Știri
Știri din categoria Politică
Mii de oameni au ieșit în stradă la Novi Sad cerând alegeri anticipate, într-un nou episod de presiune publică asupra președintelui Aleksandar Vučić, pe fondul acuzațiilor de corupție și de alegeri trucate – o temă care contează și pentru parcursul european al Serbiei, potrivit Reuters.
Protestul din orașul din nordul Serbiei a avut loc pentru a marca moartea a 16 persoane în 2024, după prăbușirea unei copertine la o gară. Mișcarea de protest, condusă de studenți, s-a extins la nivel național după acel incident și a zguduit, uneori violent, cei 13 ani de guvernare ai lui Vučić și ai Partidului Progresist Sârb (SNS).
Participanții, opoziția și organizații pentru drepturi civile susțin că dezastrul de la gară ar fi un simptom al unei administrări defectuoase a proiectelor de construcții și al corupției. La Novi Sad, mii de protestatari au scandat „Victorie” și l-au huiduit pe Vučić și SNS, la temperaturi de aproximativ 30°C, unii purtând bannere și tricouri cu mesajul „Studenții câștigă”.
Activiștii din mișcarea studențească spun că vor să îi provoace pe Vučić și SNS la următoarele alegeri parlamentare și prezidențiale. Scrutinurile sunt programate pentru 2027, însă Vučić a declarat că ar putea convoca alegeri anticipate în lunile următoare.
În timpul mitingului, o profesoară universitară din Novi Sad, Sanja Belić, a spus:
„Fără alegeri libere și corecte, orice altceva sunt vorbe goale.”
Protestatarii și grupurile pentru drepturi civile îl acuză pe Vučić și oficiali guvernamentali de trucarea alegerilor, violență împotriva oponenților, restrângerea libertății presei, corupție și legături cu crima organizată. Vučić și aliații săi neagă acuzațiile.
Serbia este stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, însă, potrivit Reuters, Belgradul trebuie să îmbunătățească statul de drept – inclusiv condițiile pentru alegeri libere și corecte și funcționarea justiției – și să combată corupția și crima organizată. Totodată, Serbia trebuie să își alinieze politica externă la cea a UE, inclusiv prin impunerea de sancțiuni Rusiei pentru invazia din Ucraina.
Într-o transmisiune TV în direct care a coincis cu mitingul de la Novi Sad, Vučić a anunțat că susținătorii săi vor organiza un miting pe 27 iunie și a îndemnat la un protest „sub steagul sârb”, fără „furie” față de nimeni.
Recomandate
România vizează din 2028 mutarea la Constanța a Centrului NATO la Marea Neagră , o schimbare cu miză operațională pentru prezența aliată în regiune, potrivit Libertatea . Tema a fost discutată la Istanbul de președintele Nicușor Dan cu omologul turc Recep Tayyip Erdoğan , pe care șeful statului român l-a invitat în acest an la București. Mutarea centrului – descris ca „un centru rotațional NATO la Marea Neagră” – este prezentată de președinte ca parte a unei agende mai largi de securitate regională, în contextul tensiunilor geopolitice de la granițele României. Centrul NATO la Marea Neagră: de la Istanbul la Constanța Nicușor Dan a spus că România își dorește ca Centrul NATO la Marea Neagră, aflat în prezent la Istanbul, să fie relocat la Constanța începând cu 2028. „Am discutat de Centrul NATO la Marea Neagră, care în momentul ăsta este la Istanbul și care ne dorim să vină la Constanța începând cu 2028. Este un centru rotațional NATO la Marea Neagră”, a declarat președintele. În discuții a intrat și Hub-ul european de securitate civilă la Marea Neagră, o structură care ar urma să colecteze informații despre navigație și să conecteze Uniunea Europeană cu statele riverane sau cu interese în regiune, Turcia fiind indicată ca actor cu rol „pivot”. Securizarea infrastructurii energetice și cooperarea pe deminare Pe agenda întâlnirii s-a aflat și protejarea infrastructurii de gaze din Marea Neagră. Președintele a invocat programul comun de deminare derulat de România, Bulgaria și Turcia și a susținut extinderea acestuia pentru protecția infrastructurii submarine, în condițiile interesului României de a exploata gazele din Marea Neagră. „Evident, avem interesul să exploatăm gazele din Marea Neagră și alte infrastructuri subterane, iar asta e cel mai important pentru noi”, a explicat Nicușor Dan. Industria de apărare: investiții turce și o achiziție la Mediaș Cei doi lideri au discutat și despre colaborarea în sectorul militar, în perspectiva Summitului NATO de la Ankara. Nicușor Dan a afirmat că România urmărește atragerea de investiții în industria de apărare și a menționat că o companie privată din Turcia a achiziționat recent o fabrică de profil din Mediaș. „Interesul nostru este de a atrage investiții în industria noastră de apărare, care nu a avut managementul cel mai performant în toți anii de după Revoluție. Totuși, încă oferă oportunități interesante, atât prin prisma oamenilor, cât și a locațiilor”, a punctat președintele. Vizită a lui Erdoğan la București și un forum de afaceri Nicușor Dan a anunțat că Recep Tayyip Erdoğan este așteptat în acest an la București. Cu ocazia vizitei, autoritățile ar pregăti o ședință comună a celor două guverne și un eveniment economic, descris ca un „mare forum de afaceri”, în ideea dinamizării relațiilor economice bilaterale. [...]
PNL intră în congres cu o conducere practic decisă , după ce Ilie Bolojan a rămas singurul candidat la șefia partidului, iar miza se mută pe validarea statutului și pe componența noii echipe, în condițiile în care există și demersuri de contestare în instanță, potrivit Stirile Pro TV . Partidul Național Liberal se află „în prag de congres”, unde urmează să fie schimbat statutul și aleasă o nouă echipă de conducere. În acest moment, singurul candidat înscris pentru președinția formațiunii este Ilie Bolojan, actualul președinte. Un element cu impact direct asupra arhitecturii de putere din partid este retragerea lui Ciprian Ciucu din cursa pentru funcția de prim-vicepreședinte, pe fondul unui dosar deschis pe numele său. Ciucu a explicat public, pe Facebook, că nu vrea ca PNL să aibă „un prim-vicepreședinte urmărit penal” și că partidul trebuie să aibă „o conduită ireproșabilă” pentru a recâștiga încrederea. „Din cauza dosarului deschis săptămâna aceasta pe numele meu, nu vreau să îi pun în situația de a avea un prim-vicepreședinte urmărit penal. PNL trebuie să aibă o conduită ireproșabilă pentru a recâștiga încrederea românilor.” În locul lui Ciucu, pentru poziția de prim-vicepreședinte a fost propus Dan Motreanu, în prezent secretar-general al partidului, iar funcția de secretar-general „va reveni cel mai probabil” lui Robert Sighiartău, șeful organizației județene Bistrița-Năsăud. Cum arată echipa propusă și cine intră în Biroul Permanent Național Pentru cele opt posturi de vicepreședinți executivi sunt menționați, între alții, Oana Gheorghiu (vicepremier interimar) și Dragoș Pîslaru (ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene), ambii înscriși recent în PNL. Lista include și nume precum Mircea Abrudean (președintele Senatului), Ioan Popa (primarul Reșiței), Alexandru Muraru (șeful filialei PNL Iași), Gabriela Horga, Florin Roman și europarlamentarul Siegfried Mureșan. Potrivit materialului, cei 11 membri ai conducerii, împreună cu șefii de filiale, vor face parte din Biroul Permanent Național, descris ca principalul for care stabilește direcția politică a partidului și strategia parlamentară și guvernamentală. După congres, președintele PNL ar urma să propună și opt vicepreședinți regionali, aleși dintre liderii de filiale. Contestarea congresului: retragerea lui Veștea și calendarul din instanță Adrian Veștea, care anunțase inițial că vrea să candideze la șefia PNL, a renunțat, dar spune că ia în calcul contestarea congresului din 21 iunie. El a transmis pe Facebook că are în vedere „toate demersurile de contestare statutară și legală” după votul de învestitură. „Iau în considerare toate demersurile de contestare statutară și legală a acestui Congres după votul de învestitură.” În paralel, „tabăra anti-Bolojan” a inițiat o acțiune în instanță pentru a încerca suspendarea ședinței Consiliului Național și a congresului din 21 iunie, însă termenul stabilit de instanță este 3 iulie, conform aceleiași surse. Conducerea PNL a precizat că la Consiliul Național au participat aproape 700 de delegați, deși au fost convocați în jur de 800, iar deciziile privind statutul și convocarea congresului au fost luate cu „o majoritate de peste 80%”. Ionel Bogdan, președinte PNL Maramureș, a susținut că voturile au fost „perfect legale” și că, chiar dacă ar fi contestate, „nu ar putea să existe niciun fel de probleme”. [...]
Ilie Bolojan își pune candidatura pe masa Congresului PNL cu o echipă și o moțiune care promit reformă internă , într-un moment în care partidul își joacă credibilitatea și capacitatea de a funcționa disciplinat, după reguli, potrivit News . Miza imediată este Congresul Extraordinar de duminică, la București, unde Bolojan candidează la șefia partidului. Într-o postare pe Facebook, Bolojan spune că a depus candidatura și că intră în competiție cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini ”, pe care o descrie ca un proiect de reformă, profesionalism și responsabilitate. El susține că PNL are nevoie atât de modernizare, cât și de păstrarea valorilor care i-au definit identitatea „de-a lungul timpului” și afirmă că își asumă, împreună cu colegii din Biroul Național, reconstrucția încrederii și o direcție „clară” pentru viitor. „Vom face tot ce ține de noi să nu ne batem joc de încrederea oamenilor.” Echipa anunțată pentru conducerea PNL Bolojan a prezentat și componența echipei cu care își asumă proiectul: prim-vicepreședinte: Dan Motreanu secretar general: Robert Sighiartău vicepreședinți: Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman, Gabriela Horga Mesajele din echipă: disciplină, reguli și tensiuni interne Europarlamentarul Siegfried Mureșan afirmă că echipa își dorește „o Românie puternică, modernă, europeană, în care munca cinstită să fie respectată”, iar moțiunea propune o direcție bazată pe seriozitate, competență și respect pentru valorile liberale. Mircea Abrudean, președintele Senatului, spune că pasul făcut înseamnă „responsabilitate și consecvență”, menționând că este membru PNL de 24 de ani și că vine din filiala PNL Cluj. Deputatul Alexandru Muraru descrie partidul ca fiind „într-un moment de cotitură” și insistă pe ideea că reforma statului nu poate fi făcută fără reforma partidelor. El critică funcționarea „prin excepții” și „centre de putere concurente” și cere reguli și obiective clare, cu respect pentru mandatul primit de la cetățeni. Deputatul Florin Roman vorbește despre un climat tensionat, cu atacuri la persoană și presiuni, și afirmă că PNL „nu va mai fi condus nici de la Cotroceni, nici din alte zone gri”. În același mesaj, el invocă și o decizie a „unui tribunal din Ilfov” pe care o consideră ca afectând „flagrant” democrația și strategia internă a unui partid. Congresul Extraordinar de duminică va arăta dacă această formulă de conducere și mesajul de disciplină internă se transformă într-un mandat politic în interiorul PNL, cu efect direct asupra modului în care partidul își stabilește deciziile și își gestionează conflictele. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu intră în echipa lui Ilie Bolojan din PNL, într-un mesaj centrat pe „oprirea risipei” și „eliminarea privilegiilor”. Potrivit News , Gheorghiu spune că a acceptat propunerea de a face parte din echipa sa în Partidul Național Liberal , deși afirmă că nu și-a dorit o funcție publică. Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu își justifică decizia prin „haosul în care România a fost împinsă” și prin ideea că „timpul nu mai are răbdare cu noi”. Ea afirmă că este nevoie de o „schimbare profundă” în politică și că politicienii trebuie să înțeleagă că au datoria „să slujească oamenii, nu buzunarul propriu”. Mesajul: reformă și disciplină în cheltuirea banului public Gheorghiu își leagă intrarea în echipa lui Ilie Bolojan de o agendă formulată explicit în termeni de eficiență și corectare a derapajelor din sectorul public: „modernizarea României”; „oprirea risipei”; „eliminarea privilegiilor”; „reașezarea țării pe drumul cel bun”. Contextul invocat: activism și critică la adresa companiilor de stat În același mesaj, vicepremierul interimar își descrie parcursul ca unul de implicare civică și de contestare a abuzurilor, inclusiv prin proteste. Totodată, susține că a „aprins lumina în companiile de stat” și că a arătat „cum sunt prăduite bogățiile țării”, fără a detalia cazuri sau măsuri concrete în materialul citat. Ce urmează Știrea consemnează acceptarea propunerii și poziționarea publică a Oanei Gheorghiu alături de Ilie Bolojan și de cei care cer reforme; nu sunt menționate, însă, un rol precis în partid, un calendar sau pași operaționali care să decurgă imediat din această decizie. Informația a fost relatată și de Digi24 . [...]
Ludovic Orban anticipează o schimbare de putere în PNL , spunând că la congresul de duminică Ilie Bolojan va obține „o victorie categorică”, ceea ce ar consolida „linia strategică” propusă de acesta și ar izola intern tabăra contestatară, potrivit Digi24 . Orban, fost premier și consilier prezidențial al lui Nicușor Dan, a spus că rezultatul congresului va valida nu doar candidatura lui Bolojan, ci și echipa acestuia. Miza internă: statutul partidului și „liberalii puciști” Întrebat ce se poate întâmpla cu „liberalii puciști”, Orban a susținut că aceștia „s-au situat în afara partidului”, argumentând că statutul PNL funcționează ca set de reguli obligatorii, depuse la Tribunalul Municipiului București după fiecare congres. În logica expusă de Orban, încălcarea hotărârilor forurilor statutare echivalează cu plasarea „în afara partidului”. El a mai afirmat că aceștia „n-au unde să se ducă” și că șansele lor de a construi o structură politică separată ar fi „egale cu zero sau spre minus”. Retragerea lui Ciprian Ciucu din cursă Orban a comentat și decizia primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, de a nu candida pentru funcția de prim-vicepreședinte al PNL, pe care a descris-o drept: „Un gest de mare onoare. Un gest de adevărat om politic.” Totodată, Orban a spus că este „convins” că Ciucu este nevinovat, că va fi achitat și că va reveni „în forță” în linia politică a partidului, pe poziții importante. [...]
Cu o zi înainte de Congresul Extraordinar al PNL , Adrian Veștea ridică miza unui posibil conflict intern cu efecte de funcționare și legitimitate , avertizând că noua echipă pregătită de Ilie Bolojan ar marginaliza liderii validați electoral și ar putea împinge partidul spre o criză de reprezentare în teritoriu, potrivit Adevărul . Într-o postare publicată sâmbătă seară pe Facebook, Veștea susține că reuniunea de duminică, 21 iunie, „înseamnă de fapt eliminarea tuturor liberalilor adevărați” și că „întreaga istorie și toată identitatea partidului sunt aruncate la gunoi”. În lectura sa, schimbarea de conducere ar înlocui oameni care au câștigat alegeri și au adus voturi cu „venetici și oportuniști”. Miza operațională: cine mai reprezintă partidul în teritoriu Veștea își construiește critica în jurul dezechilibrului dintre forța PNL la nivel local și componența echipei propuse pentru conducere. El afirmă că, într-un partid care are 12 președinți de consilii județene, 1.150 de primari și aproape 10.000 de aleși locali, în echipa propusă de Bolojan s-ar regăsi doar primarul municipiului Reșița, Ioan Popa. În acest context, Veștea califică drept „inadmisibil” ca liderii „validați electoral” să fie scoși din prim-plan, sugerând că o astfel de formulă ar slăbi legătura conducerii centrale cu organizațiile locale. Critica „importurilor” recente și avertismentul privind direcția politică Premierul desemnat contestă și includerea în conducerea partidului a unor persoane înscrise recent în PNL, făcând referire la Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, anunțați în echipa lui Ilie Bolojan. În același mesaj, Veștea avertizează că PNL riscă să devină „brelocul USR”, dacă „ceva nu se schimbă”. Totodată, el îl acuză pe Bolojan că ar urmări să-și construiască o platformă pentru o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2030 și susține că partidul ar putea ajunge „un buzdugan menit să pulverizeze încrederea în instituțiile statului român”. Veștea reclamă și ceea ce numește atacuri împotriva Președintelui României, a Justiției și a Parlamentului, precum și existența unei „armate de boți” care ar influența dezbaterea publică din jurul PNL. Ce urmează: Congres cu o singură moțiune și posibilă contestare Veștea își reafirmă intenția de a conduce viitorul Executiv și promite un guvern „în spiritul valorilor” PNL, susținând că din cabinetul pe care și-l asumă „vor face parte mai mulți liberali decât din Guvernul Bolojan sau din noua conducere” prefigurată. Declarațiile vin după ce, joi, Veștea își anunțase intenția de a candida la șefia PNL și ceruse amânarea Congresului pentru 28 iunie, pentru a-și putea prezenta propria moțiune. Vineri, el a anunțat că renunță la candidatură, invocând un „simulacru democratic” și spunând că analizează contestarea Congresului pe cale statutară și juridică. Congresul Extraordinar al PNL este programat duminică, la București. Ilie Bolojan și-a depus candidatura la președinția partidului împreună cu moțiunea „Modernizare cu rădăcini”, singura înscrisă în cursă. [...]
