Știri
Știri din categoria Politică
Comisia Europeană pregătește reguli mai dure pentru investitorii străini, într-o schimbare de direcție care ar putea ridica bariere suplimentare la intrarea pe piața UE, potrivit POLITICO. Miza este Industrial Accelerator Act (IAA), un proiect de regulament asociat comisarului pentru industrie Stéphane Séjourné, care ar introduce cerințe de tip „model China” pentru companiile din afara Uniunii, cu potențial de a descuraja investițiile directe străine în sectoare considerate strategice.
În forma de proiect citată de publicație, IAA ar condiționa accesul investitorilor străini la anumite domenii de asocierea cu firme europene și de acceptarea unor constrângeri privind controlul și transferul de tehnologie. Un prag de peste 100 de milioane de euro pentru investiții în „sectoare strategice emergente” ar declanșa o verificare obligatorie de către autorități, iar investitorii din afara UE nu ar putea deține mai mult de 49% dintr-o companie europeană activă în aceste industrii. În plus, proiectul indică obligații de localizare: 50% din produsele manufacturate ar trebui aprovizionate din interiorul blocului comunitar.
Pentru investitorii străini, pachetul combină trei tipuri de risc: incertitudine de reglementare (prin extinderea verificărilor), limitarea controlului (prin plafonul de 49%) și condiționări operaționale (parteneriate obligatorii, cheltuieli minime de cercetare-dezvoltare în UE și reguli de aprovizionare). Avocați și analiști citați de POLITICO avertizează că implementarea va fi dificilă și vulnerabilă la contestări, inclusiv pe fondul contradicției cu mesajul tradițional al UE privind piețele deschise.
„Dacă ai o problemă structurală de creștere, ar trebui să te gândești de două ori înainte să adaugi birocrație”, a spus Andreas von Bonin, partener pe concurență la Freshfields, la Bruxelles.
Documentul urmărește, potrivit proiectului menționat, creșterea ponderii producției industriale la cel puțin 20% din valoarea adăugată brută a UE până în 2030, de la 14,3% în 2020. Totuși, tocmai instrumentele alese pot schimba calculul economic al investitorilor: obligația de a împărți „know-how”-ul (cunoștințe tehnice) în cadrul asocierilor și păstrarea drepturilor de proprietate intelectuală în mâinile companiilor europene reduc atractivitatea investiției pentru grupurile care vin cu tehnologie și capital, mai ales dacă piața UE nu oferă un avantaj comparabil cu cel pe care l-a avut China în anii de expansiune.
Pe termen scurt, incertitudinea rămâne ridicată: Comisia Europeană a amânat publicarea proiectului pentru 25 februarie 2026, ceea ce înseamnă că prevederile se pot modifica. În paralel, există și o dimensiune politică internă: POLITICO descrie tensiuni între direcția pentru piață internă (DG GROW) și departamentul de comerț al Comisiei, pe fondul dezbaterii despre cine controlează regulile de verificare a investițiilor. Pentru investitorii străini, această combinație de reguli mai stricte și proces decizional încă fluid poate însemna costuri mai mari de conformare și un risc sporit ca proiecte planificate să fie amânate sau redimensionate.
Recomandate
Disputa dintre Germania și Spania pe criteriile „Made in Europe” riscă să întârzie un proiect-cheie de politică industrială al UE , care ar urma să direcționeze mai mult din achizițiile publice către producția europeană, potrivit Politico . Comisia Europeană a prezentat în martie Industrial Accelerator Act , o inițiativă menită să canalizeze cheltuielile publice ale UE către companii europene din domenii precum tehnologiile verzi, industriile energointensive și sectorul auto, pentru a le întări poziția în competiția cu exportatorii chinezi. La șase luni de la lansare, cele 27 de guverne nu au ajuns la un numitor comun, iar documente de poziție ale Germaniei și Spaniei obținute de publicație indică linii de fractură între economiile mari. Miza imediată este definirea „clubului” care ar beneficia de acces preferențial la contracte publice — de la parcuri eoliene până la oțelul și cimentul folosite în infrastructură rutieră sau în proiecte de metrou. Germania: „Made with Europe”, cu o listă largă de parteneri eligibili Germania susține o abordare mai deschisă, aliniată propunerii inițiale a Comisiei, care ar include în zona eligibilă parteneri cu acorduri de liber schimb sau de achiziții publice cu UE ori aflați într-o uniune vamală cu blocul. În această logică, numărul țărilor eligibile ar putea ajunge „până la 80”, notează Politico . În documentul german, Berlinul argumentează că respinge protecționismul și discriminarea și cere ca UE să rămână un partener de încredere pentru statele cu care are angajamente comerciale. Germania mai propune și o opțiune de tip „opt-in”, pentru includerea altor țări terțe care oferă UE tratament reciproc. Spania: structură în trei trepte, cu preferință maximă pentru producția din UE Spania propune o arhitectură în trei niveluri, care ar face preferința europeană mai „granulară” și bazată pe risc, pentru a crește atât eficiența, cât și acceptabilitatea politică a textului. Conform propunerii: Nivelul 1 : cele 27 de state membre UE (preferința cea mai puternică pentru produse fabricate în UE); Nivelul 2 : state din Spațiul Economic European și alți parteneri considerați „de încredere”; Nivelul 3 : țări cu acord de liber schimb, uniune vamală sau acord de achiziții publice cu UE, cu posibilitatea de a urca în nivelul 2 dacă își aprofundează relațiile comerciale cu blocul. Franța împinge în sens invers: condiția ca producția să aibă loc în Europa Deși nu este parte a duelului Germania–Spania, Franța apare ca un pol important în tabăra „restrictivă”. Ministrul francez al Industriei, Sébastien Martin, a insistat că banii publici trebuie direcționați către producția din Europa. „În viitor, va fi în continuare posibil să existe produse cu o parte din valoarea adăugată venind din altă parte, dar producția trebuie să aibă loc în Europa pentru a se califica pentru sprijin public.” Ce urmează: calendar sub presiune, compromis așteptat în toamnă Irlanda, care conduce negocierile între statele membre până la finalul anului, încearcă să reducă diferențele. Dublin va convoca o discuție a adjuncților ambasadorilor pe 7 octombrie și intenționează să pună pe masă un nou compromis până la mijlocul lunii, cu obiectivul de a intermedia un acord în noiembrie. În paralel, în Parlamentul European, raportorii principali ar urma să discute proiectul de raport pe 28 septembrie, iar termenul pentru amendamente este 7 octombrie (prelungit cu o săptămână la cererea PPE). Politico notează că, pe fondul alunecării calendarului, ambiția Comisiei de a închide un acord în acest an pare tot mai puțin realistă. Efect colateral: îngrijorări la Londra privind o posibilă excludere Disputa este urmărită atent și în Regatul Unit. Guvernul premierului Andy Burnham și-a exprimat îngrijorarea legată de o posibilă excludere din „Made in Europe”, însă oficiali ai UE au transmis că nu pot anticipa rezultatul procesului legislativ pentru Industrial Accelerator Act. [...]
Marine Le Pen își condiționează ieșirea Franței din comanda integrată a NATO de finalul războiului din Ucraina , o nuanțare care poate reduce presiunea imediată asupra politicii de apărare franceze înaintea prezidențialelor, potrivit HotNews . Le Pen, candidată la alegerile prezidențiale din 2027, a spus într-un interviu pentru Politico că își menține obiectivul de a scoate Franța din structura de comandă integrată a NATO, dar că momentul nu este potrivit cât timp conflictul din Ucraina este în desfășurare. „Atât timp cât există un război la porțile Europei, acesta nu este momentul să acționăm în această privință, dar, desigur, dorința mea de a face acest lucru rămâne.” De ce contează: semnal pentru politica de apărare a Franței Miza este ridicată deoarece sondajele o plasează pe Le Pen pe primul loc în perspectiva scrutinului din primăvara lui 2027, când va fi ales succesorul lui Emmanuel Macron. În același timp, și liderul de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon susține ieșirea Franței din alianța militară, ceea ce a alimentat îngrijorări la sediul NATO privind direcția viitoare a apărării franceze. O ajustare față de mesajul din primăvară și tandemul cu Bardella HotNews notează că RN a susținut de mult timp retragerea din comanda integrată a NATO, însă declarațiile recente indică o schimbare de accent: în mai, Le Pen afirmase că retragerea ar urma să aibă loc în primul mandat, fără să lege decizia de războiul din Ucraina. În paralel, liderul RN Jordan Bardella ar fi preferat mai întâi încheierea unui acord de pace între Ucraina și Rusia. Cei doi fac campanie împreună, într-o formulă în care Bardella ar urma să devină prim-ministru. Săptămâna trecută, au publicat și o declarație comună de delimitare față de Rusia , pe fondul acuzațiilor venite dinspre adversari politici că RN ar fi un aliat al lui Vladimir Putin (context prezentat de HotNews și într-un material separat, disponibil aici ). Ajutorul pentru Ucraina: stop la finanțare, deschidere pentru o forță de menținere a păcii În același interviu, Le Pen a reiterat că, dacă va câștiga alegerile, va opri ajutorul financiar pentru Ucraina, păstrând însă posibilitatea de sprijin militar și instruire. „Nu mai putem oferi asistență financiară Ucrainei și regretăm acest lucru.” Totodată, ea a spus că o forță de menținere a păcii „asemănătoare” celor ale ONU i se pare „fezabilă” și că ar susține continuarea propunerii dacă „Coaliția de Voință” ar fi o condiție pentru negocierea unei încetări a focului. [...]
PSD mizează pe blocarea în Parlament a guvernului Mureșan , iar Olguța Vasilescu spune, într-o intervenție la România TV, că premierul desemnat „nu are absolut nicio șansă” să treacă de votul de învestitură, potrivit Mediafax . Mesajul indică o linie de opoziție fermă a PSD și prelungește incertitudinea politică în jurul formării unei majorități. Vasilescu afirmă că Mureșan ar obține „în jur de 160 de voturi”, semnificativ sub nivelul pe care, susține ea, l-ar fi strâns guvernul Veștea. În aceeași logică, ea a spus că, „dacă tot vrea să se facă de râs”, ar trebui să ajungă la votul din Parlament. De ce ar lipsi majoritatea: susținere limitată și dispute pe program Potrivit Olguței Vasilescu, doar UDMR și USR l-ar susține pe premierul desemnat. Argumentul invocat ține de programul de guvernare, pe care îl descrie ca fiind identic cu cel al lui Ilie Bolojan, doar „ușor îmbunătățit de AI, că așa e modern”. Tot ea susține că partidele care l-au demis pe Bolojan prin moțiune de cenzură „nu pot susține un astfel de guvern”, ceea ce ar reduce și mai mult șansele unei majorități funcționale. Poziția PSD: vot împotrivă, indiferent de negocieri Vasilescu a mai declarat că Sorin Grindeanu l-ar fi invitat de două ori pe Mureșan la sediul PSD și că liderul PSD l-ar fi așteptat inclusiv la Craiova, însă premierul desemnat „nu a venit să ceară voturile PSD”. Chiar și în ipoteza unei întâlniri, poziția PSD nu s-ar fi schimbat, a precizat ea, deoarece Biroul Permanent ar fi recomandat deja votul împotriva guvernului. Ce urmează, în scenariul avansat de Vasilescu Olguța Vasilescu spune că România „va avea totuși un guvern”, iar dacă mandatul ar ajunge la Sorin Grindeanu, cabinetul acestuia „ar fi învestit foarte repede”, potrivit declarațiilor citate de Mediafax. În acest moment, materialul nu oferă detalii despre calendarul procedural sau despre o formulă concretă de majoritate. [...]
PSD transmite că șansele de a vota Guvernul Mureșan sunt „extrem de reduse” , pe fondul lipsei de dialog și al absenței unui program de guvernare transmis oficial, potrivit news.ro . Mesajul, formulat de președintele PSD Sorin Grindeanu , indică o blocare a negocierilor politice necesare pentru învestirea Executivului, cu efect direct asupra calendarului guvernării. Grindeanu a spus că nu a vorbit „deloc” cu premierul desemnat Siegfried Mureșan și că, în zilele următoare, nu va fi disponibil, deoarece are întâlniri cu colegii din teritoriu, însă a subliniat că „colegii mei sunt” în București și pot discuta dacă există o bază reală de negociere. „Eu sunt deschis. În zilele următoare nu o să fiu. Am un program pe care îl cunoașteți, nu o să fiu în București, dar colegii mei sunt. Dacă se dorește a se discuta pe programul de guvernare, nu pe ceea ce am văzut ieri, evident că suntem disponibili.” Miza: învestirea Guvernului și majoritatea din Parlament Întrebat despre posibilitatea ca PSD să voteze guvernul condus de Mureșan, liderul social-democrat a afirmat că, „la modul cum se comportă” premierul desemnat, această posibilitate „nu” există sau este „extrem de redusă”. În logica prezentată de Grindeanu, modul de relaționare cu un partid de la care se așteaptă voturi ar indica faptul că Mureșan „nu-și dorește să fie prim-ministru”, ci urmărește „un joc politic”. Ce reproșează PSD: lipsa unui program de guvernare și a dialogului Grindeanu a susținut că PSD nu a primit un program de guvernare și că „ceea ce s-a trimis aseară nu poate fi numit un program de guvernare”. Totodată, a relatat că, miercuri, a fost disponibil pentru discuții și l-ar fi anunțat pe Mureșan că este la partid, însă premierul desemnat „nu a venit pentru a avea un dialog”. Separat, întrebat despre informația că președintele PNL Ilie Bolojan ar putea fi vicepremier sau ministru al Afacerilor Interne, Grindeanu a răspuns că este „treaba lor”. La final, news.ro notează că PSD a anunțat că nu susține învestirea Guvernului Mureșan. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre un calendar alternativ sau despre pașii următori ai premierului desemnat pentru a obține sprijin parlamentar. [...]
Ministrul interimar Radu Miruță acuză PSD că blochează deciziile coaliției și că transmite public mesajul că acceptă măsurile Guvernului doar dacă le poate controla singur, potrivit Mediafax . Miza politică, în lectura lui Miruță, este funcționarea coaliției în jurul pachetului de măsuri fiscale deja aprobat în ședințele comune. Miruță i-a amintit liderului PSD, Sorin Grindeanu , că social-democrații au participat la ședințele de coaliție în care au fost aprobate măsurile fiscale criticate ulterior. Declarațiile au fost făcute joi seara, la B1 TV. „Eu văd că sunt multe discuții despre măsurile acestui guvern, care sunt proaste. L-am auzit și pe domnul Grindeanu, căruia îi amintesc că am fost împreună la ședințele de coaliție, unde au fost aprobate, inclusiv de PSD, aceste măsuri.” Dispută de coaliție pe „cine decide” și cum se negociază Ministrul interimar susține că PSD a avut în trecut perioade în care a putut decide singur, însă rezultatele nu ar fi confirmat „binele” invocat acum de partid. „Și vedem că acel bine, din mâinile PSD, n-a prea ieșit.” În același registru, Miruță acuză PSD că transformă negocierile politice într-o confruntare publică și că, în esență, mesajul transmis ar fi că partidul „nu acceptă decât dacă ei singuri decid totul în România”. El a mai spus că „e foarte multă gălăgie politică” percepută de „omul de rând”. Sondaje contestate și semnal despre posibile anticipate Miruță a contestat și sondajele invocate de PSD în spațiul public, afirmând că alte cercetări sociologice nu ar arăta aceleași cifre favorabile. În acest context, a susținut că PSD „a luat vreo 20%”, nu 51%, și a adăugat că, potrivit altor cercetări, partidul ar fi la aproximativ jumătate din numărul de mandate obținute în urmă cu doi ani. Totodată, ministrul interimar a ridicat public întrebarea dacă PSD ar împinge pentru alegeri anticipate în cazul în care ar sta mai bine în sondaje. „Credeți dumneavoastră că dacă PSD ar sta mai bine la voturi, n-ar pedala pentru alegeri anticipate?” [...]
PSD își condiționează intrarea la guvernare de strângerea unei majorități parlamentare , iar partidul spune că, înainte de a discuta nume pentru viitorul Cabinet, vrea acord pe programul de guvernare, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis de secretarul general Claudiu Manda , indică faptul că negocierile se mută pe terenul voturilor necesare învestirii și al potențialelor alianțe. Manda a afirmat că PSD este „pregătit de guvernare” și că are „candidat de prim-ministru”, dar că discuțiile sunt, în această etapă, despre program, nu despre echipă. „Suntem (n.r – pregătiți de guvernare). Avem candidat de prim-ministru. Nu am discutat de echipă și nu vrem să discutăm de echipă. Vom discuta despre program de guvernare cu partidele și parlamentarii care vor să agreeze acest program de guvernare. Și în ultima etapă vom discuta și despre echipa de guvernare.” Miza: 233 de voturi și o majoritate care nu e încă explicită Întrebat despre cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului și despre posibilitatea ca acestea să includă voturi de la AUR, Manda nu a confirmat direct un sprijin din partea acestui partid. În schimb, a spus că există „grupuri politice” care ar fi exprimat disponibilitatea de a susține un astfel de guvern și programul aferent, în cadrul colaborării parlamentare existente cu PSD. UDMR , piesă-cheie în scenariul PSD Secretarul general al PSD a declarat că partidul așteaptă un răspuns favorabil din partea UDMR și a sugerat că, fără acesta, demersul ar putea să nu meargă „până la capăt”. În același context, a indicat că PSD mizează și pe parlamentari de la alte partide, menționând inclusiv PNL și exprimând speranța că și USR ar putea vota „într-un astfel de moment în care țara are nevoie de guvern”. Relația cu USR: „nu ne-am dorit o colaborare, inclusiv la guvernare” Deși a spus că la nivel local există colaborări diferite, în funcție de organizații și proiecte, Manda a afirmat că PSD nu vede o colaborare cu USR, inclusiv la guvernare. „Noi n-am tras linii roșii, dar dacă este un partid cu care nu ne-am dorit să avem o colaborare, inclusiv la guvernare, USR-ul este partidul acela.” AUR și acuzația unei înțelegeri „secrete” Simion–Bolojan În privința AUR, Manda a reluat acuzațiile privind existența unei înțelegeri între liderul AUR, George Simion, și Ilie Bolojan, precizând că informațiile au apărut în spațiul public și că detaliile nu ar fi fost explicate „explicit”. Sursa video menționată de Mediafax: Euronews România. [...]
