate de vicepremierul Marian Neacșu , nu de premierul Luca Niculescu, descriind situația ca pe o „construcție fumigenă” în care „Neacșu trage sforile”, iar premierul este cel vizibil public. Ce urmează Din informațiile prezentate, USR se află în faza de lucru la această colaborare cu PNL, fără a fi anunțate detalii despre calendar, forma exactă a alianței sau condițiile politice ale unei înțelegeri. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă discuțiile se concretizează într-un acord electoral și ce alte „forțe” ar putea fi atrase în „polul reformist” invocat de Fritz. [...]