Știri
Știri din categoria Politică
Șansele de învestire ale Guvernului Tomac s-au prăbușit după retragerea sprijinului USR, iar scenariul care se conturează este o reconfigurare rapidă a majorității parlamentare, cu efect direct asupra stabilității politice și a capacității de a trece decizii în Parlament, potrivit Mediafax.
Fostul premier Victor Ponta susține că, după anunțul USR că nu va vota învestirea Guvernului condus de Eugen Tomac, „matematic s-a închis” posibilitatea ca acesta să treacă de votul Parlamentului. În același timp, Ponta afirmă că ar exista pregătiri pentru o formulă de guvernare pe care o descrie drept „o monstruoasă coaliție”: USR+PSD+UDMR, fără PNL.
Ponta afirmă că patru partide ar fi anunțat oficial că nu votează Guvernul Tomac: PNL, USR, UDMR și AUR. În această configurație, el indică un total de 254 de voturi împotrivă, concluzionând că învestirea nu mai este posibilă.
Totodată, fostul premier spune că Tomac a reușit să strângă o echipă de oameni „foarte, foarte buni”, însă consideră că, nefiind „asumați de niciun partid”, ar urma să fie „sabotați de toate partidele”.
În intervenția sa la România TV, Ponta susține că refuzul USR de a susține Guvernul Tomac ar avea la bază un calcul politic: după căderea acestuia, USR ar încerca să formeze un alt guvern împreună cu PSD și UDMR, păstrând „cele patru posturi de miniștri” pe care le are în prezent, în timp ce PNL, condus de Ilie Bolojan, ar rămâne în opoziție.
Ponta mai afirmă că se va opune în Parlament ca USR să rămână la guvernare, chiar și într-o formulă cu PSD și UDMR, pe care o caracterizează drept „o oroare și o catastrofă”.
Din informațiile prezentate, următorul moment-cheie este votul din Parlament asupra învestirii Guvernului Tomac, pe care Ponta îl consideră deja pierdut „săptămâna viitoare”. Materialul nu include reacții ale USR, PSD, UDMR sau PNL la afirmațiile lui Ponta și nici un calendar oficial al negocierilor pentru o nouă majoritate.
Recomandate
Premierul desemnat Eugen Tomac susține că are deja „peste 200” de parlamentari care sprijină proiectul său de guvernare, în pofida anunțului USR că nu va vota învestirea, potrivit news.ro . Miza imediată este dacă această susținere se transformă într-o majoritate funcțională la votul din Parlament, în condițiile în care și PNL a anunțat că nu sprijină Cabinetul. Tomac a declarat vineri seară, la Antena 3, că a luat act de poziția USR și că este „pregătit și hotărât” să continue demersul, urmând să depună la Parlament lista de miniștri și Programul de guvernare. „Am luat notă de poziţia lor şi evident că sunt pregătit şi hotărât să merg mai departe, pentru că ţara are nevoie de un guvern stabil, de un guvern nou şi nicidecum de jocuri politice cu iz electoral, pentru că alegerile sunt în 2028.” Ce spune Tomac despre sprijinul din Parlament Premierul desemnat afirmă că, în acest moment, are susținere din partea a „peste 200” de deputați și senatori și că va continua discuțiile și sâmbătă, „cu deputați și senatori din toate partidele politice”. „Sunt în prezent peste 200 de membri ai Parlamentului României care susţin proiectul pe care l-am propus (…) eu vin în faţa Parlamentului cu un guvern din afara arcului politic.” Totodată, Tomac a precizat că nu va discuta cu parlamentari pe care i-a numit „nefrecventabili”, adăugând că își păstrează „linia” asumată. Criteriile invocate pentru negocieri și argumentul economic Întrebat cu cine negociază pentru susținerea Guvernului, Tomac a indicat un set de criterii politice și de politici publice, între care orientarea pro-europeană și parteneriatul cu SUA, dar și teme cu impact bugetar și de investiții: oprirea risipei banului public și evitarea pierderii „resurselor uriașe” puse la dispoziție de Uniunea Europeană. În același context, el a legat nevoia de stabilitate de riscul „adâncirii crizei economice” și a spus că populația a suportat deja costuri pentru a corecta „o parte din erorile clasei politice”. Context: USR și PNL au anunțat că nu votează USR a anunțat vineri că nu va susține învestirea Guvernului Tomac, după ce PNL făcuse un anunț similar joi. În acest cadru, Tomac mizează pe o susținere transpartinică pentru a trece votul de învestitură, urmând să înainteze Parlamentului lista de miniștri și Programul de guvernare. [...]
Votul pentru Guvernul Tomac riscă să eșueze, iar PNL pregătește varianta unui guvern minoritar , în condițiile în care USR intră vineri în ședința decisivă cu o poziție aproape unanimă împotriva susținerii noului Executiv, potrivit HotNews . Comitetul Politic al USR se reunește de la ora 17:00, for care include conducerea restrânsă, parlamentari, europarlamentari, președinți de filiale și primari cu rezultate bune la alegeri, conform statutului partidului. Consultările din filiale au indicat o opoziție aproape unanimă față de un vot „pentru” Guvernul Tomac, chiar dacă în ultima săptămână au existat discuții între Dominic Fritz și premierul desemnat, potrivit unor surse din partid citate de publicație. Cu câteva ore înainte de ședință, Eugen Tomac a transmis către USR lista de miniștri, însă pe listă nu se regăsesc actualii miniștri USR, așa cum ceruse Dominic Fritz imediat după desemnarea lui Tomac. În USR, ședința de vineri este descrisă drept mai degrabă o formalitate, după o întâlnire informală anterioară în care liderii au menținut linia că un guvern tehnocrat nu este potrivit în acest moment. PNL: refuz pentru „paravan” și plan de guvern minoritar PNL a decis în unanimitate că nu susține Guvernul Tomac, pe care îl consideră „o formulă de paravan pentru a scuti PSD de răspundere”, după cum a explicat Ilie Bolojan. Liberalii acuză că pe lista de miniștri se află persoane apropiate de PSD. În paralel, potrivit unor surse din conducerea PNL, dacă Guvernul Tomac pică și președintele declanșează o nouă rundă de consultări, liberalii ar fi pregătiți să îi propună lui Nicușor Dan un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR. Dominic Fritz declarase anterior, înainte de moțiune, că varianta unui guvern minoritar este „sănătoasă” și „realistă”. UDMR și PSD își temporizează deciziile UDMR urmează să decidă în weekend dacă susține Guvernul Tomac, însă Kelemen Hunor a indicat o reticență puternică, invocând dificultatea de a vota un guvern din care formațiunea nu face parte, după ce a fost îndepărtată prin moțiune de cenzură. Totodată, UDMR nu își dorește un guvern care să depindă permanent de voturile parlamentarilor plecați din POT și S.O.S România, ajunși în grupurile Uniți pentru România și PACE. PSD a amânat pentru începutul săptămânii viitoare ședința în care să decidă dacă susține sau nu Guvernul Tomac, pe motiv că vrea să vadă depuse la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri. Social-democrații iau în calcul fie să nu voteze „pentru”, pentru a nu fi singurul mare partid care susține guvernul, fie să lase votul la latitudinea fiecărui parlamentar. Ce ar însemna lipsa sprijinului marilor partide În lipsa voturilor PSD, PNL, USR, UDMR și AUR (care a anunțat că nu îl susține), Eugen Tomac ar rămâne, potrivit calculelor prezentate de HotNews, cu voturile Minorităților Naționale, ale grupurilor PACE și UPR și ale neafiliaților – 65 în total – însă nici acestea nu sunt garantate (PACE, de exemplu, așteaptă să vadă programul de guvernare). La Palatul Cotroceni este luată în calcul desemnarea unui nou tehnocrat dacă Guvernul Tomac nu trece de votul din Parlament, potrivit surselor HotNews. [...]
PSD condiționează votul pentru Guvernul Tomac de măsuri „anti-austeritate” , ceea ce ridică miza negocierilor pe programul de guvernare și poate decide dacă executivul trece sau nu de Parlament, potrivit Digi24 . Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus la Digi24 că social-democrații vor susține un guvern condus de premierul desemnat Eugen Tomac doar dacă programul de guvernare va include măsurile cerute de PSD. În lipsa lor, partidul nu va vota cabinetul. „Noi așteptăm, înainte de orice, să vedem programul de guvernare, că nu funcțiile în momentul ăsta sunt prioritare, ci mai ales măsurile care să ne garanteze ieșirea din austeritatea în care ne-a aruncat Ilie Bolojan .” Zamfir a insistat că discuția nu este despre împărțirea portofoliilor, ci despre un set de măsuri care „să garanteze ieșirea din austeritate”, pe care le-a descris drept nefiind „de sorginte social-democrată”, ci necesare pentru schimbarea direcției economice. Ce înseamnă condiționarea PSD pentru șansele Guvernului În declarațiile sale, Zamfir a indicat că votul PSD depinde de două elemente: conținutul programului și componența echipei guvernamentale. programul de guvernare și măsurile prezentate de Eugen Tomac; lista de miniștri cu care vine premierul desemnat. El a mai afirmat că Tomac ar continua negocierile și cu USR, grupul minorităților și UDMR, iar UDMR ar urma să decidă spre sfârșitul săptămânii dacă susține guvernul. Linii roșii și reacții în taberele politice Daniel Zamfir a mai spus că PSD nu l-ar susține pe Ilie Bolojan ca premier într-un guvern minoritar împreună cu USR și UDMR. Separat, Eugen Tomac a reacționat după ce PNL a anunțat că nu va vota guvernul condus de el, spunând că înțelege mesajul și îl respectă, dar a adăugat: „renunțați la demagogie”, conform aceleiași surse. Tot joi, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a declarat că, în opinia sa, Guvernul Tomac va trece de votul parlamentarilor și că România ar avea nevoie de „o schimbare de direcție” după perioada guvernării conduse de Ilie Bolojan. Ce urmează Zamfir a indicat că PSD așteaptă prezentarea programului de guvernare, despre care spune că ar putea fi adus în discuție „mâine”, urmând ca președintele partidului să îl prezinte intern, împreună cu ce a acceptat Tomac și cu propunerea de miniștri. În funcție de acest pachet, PSD își va stabili votul în Parlament. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își leagă mandatul de o traiectorie fermă de reducere a deficitului, fără taxe noi pe muncă sau capital productiv , într-un moment în care votul din Parlament și presiunea termenelor din PNRR pot influența direct percepția piețelor și a agențiilor de rating, potrivit Antena 3 . Tomac, nominalizarea președintelui Nicușor Dan pentru formarea unui guvern tehnocrat după prăbușirea Guvernului Bolojan, a declarat într-un interviu pentru Politico că „traiectoria” fiscală este „nenegociabilă”: deficit de 6,2% în 2026, după 7,6% în 2025, și 5,1% în 2027. În același timp, el susține că nu vor exista noi impozite pe muncă sau pe „capitalul productiv”, iar ajustarea va veni din restructurarea cheltuielilor. Votul din Parlament și riscul de prelungire a incertitudinii Conform Constituției, Tomac are termen până pe 14 iunie să prezinte cabinetul și programul de guvernare în Parlament. PNL a anunțat deja că nu îl va susține, iar PSD și USR nu au comunicat încă o decizie, potrivit informațiilor prezentate. Miza depășește aritmetica politică: analiști citați în material avertizează că o perioadă prelungită de turbulențe poate pune în pericol stabilitatea economică, pe fondul temerilor privind o posibilă retrogradare din partea agențiilor de rating. Presiunea PNRR: termen-limită în august și 11 miliarde de euro În interviu, Tomac indică drept factor de presiune suplimentar termenul-limită de la finalul verii pentru reforme, necesare pentru deblocarea a aproximativ 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei) din PNRR. El afirmă că pentru respectarea termenului de 31 august sunt necesare trei direcții: presiune pentru finalizarea proiectelor până la 31 august; adoptarea a nouă etape importante ale reformei ca legislație primară, cu posibilitatea folosirii ordonanțelor de urgență „acolo unde cadrul legal permite”, dacă Parlamentul nu acționează; conducerea personală a negocierilor ulterioare cu Comisia Europeană . Mesaj către mediul de afaceri: „statul încetează să mai lupte împotriva antreprenorilor” Tomac promite un dialog „instituționalizat și permanent” cu comunitatea de afaceri și susține că politicile fiscale „neregulate” de după 2022 au costat România credibilitate. În plan operațional, el vorbește despre: publicarea unui inventar public al autorizațiilor necesare pentru activități comerciale și eliminarea celor „fără scop”; accelerarea digitalizării și reducerea barierelor birocratice; încadrarea antreprenoriatului ca instrument de dezvoltare rurală; accelerarea proiectelor energetice, cu argumentul că „mai multă energie” înseamnă energie mai ieftină; îmbunătățirea piețelor de capital. Austeritate, dar cu protecție socială și risc politic Tomac afirmă că nu există spațiu pentru o nouă „expansiune fiscală”, însă spune că resursele limitate vor fi orientate către cetățenii vulnerabili și pensionari, invocând efectele încetinirii economiei, ale disciplinei fiscale și ale prețurilor mai mari la energie. În același timp, el admite riscul ca o constrângere fiscală percepută ca nedreaptă să alimenteze extrema dreaptă și spune că statul trebuie să-și „plătească partea” înainte ca povara să ajungă la cetățeni. Ce urmează În următoarele zile, testul decisiv este votul din Parlament și capacitatea premierului desemnat de a strânge o majoritate în jurul unui program care combină consolidarea fiscală cu termene strânse pentru reformele din PNRR. Dacă sprijinul parlamentar nu se conturează, materialul indică perspectiva unei perioade mai lungi de incertitudine, cu potențiale efecte asupra stabilității economice și a credibilității României în fața finanțatorilor și a instituțiilor europene. [...]
Miza formării Guvernului se mută pe asumarea politică a premierului , după ce PNL a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului propus de Eugen Tomac, iar PSD ar trebui, „în condiții normale”, să își revendice funcția de prim-ministru, potrivit Wall-Street . Declarația îi aparține președintelui PNL, Ilie Bolojan , care leagă ieșirea din criza politică de o majoritate explicită în Parlament, nu de formule de compromis. Bolojan a spus că PNL va participa la consultările de la Cotroceni și „va veni cu o soluție”, însă a evitat să avanseze un nume de premier în ipoteza în care Guvernul Tomac nu trece, argumentând că o astfel de propunere ține de o decizie a conducerii partidului. De ce refuză PNL votul pentru Guvernul Tomac Liderul liberal susține că un guvern fără susținere politică explicită ar fi mai slab chiar decât un guvern minoritar, pentru că ar rămâne izolat când ar încerca să promoveze reforme „dificil de asumat”. În acest scenariu, proiectele ar putea fi modificate substanțial în Parlament, iar costurile politice ar rămâne la guvern. Bolojan a mai afirmat că nu a primit programul de guvernare de la Eugen Tomac, acesta spunându-i că „încă se lucrează la el”, dar a adăugat că problema principală nu este documentul în sine. Presiune pe PSD: „Dacă ai dărâmat un Guvern, să-ți asumi” În logica prezentată de Bolojan, PSD este partidul care „a generat criza politică” și, fiind cel mai mare partid din Parlament, ar trebui să își asume mandatul de premier. El a descris varianta unui Guvern Tomac drept o „formulă de tip paravan”, care ar „scuti” PSD de responsabilitate, permițându-i să participe indirect la guvernare fără asumare. Bolojan a insistat și pe componenta de credibilitate publică, afirmând că politicienii creează adesea așteptări care nu pot fi onorate (de exemplu, majorări salariale fără acoperire bugetară sau scutiri de contribuții fără resurse pentru finanțarea cheltuielilor din sănătate), ceea ce alimentează nemulțumirea. Ce urmează Potrivit declarațiilor sale, PNL merge la consultările de la Cotroceni, iar o eventuală soluție liberală ar fi discutată în forurile de conducere ale partidului. Bolojan a indicat că „vom vedea săptămâna viitoare”, fără să detalieze calendarul sau opțiunile concrete în acest moment. [...]
Refuzul USR de a vota Cabinetul Tomac complică formarea unei majorități și prelungește criza politică , după ce Dominic Fritz a anunțat, vineri, că partidul nu susține învestirea guvernului propus de premierul desemnat Eugen Tomac , potrivit news.ro . Decizia a fost luată prin vot în Comitetul Politic al USR, cu „peste 90%” dintre membrii forului, care „cuprinde peste 150 de membri USR”, a spus Fritz. Liderul USR a argumentat că un guvern tehnocrat ar fi „nefuncțional” deoarece „nimeni nu răspunde cu adevărat pentru decizii”, iar o astfel de formulă „nu va pune capăt crizei, ci va adânci doar haosul”. „Concluzia noastră este că un guvern tehnocrat ar fi nefuncţional, dintr-un motiv simplu: faptul că nimeni nu răspunde cu adevărat pentru decizii nu va pune capăt crizei, ci va adânci doar haosul.” De ce contează: aritmetica parlamentară devine și mai dificilă Anunțul USR vine după ce, cu o zi înainte, și PNL a transmis că nu va vota învestirea Guvernului propus de Eugen Tomac. În acest context, șansele de a strânge voturile necesare în Parlament scad, iar negocierile pentru o soluție politică se complică. În material este prezentată și aritmetica parlamentară indicată de news.ro, cu numărul de parlamentari pe formațiuni, între care: PSD (128), AUR (90), PNL (76), USR (59), UDMR (31) și Minoritățile (17), alături de alte grupuri și neafiliați. Ce soluție propune USR și ce urmează Fritz a susținut că „criza este politică și soluția trebuie să fie tot politică”, iar USR vede ca opțiune continuarea formulei PNL–USR–UDMR–Minoritați într-un „guvern politic cu puteri depline”, chiar și minoritar, care să își asume răspunderea pentru decizii. În lipsa unei susțineri pentru o astfel de formulă, liderul USR a invocat varianta alegerilor anticipate, ca ieșire din blocaj. „Dacă nu găsim susţinere, trebuie să ne întoarcem la cetăţeni şi să-i lăsăm pe ei să decidă, prin alegeri anticipate.” Tot vineri, premierul desemnat a trimis partidelor lista cu persoanele care ar urma să facă parte din Guvern, potrivit aceleiași surse. Pentru context, news.ro a publicat separat și lista de propuneri, precum și prezentări ale unor nominalizări: lista cu propunerile de miniștri , Dan Neculăescu – propunerea la Apărare , Luca Niculescu – propunerea la Externe , Sorin Costreie – propunerea la Educație și Vladimir Ionaș – propunerea la Dezvoltare . [...]
