Știri
Știri din categoria Politică
PSD acuză că blocajul politic întârzie formarea unui guvern într-un moment de „haos economic și social”, după ce PNL a anunțat că nu susține Guvernul Tomac, potrivit Digi24. Într-o postare pe Facebook, social-democrații îl atacă pe Ilie Bolojan, descris drept „premier demis”, susținând că „blochează România” pentru că „a pierdut puterea”.
PSD afirmă că, dincolo de „ambițiile unui singur om”, românii ar avea nevoie „urgent” de un guvern care să scoată țara din „haosul economic și social” pe care partidul îl pune pe seama lui Bolojan. În același mesaj, PSD reia ideea că PNL ar fi invocat anterior „responsabilitatea pro-europeană” pentru a evita ca România să ajungă pe mâna „extremiștilor”, dar că acum nu ar mai fi preocupat nici de „responsabilitate”, nici de consecințele politice ale blocajului.
În comunicarea citată de Digi24, PSD susține explicit că „se poate guverna și fără PNL” și că ar fi „cazul” ca liberalii să treacă în opoziție, „lângă AUR”, după „7 ani la putere, fără să câștige alegerile”.
Totodată, PSD îl acuză pe Ilie Bolojan că ar încerca să „rescrie realitatea” și că ar fi motivat de „setea de putere”, nu de un „act de sacrificiu”. Mesajul include și un avertisment politic, în termeni duri, despre efectele pe care le-ar avea această atitudine asupra guvernării și asupra țării.
Reacția PSD vine după ce Ilie Bolojan a anunțat că PNL a decis să nu susțină Guvernul Tomac, decizie relatată anterior de Digi24 într-un material separat despre ședința conducerii PNL (link menționat în articolul sursă).
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că prăbușirea coaliției poate deraia echilibrele bugetare și măsurile economice , într-un răspuns public la apelul președintelui Nicușor Dan „la responsabilitate”, pe fondul tensiunilor politice declanșate de moțiunea de cenzură , potrivit G4Media . Bolojan a spus că apreciază mesajul președintelui, dar consideră că „era un lucru și mai bun” dacă un astfel de apel era făcut înainte de moțiunea de cenzură, astfel încât partidele să fie conștiente de riscurile ruperii continuității guvernării. În declarația citată, el leagă direct stabilitatea politică de menținerea „echilibrelor bugetare” și de continuarea măsurilor care „au însănătoșit economia”. Miza invocată de Bolojan: continuitatea măsurilor și disciplina bugetară În finalul declarației de presă după ședința conducerii extinse a PNL, Bolojan a susținut că o coaliție „cu bune și cu rele” a funcționat și „a scos România din fundătura în care era”, iar întreruperea direcției ar însemna, în opinia sa, risipirea „acestui an de eforturi făcute de toți românii” și revenirea „într-o situație complicată”. Mesajul său pune accent pe două idei: fără continuarea politicilor deja aplicate, există riscul pierderii progreselor economice invocate; fără menținerea „echilibrelor bugetare”, costurile instabilității politice se pot transfera în economie. Atac politic: comparația cu PSD și referirea la 2028 Bolojan a respins ideea că PNL ar acționa cu gândul la alegerile din 2028 și a afirmat că, dacă ar fi procedat astfel, ar fi făcut „exact ce a făcut PSD”, adică „să încercăm să ne extragem de la orice formă de răspundere” și să „dărâmăm guvernul din care am făcut parte” atunci când au fost afectate interesele și s-a încercat „eliminarea risipei”. Totodată, liderul PNL a spus că „partidele nu trebuie să se gândească la alegerile viitoare, ci la întâlnirea cu electoratul”. Contextul declarației: apelul președintelui și decizia PNL privind Guvernul Tomac Președintele Nicușor Dan a făcut miercuri seară, la Palatul Cotroceni, un apel la responsabilitatea partidelor și a avertizat politicienii care „calculează alegerile viitoare”, afirmând: „Până în 2028, se vor întâmpla lucruri, multe lucruri”. Declarațiile lui Bolojan au venit după ședința conducerii extinse a PNL, care a decis în unanimitate să nu voteze Guvernul Tomac, conform aceleiași surse. [...]
PNL anunță că nu votează Guvernul Tomac, invocând riscuri bugetare și lipsa unei majorități , o poziționare care poate prelungi incertitudinea politică într-un moment în care România are de gestionat deficitul și măsuri economice greu de asumat, potrivit Adevărul . Ilie Bolojan a spus că, după ședința Biroului Politic Național din 11 iunie, grupurile parlamentare liberale „nu vor participa la vot sau vor fi: prezent nu votez”. Miza: un guvern fără susținere explicită, vulnerabil la inițiative cu impact bugetar Bolojan a argumentat că un executiv fără o susținere politică și parlamentară explicită ar fi „mai slab decât un guvern minoritar” și ar avea, în practică, doar șanse de „supraviețuire”, nu de a continua reformele. În acest context, liderul PNL a avertizat că măsurile dificile pe care orice guvern ar trebui să le aplice „ca urmare a deficitelor” și a angajamentelor României ar rămâne fără sprijin politic. Totodată, el a descris un risc de derapaj fiscal prin inițiative parlamentare populare electoral, dar cu efecte negative asupra bugetului, care ar putea intra în contradicție cu agenda guvernului și ar complica menținerea angajamentelor de reducere a deficitului. Acuzația politică: „formulă de paravan” care ar scuti PSD de răspundere Dincolo de argumentele de funcționare și buget, Bolojan a susținut că propunerea Guvernului Tomac ar fi „o formulă de paravan” care ar permite PSD să evite asumarea responsabilității pentru criza politică. El a amintit că, în urmă cu peste o lună, o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR a dus la căderea guvernului din care PSD făcea parte și a criticat faptul că, ulterior, social-democrații nu ar fi venit cu o soluție de guvernare. „Este anormal să nu-ți asumi răspunderea guvernării, dar să încerci prin structura unui guvern de oameni să asiguri protecția unor așezăminte în anumite ministere, drenarea de resurse de la alte ministere.” Critici punctuale pe componență și responsabilități Bolojan a dat ca exemplu Ministerul Muncii, unde ar fi propus un fost parlamentar PNL care nu mai este membru al partidului, susținând că astfel se evită asumarea unor dosare grele, precum legea salarizării, menționată ca jalon care trebuia finalizat în 2023. La final, liderul PNL a precizat că decizia de a nu susține învestirea Guvernului Tomac a fost luată în unanimitate, toți membrii prezenți votând împotrivă. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că blocajul politic poate alimenta riscuri economice și cere reluarea dialogului între partide, după discuțiile purtate de premierul desemnat Eugen Tomac cu formațiunile parlamentare, potrivit Digi24 . În declarația de presă de miercuri, șeful statului a spus că mandatul său are două priorități: menținerea direcției pro-occidentale a României și prevenirea „unei eventuale căderi economice”. În același timp, Nicușor Dan a criticat lipsa de coordonare între partide și a susținut că „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”, motiv pentru care a ales o persoană pe care o consideră potrivită să discute cu toate părțile. „Fac apel la responsabilitatea partidelor politice: trebuie să aibă întâietate interesul țării. Mandatul meu este, în primul rând, să păstrez direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn o eventuală cădere economică.” Nicușor Dan a mai afirmat că politicienii sunt preocupați de calcule electorale legate de alegerile parlamentare din 2028 și a transmis un mesaj de calm către populație, respectiv de continuitate către partenerii externi ai României. Ce urmează în calendarul formării Guvernului Eugen Tomac a declarat că este pregătit să găsească „un compromis necesar” pentru stabilitate și că, acolo unde există nemulțumiri privind propunerile de miniștri, este dispus să discute cu partidele pentru a identifica persoane acceptate „de toată lumea”. Potrivit informațiilor din articol, Tomac lucrează la definitivarea listei de miniștri și la conturarea programului de guvernare, documente care ar urma să fie prezentate Parlamentului până la finalul săptămânii, astfel încât săptămâna viitoare să fie supuse votului de încredere . Miza parlamentară: semnale de susținere și poziția PSD Negocierile au loc în contextul în care se caută o majoritate parlamentară pentru învestire. În paralel, PSD nu vrea să lase impresia că este singurul partid care îl susține pe Tomac și, potrivit unor surse din conducerea partidului citate de Digi24.ro, social-democrații nu ar urma să voteze „la unison” viitorul Guvern dacă PNL și USR nu dau semnale că îl vor susține și ei în Parlament. Conform acelorași surse, PSD ar analiza două variante dacă PNL și USR nu susțin Cabinetul Tomac: să nu voteze nici PSD viitorul Guvern; vot „la liber”, în care fiecare parlamentar PSD decide individual. [...]
PSD ar putea controla cheltuirea banilor publici fără să-și asume costurile ajustării fiscale din 2027–2028 , într-o formulă de guvern „tehnocrat” care ar ocoli, de fapt, problema unei majorități parlamentare funcționale, potrivit unei analize din Adevărul . Miza, dincolo de jocul politic, este riscul de blocaj în reforme într-un context de deficit bugetar ridicat și condiționalități legate de fondurile europene. La o lună după moțiunea de cenzură semnată de PSD și AUR care a dărâmat guvernul Bolojan cu 281 de voturi, premierul desemnat Eugen Tomac promite un cabinet „în întregime din tehnocrați”. Analiza susține însă că, în lipsa unui partid și a unei majorități care să-i susțină programul, un astfel de executiv ar depinde de negocieri punctuale, ceea ce ar face dificilă continuarea reformelor. „Putere fără semnătură”: condițiile și portofoliile cu bugete mari Textul argumentează că PSD este singurul partid care a negociat deschis cu premierul desemnat și i-a pus condiții, între care: reducerea TVA la alimentele de bază și la medicamente; indexarea pensiilor; majorarea salariului minim. În aceeași logică, sunt invocate nominalizări care ar indica un control politic asupra unor ministere cu bugete mari și alocări discreționare. Potrivit analizei, PSD ar urmări în special portofolii precum Dezvoltarea, Transporturile și Agricultura, descrise ca zone unde „se finanțează primăriile”, funcționează programul Anghel Saligny și se construiește loialitatea teritorială. În paralel, ministerele unde s-ar lua „deciziile dureroase” ale ajustării fiscale ar rămâne în afara acestui interes. De ce contează economic: reforme greu de făcut fără majoritate Analiza plasează criza într-un cadru fiscal dificil: deficit bugetar ridicat, fonduri europene condiționate de reforme și presiune din partea piețelor financiare pentru fiecare săptămână de blocaj. Concluzia este că tocmai aceste constrângeri fac riscantă o formulă în care guvernul ar avea nevoie de acordul PSD „pentru fiecare decizie importantă”, ceea ce ar putea duce la paralizie. Este citată și poziția liderului PNL, Ilie Bolojan, după consultări: „un guvern fără susținere politică nu poate continua reformele”. Efect politic secundar: spațiu pentru AUR și escaladarea temei suspendării Un alt efect menționat este avantajul pentru AUR, care s-ar poziționa împotriva guvernului Tomac și ar consolida statutul de forță „anti-sistem”, în timp ce ar vota în Parlament „în tandem cu PSD”. În acest context, analiza notează escaladarea retoricii: George Simion a cerut suspendarea președintelui și a lansat un „sondaj” pe Facebook, iar Călin Georgescu a îndemnat parlamentarii să declanșeze procedura împotriva „președintelui ilegal”. Textul reamintește că suspendarea este posibilă constituțional doar pentru fapte grave de încălcare a legii fundamentale. Ce urmează, în logica autorului: asumare și vot „la vedere” Ieșirea din criză este formulată ca o cerință de asumare politică: cine vrea să guverneze „să semneze și să răspundă”, iar dacă formula actuală nu strânge 233 de voturi, soluția indicată este reluarea consultărilor și construirea unei majorități viabile în jurul unui program asumat. În lipsa acestei clarificări, analiza avertizează că ambiguitatea prelungește criza și mută costurile către anii următori, inclusiv în anii fiscali dificili invocați pentru 2027 și 2028. [...]
PNL își fixează linia de negociere pe „echilibre bugetare” și respinge Guvernul Tomac , pe care îl consideră o formulă fără susținere politică și un „paravan” care ar scoate PSD din zona de răspundere, potrivit Digi24 . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a declarat că apreciază apelul la responsabilitate făcut de președintele Nicușor Dan, dar susține că acesta ar fi trebuit să vină înainte de moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului. În același timp, Bolojan a anunțat că PNL nu susține propunerea de guvern condusă de Eugen Tomac și că nu o va vota în Parlament. Mesajul către Cotroceni: apelul la „responsabilitate” trebuia înainte de moțiune Bolojan a spus că PNL adoptase anterior două rezoluții comunicate public, prin care a cerut „responsabilitate”, iar apelul președintelui este binevenit, însă tardiv în raport cu momentul moțiunii. „Apreciez apelul domnului președinte la responsabilitate, dar cred că era un lucru și mai bun dacă un astfel de apel se făcea și înainte de moțiunea de cenzură”, a declarat Bolojan. În argumentația sa, liderul liberal a invocat funcționarea coaliției și rolul guvernului demis în a scoate România „din fundătura” în care se afla, „cu bune și curelele ei”, conform declarației citate de Digi24. Linia PNL: continuitate pe buget și măsuri pentru economie Bolojan a legat explicit instabilitatea politică de riscuri economice și bugetare, avertizând că, fără continuarea măsurilor deja începute, România ar putea pierde „un an de eforturi”. „Dacă nu vom menține echilibrele bugetare, dacă nu vom lua măsurile pentru a însănătoși economia, nu vom face decât să risipim acest an de eforturi făcut de toți românii”, a adăugat el. De ce respinge PNL Guvernul Tomac Potrivit lui Bolojan, PNL nu va vota Guvernul Tomac din două motive principale: ar fi „un paravan” care „ar scuti PSD de răspunderea” pentru situația în care a ajuns România; un guvern fără susținere politică „nu poate spera decât la supraviețuire”. Declarațiile conturează o poziționare a PNL care pune accent pe stabilitate și pe menținerea unor „echilibre bugetare”, într-un context în care votul din Parlament devine decisiv pentru orice formulă executivă propusă. [...]
Lista RA-APPS arată că partidele plătesc chirii simbolice pentru sedii în imobile ale statului , cu contracte atribuite direct și, în unele cazuri, pe durate greu de delimitat, potrivit Mediafax . Documentul publicat de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), în baza HG 420/05.06.2026 , face publice pentru prima dată toate contractele de închiriere cu persoane juridice. Miza economică este dublă: pe de o parte, nivelul chiriilor încasate de stat pentru active din patrimoniul public, pe de altă parte, modul de alocare a acestor spații, în condițiile în care partidele au primit contractele prin atribuire directă, nu prin licitație. Cât plătesc partidele pentru sedii și terenuri În lista RA-APPS, PNL apare cu cel mai mare spațiu alocat unui partid politic: un teren de 20.138 mp la Aleea Modrogan nr. 1 (București), pentru care plătește 1.006 euro pe lună (aprox. 5.030 lei). Contractul a fost atribuit direct, a fost în vigoare din februarie 2021 și a expirat în februarie 2026, iar acum este „în procedură de încheiere contract de concesiune”, potrivit documentului citat. Tot la Modrogan, filiala PNL București mai închiriază un teren de 561 mp la nr. 22 pentru 28 euro/lună (aprox. 140 lei), iar filiala Ilfov ocupă 531 mp la nr. 3 pentru 26 euro/lună (aprox. 130 lei). PSD figurează cu un teren de 5.392 mp pe Șoseaua Kiseleff nr. 10, pentru care plătește 269,62 euro/lună fără TVA (aprox. 1.350 lei), în baza unui contract de atribuire directă semnat în 2014 și valabil „pe toată perioada construcției” – termen nedefinit. Organizația PSD Ilfov are și un teren de 928 mp pe Strada Negustori nr. 3, într-un contract din 2004, pe durată nedeterminată, pentru 46 euro/lună (aprox. 230 lei). USR apare cu un apartament de 41 mp din vila 9 de pe Șoseaua Kiseleff nr. 55, pentru care plătește 243 lei și 204 euro/lună (în total aprox. 1.260 lei), pe un contract de atribuire directă din 2021, valabil până în 2027. Atribuire directă, nu licitație: diferența față de firme Toate contractele partidelor politice din document au fost atribuite direct, fără licitație publică, spre deosebire de firmele private care, „în general”, au obținut spațiile prin licitație, mai notează publicația. Practica este permisă de legislație pentru anumite categorii de beneficiari, însă, potrivit articolului, a fost criticată în trecut de experți în administrație publică din perspectiva transparenței alocării patrimoniului public. Ce mai apare în lista RA-APPS și de ce contează Lista include, pe lângă partide, instituții publice precum Direcția Națională Anticorupție, Curtea de Conturi, Autoritatea Electorală Permanentă și ANAF, dar și firme private, televiziuni și organizații civile. La Piața Presei Libere nr. 1, ANAF și structuri ale ANAF figurează cu spații care însumează peste 10.100 mp. RA-APPS administrează imobile din patrimoniul public și privat al statului, iar publicarea listei este prezentată ca o premieră, apărută în urma obligației de transparență introduse prin HG 420/2026. [...]
