Știri
Știri din categoria Politică
Comisia Europeană pregătește reguli mai dure pentru investitorii străini, într-o schimbare de direcție care ar putea ridica bariere suplimentare la intrarea pe piața UE, potrivit POLITICO. Miza este Industrial Accelerator Act (IAA), un proiect de regulament asociat comisarului pentru industrie Stéphane Séjourné, care ar introduce cerințe de tip „model China” pentru companiile din afara Uniunii, cu potențial de a descuraja investițiile directe străine în sectoare considerate strategice.
În forma de proiect citată de publicație, IAA ar condiționa accesul investitorilor străini la anumite domenii de asocierea cu firme europene și de acceptarea unor constrângeri privind controlul și transferul de tehnologie. Un prag de peste 100 de milioane de euro pentru investiții în „sectoare strategice emergente” ar declanșa o verificare obligatorie de către autorități, iar investitorii din afara UE nu ar putea deține mai mult de 49% dintr-o companie europeană activă în aceste industrii. În plus, proiectul indică obligații de localizare: 50% din produsele manufacturate ar trebui aprovizionate din interiorul blocului comunitar.
Pentru investitorii străini, pachetul combină trei tipuri de risc: incertitudine de reglementare (prin extinderea verificărilor), limitarea controlului (prin plafonul de 49%) și condiționări operaționale (parteneriate obligatorii, cheltuieli minime de cercetare-dezvoltare în UE și reguli de aprovizionare). Avocați și analiști citați de POLITICO avertizează că implementarea va fi dificilă și vulnerabilă la contestări, inclusiv pe fondul contradicției cu mesajul tradițional al UE privind piețele deschise.
„Dacă ai o problemă structurală de creștere, ar trebui să te gândești de două ori înainte să adaugi birocrație”, a spus Andreas von Bonin, partener pe concurență la Freshfields, la Bruxelles.
Documentul urmărește, potrivit proiectului menționat, creșterea ponderii producției industriale la cel puțin 20% din valoarea adăugată brută a UE până în 2030, de la 14,3% în 2020. Totuși, tocmai instrumentele alese pot schimba calculul economic al investitorilor: obligația de a împărți „know-how”-ul (cunoștințe tehnice) în cadrul asocierilor și păstrarea drepturilor de proprietate intelectuală în mâinile companiilor europene reduc atractivitatea investiției pentru grupurile care vin cu tehnologie și capital, mai ales dacă piața UE nu oferă un avantaj comparabil cu cel pe care l-a avut China în anii de expansiune.
Pe termen scurt, incertitudinea rămâne ridicată: Comisia Europeană a amânat publicarea proiectului pentru 25 februarie 2026, ceea ce înseamnă că prevederile se pot modifica. În paralel, există și o dimensiune politică internă: POLITICO descrie tensiuni între direcția pentru piață internă (DG GROW) și departamentul de comerț al Comisiei, pe fondul dezbaterii despre cine controlează regulile de verificare a investițiilor. Pentru investitorii străini, această combinație de reguli mai stricte și proces decizional încă fluid poate însemna costuri mai mari de conformare și un risc sporit ca proiecte planificate să fie amânate sau redimensionate.
Recomandate
PSD cere menținerea și repornirea centralelor pe cărbune ca măsură de urgență , susținând că România se află într-o „situație de forță majoră” care impune soluții temporare pentru securitatea energetică, potrivit Antena 3 . Miza politică și de reglementare este potențialul conflict cu angajamentele de decarbonizare din PNRR , în condițiile în care repornirea grupurilor pe cărbune fusese legată de un jalon asumat. Într-un comunicat transmis presei și citat de Agerpres, PSD afirmă că legea promovată în Parlament pentru menținerea și repornirea centralelor pe cărbune este „soluția obligatorie” la o „criză energetică profundă”, pe care „nu poate fi gestionată eficient de un guvern demis, cu atribuții limitate”. Social-democrații leagă demersul de ideea activării unui mecanism european de urgență și cer ca premierul interimar Ilie Bolojan să susțină „cauza României la Bruxelles”. Legătura cu PNRR și „planul de urgență energetică” al Guvernului PSD susține că necesitatea unor reglementări de tipul celor propuse de partid ar fi fost confirmată chiar de „Planul pentru situația de urgență energetică” anunțat recent de Ilie Bolojan. Conform comunicatului, planul ar prevedea utilizarea tuturor capacităților de producție „din toate sursele”, inclusiv cărbunele, precum și repornirea grupurilor aflate în rezervă – „respectiv cele închise pentru îndeplinirea jalonului decarbonizării din PNRR”. Pe acest fond, PSD acuză „duplicitatea” premierului demis, afirmând că, în timp ce ar aplica soluțiile propuse de PSD, ar critica partidul pentru riscul de a pune în pericol fonduri europene prin neîndeplinirea jalonului din PNRR privind decarbonizarea. Ce solicită PSD la nivel european În comunicat, PSD spune că a cerut Comisiei Europene activarea mecanismului de urgență pentru securitatea energetică a României, care ar permite „soluții temporare” pentru alimentarea cu energie electrică a populației și a economiei. Totodată, partidul afirmă că premierul ar trebui să pledeze în fața Comisiei Europene că România se află într-o situație de forță majoră, care ar impune „reevaluarea unor termene convenite în PNRR”. [...]
Amendamentele votate în Senat la legea decarbonizării riscă să blocheze integral plățile din PNRR , avertizează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-o reacție citată de Antena 3 . Miza, potrivit ministrului, este ca modificările să fie interpretate de Comisia Europeană drept „reversibilitate” a unei reforme deja îndeplinite și finanțate, ceea ce ar opri depunerea viitoarelor cereri de plată. Pîslaru spune că amendamentele adoptate marți în Senat la legislația privind decarbonizarea ar putea duce la „blocarea totală” a PNRR și la pierderea „a miliarde de euro” din fonduri europene, dacă vor trece și de votul final al Parlamentului și vor deveni lege. „Atenție: Decizie extrem de periculoasă astăzi în Senat. Riscăm blocarea totală a PNRR și pierderea de miliarde de euro din fonduri europene.” De ce contează: „reversibilitatea” poate opri cererile de plată Ministrul diferențiază între riscul unor penalități punctuale și riscul structural al blocării PNRR. El afirmă că, dincolo de posibile penalități pe „Jalonul 119a” (din Cererea de Plată nr. 6), problema majoră ar fi declanșarea „reversibilității” pe „Jalonul 114”, care include legislația privind decarbonizarea și care, potrivit lui, a fost deja considerat îndeplinit de Comisia Europeană la Cererea de Plată nr. 2, pe baza căreia România a primit deja fonduri. În explicația sa, „reversibilitatea” este termenul folosit în regulamentul european pentru situația în care o reformă considerată îndeplinită este anulată sau modificată în sens contrar, ceea ce ar încălca principiul ireversibilității reformelor prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/241 (Mecanismul de Redresare și Reziliență). Ce plăți ar putea fi afectate, potrivit ministrului Pîslaru susține că o constatare de „reversibilitate” ar avea efecte imediate asupra fluxului de finanțare, prin oprirea depunerii de noi cereri de plată. „Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată!” Concret, el afirmă că România nu ar mai putea depune nici Cererea de Plată nr. 5 (despre care spune că era pregătită pentru depunere după publicarea noului CID), iar Cererea finală, nr. 6, ar fi, la rândul ei, blocată. Ministrul mai avertizează asupra unor consecințe în lanț, de la evaluări negative ale agențiilor de rating și pierderea credibilității, până la blocarea finanțărilor pentru proiecte publice precum spitale, școli și infrastructură. Context politic: PSD pregătește un proiect privind capacitățile pe cărbune, Bolojan critică În același context, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va depune la Senat un proiect de lege potrivit căruia nu se va mai putea opri nicio capacitate de energie pe cărbune dacă nu este înlocuită cu altceva. Premierul Ilie Bolojan a criticat proiectul prezentat de Grindeanu, afirmând că măsura ar putea duce la pierderea unor sume mari din PNRR, deoarece ar declanșa clauza de ireversibilitate. Ce urmează, potrivit avertismentului lui Pîslaru, depinde de votul final din Parlament: dacă amendamentele rămân în forma adoptată de Senat și devin lege, România riscă să intre într-un blocaj de finanțare pe PNRR, cu efecte directe asupra investițiilor publice. [...]
Crin Antonescu pune presiune pe numirea viitorului premier, indicându-l pe ministrul Finanțelor Alexandru Nazare ca „singura soluție” pentru ieșirea din actuala criză politică, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută sâmbătă seară, la Antena 3 CNN, unde Antonescu a fost întrebat dacă l-ar fi numit pe Ilie Bolojan prim-ministru în cazul în care ar fi ajuns președinte. Răspunsul său a fost „Nu”, iar fostul lider liberal a susținut că a fost singurul dintre candidații aflați „la vârf” care nu a spus niciodată că îl va pune pe Bolojan premier. În același context, Antonescu a afirmat că Ilie Bolojan ar fi fost folosit în campania electorală drept „un atu electoral” de Nicușor Dan și a indicat explicit cine ar fi trebuit, în opinia sa, să fie desemnat de președinte pentru a închide criza. „Pot să vă spun și pe cine aș fi desemnat. (…) Pe cine ar fi trebuit să desemneze, în opinia mea, evident, domnul Nicușor Dan de trei luni de zile și pe cine, dacă totuși vrea să termine criza asta în mod onorabil și cu o soluție de guvernare, ar trebui să-l numească la următoarea numire, și anume pe Alexandru Nazare.” De ce îl indică pe Nazare: Finanțe, relația cu UE și negocierea în coaliție Antonescu și-a argumentat opțiunea prin profilul lui Alexandru Nazare, invocând experiența acestuia la Ministerul Finanțelor și rolul în relația cu instituțiile europene și cu creditorii. „Mie mi se pare că Nazare e singura soluție care răspunde punctelor esențiale pe care le ceri de la un prim-ministru și în situația în care ne aflăm.” Fostul lider liberal a mai spus că Nazare se află la al doilea mandat de ministru al Finanțelor și că el, nu Bolojan, „a purtat toată această comunicare” cu Comisia Europeană, instituțiile bancare și creditorii. În plus, Antonescu a invocat experiența politică „mai diversă” a lui Nazare (parlamentar, europarlamentar, ministru și la alte portofolii) și „capacitatea de a dialoga cu forțe politice”, pe care o consideră esențială într-un guvern de coaliție. Contextul politic invocat: „criză de conducere” În aceeași intervenție, Antonescu a vorbit despre o „criză de conducere” în România și a plasat „sediul problemei” la Palatul Cotroceni, în linie cu ideea că decizia de desemnare a premierului este punctul de blocaj care trebuie deblocat printr-o nouă nominalizare. [...]
Noul președinte al Columbiei promite o ofensivă împotriva narco-terorismului, cu efecte directe asupra securității și economiei , potrivit Al Jazeera . Politicianul de dreapta Abelardo De La Espriella a preluat funcția după ce a câștigat la limită turul doi al alegerilor prezidențiale din iunie. Miza imediată a noului mandat este una operațională: De La Espriella spune că va „zdrobi” narco-terorismul și că va aborda simultan problemele de securitate și traficul de droguri, într-un context în care aceste fenomene au impact direct asupra stabilității interne și a activității economice. În paralel, noul președinte își asumă și gestionarea „provocărilor economice”, fără ca materialul să ofere detalii despre măsuri concrete sau ținte. Din informațiile disponibile, mesajul central este că agenda de securitate va fi tratată ca prioritate, cu potențiale consecințe asupra mediului de afaceri și a investițiilor, în funcție de modul în care vor evolua riscurile și costurile asociate. Repoziționare externă: apropiere de SUA și de Donald Trump Al Jazeera notează că De La Espriella vrea să aducă Columbia „mai aproape” de Statele Unite și de Donald Trump. O astfel de repoziționare poate influența cooperarea pe teme de securitate și antidrog, dar și relațiile economice, în funcție de direcția concretă a politicilor bilaterale. Materialul nu precizează calendarul sau instrumentele prin care noua administrație intenționează să își implementeze promisiunile, iar amploarea schimbărilor va depinde de primele decizii de guvernare după instalare. [...]
Reducerea consumului cu 200–300 MW în orele de seară din ultimele zile arată că apelurile Guvernului pentru economisirea energiei au avut efect imediat, într-un context de secetă și importuri limitate, potrivit Biziday . Premierul Ilie Bolojan a spus că scăderea este vizibilă în special seara și a mulțumit „românilor, companiilor, instituțiilor” care au răspuns solicitării. Declarațiile au fost făcute vineri dimineață, la RFI, după ce premierul a cerut repetat populației, firmelor și instituțiilor să-și reducă consumul. Bolojan a precizat că, în afară de ziua cu cele mai ridicate temperaturi („alaltăieri”), „în fiecare zi” s-au înregistrat reduceri. De ce contează: seceta și importurile limitate împing spre managementul cererii Premierul a legat explicit economisirea de constrângerile din sistem: „atunci când este secetă” și „capacitatea de a importa este limitată”, „soluția de bază este să reduci consumul la nivelul la care poți asigura producția și la care se adaugă importul”. Ca ordin de mărime, el a comparat scăderea de 200–300 MW cu un consum „într-o zi normală din anul trecut” de 7.700–8.000 MW. Alte teme atinse de premier În aceeași intervenție, Bolojan a vorbit și despre: analiza rapidă a Curții Constituționale asupra legii integrității, cu posibilitatea retrimiterii la Parlament dacă un articol este declarat neconstituțional; condițiile în care PNL ar susține un viitor guvern, inclusiv unul „cu profil tehnocrat”, dacă are o susținere parlamentară stabilă și un program axat pe controlul cheltuielilor și reducerea deficitelor. [...]
PSD susține că 771 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fonduri europene riscă să rămână blocate după ce PNL și USR ar fi contestat la Curtea Constituțională Legea integrității , potrivit Economica . Miza imediată, dincolo de disputa politică, este una financiară: accesul la o tranșă de bani europeni asociată acestei legi. Într-un comunicat transmis joi, PSD acuză USR și PNL că au „suspendat” 771 de milioane de euro destinate României „în tentativa de a salva un președinte de partid” de sancțiuni legale, după o condamnare definitivă pentru conflict de interese. Social-democrații susțin că demersul de sesizare a CCR ar fi motivat politic și ar pune în pericol interese economice ale țării. Ce spune PSD despre efectul economic: bani europeni „blocați” PSD califică sesizarea la CCR drept o „sfidare” la adresa contribuabililor și afirmă că, dacă România pierde suma aferentă Legii integrității, USR ar deveni vinovat „de al doilea cel mai mare prejudiciu asupra României”, după achiziția de vaccinuri COVID, conform comunicatului citat de Economica. Tot în aceeași poziție publică, PSD leagă USR și de „blocarea finalizării unor hidrocentrale aflate într-un stadiu foarte avansat de construcție”, susținând că acest lucru ar vulnerabiliza securitatea energetică a României. Textul nu oferă însă detalii suplimentare despre proiecte sau stadiile lor, dincolo de această afirmație. Disputa juridică: amendamentul PSD și acuzația de „retroactivitate” PSD afirmă că amendamentul său privind o „normă tranzitorie” nu ar acționa retroactiv și că prevede explicit că persoanele condamnate definitiv, cu sancțiuni în desfășurare la momentul intrării în vigoare a noii legi, „nu vor scăpa de răspunderea legală” și vor suporta sancțiunile aplicabile pe vechea legislație. Potrivit PSD, amendamentul ar viza „toate condamnările definitive”, nu doar conflictele de interese, ci și incompatibilitățile. În acest context, partidul susține că sesizarea la CCR „nu are la bază un temei real de neconstituționalitate”, ci ar urmări protejarea liderului USR, „chiar cu prețul pierderii banilor europeni ai României”. Ce urmează: CCR discută sesizarea pe 12 august Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 12 august sesizarea privind legea de modificare și completare a unor acte normative în domeniul integrității, au precizat oficiali ai CCR pentru AGERPRES, conform informațiilor din articol. Decizia CCR va fi relevantă inclusiv prin efectul de calendar: până la o soluționare, disputa politică se suprapune peste riscul de întârziere sau blocaj în accesarea fondurilor europene invocate de PSD. [...]
