Știri
Știri din categoria Politică
Comisia Europeană pregătește reguli mai dure pentru investitorii străini, într-o schimbare de direcție care ar putea ridica bariere suplimentare la intrarea pe piața UE, potrivit POLITICO. Miza este Industrial Accelerator Act (IAA), un proiect de regulament asociat comisarului pentru industrie Stéphane Séjourné, care ar introduce cerințe de tip „model China” pentru companiile din afara Uniunii, cu potențial de a descuraja investițiile directe străine în sectoare considerate strategice.
În forma de proiect citată de publicație, IAA ar condiționa accesul investitorilor străini la anumite domenii de asocierea cu firme europene și de acceptarea unor constrângeri privind controlul și transferul de tehnologie. Un prag de peste 100 de milioane de euro pentru investiții în „sectoare strategice emergente” ar declanșa o verificare obligatorie de către autorități, iar investitorii din afara UE nu ar putea deține mai mult de 49% dintr-o companie europeană activă în aceste industrii. În plus, proiectul indică obligații de localizare: 50% din produsele manufacturate ar trebui aprovizionate din interiorul blocului comunitar.
Pentru investitorii străini, pachetul combină trei tipuri de risc: incertitudine de reglementare (prin extinderea verificărilor), limitarea controlului (prin plafonul de 49%) și condiționări operaționale (parteneriate obligatorii, cheltuieli minime de cercetare-dezvoltare în UE și reguli de aprovizionare). Avocați și analiști citați de POLITICO avertizează că implementarea va fi dificilă și vulnerabilă la contestări, inclusiv pe fondul contradicției cu mesajul tradițional al UE privind piețele deschise.
„Dacă ai o problemă structurală de creștere, ar trebui să te gândești de două ori înainte să adaugi birocrație”, a spus Andreas von Bonin, partener pe concurență la Freshfields, la Bruxelles.
Documentul urmărește, potrivit proiectului menționat, creșterea ponderii producției industriale la cel puțin 20% din valoarea adăugată brută a UE până în 2030, de la 14,3% în 2020. Totuși, tocmai instrumentele alese pot schimba calculul economic al investitorilor: obligația de a împărți „know-how”-ul (cunoștințe tehnice) în cadrul asocierilor și păstrarea drepturilor de proprietate intelectuală în mâinile companiilor europene reduc atractivitatea investiției pentru grupurile care vin cu tehnologie și capital, mai ales dacă piața UE nu oferă un avantaj comparabil cu cel pe care l-a avut China în anii de expansiune.
Pe termen scurt, incertitudinea rămâne ridicată: Comisia Europeană a amânat publicarea proiectului pentru 25 februarie 2026, ceea ce înseamnă că prevederile se pot modifica. În paralel, există și o dimensiune politică internă: POLITICO descrie tensiuni între direcția pentru piață internă (DG GROW) și departamentul de comerț al Comisiei, pe fondul dezbaterii despre cine controlează regulile de verificare a investițiilor. Pentru investitorii străini, această combinație de reguli mai stricte și proces decizional încă fluid poate însemna costuri mai mari de conformare și un risc sporit ca proiecte planificate să fie amânate sau redimensionate.
Recomandate
Premierul desemnat al Ungariei, Péter Magyar , își apără numirea cumnatului la Justiție, pe fondul presiunii de a debloca fonduri UE. Potrivit Politico , liderul Tisza susține că alegerea avocatului Márton Melléthei-Barna are la bază competența profesională și promite măsuri pentru a evita „chiar și aparența” unui conflict între puteri. Magyar a spus că faptul că viitorul ministru al justiției este căsătorit cu sora sa, Anna Ilona Melléthei-Barna, i-a creat „o dilemă serioasă” și a admis că îngrijorările legate de o relație de familie în echipa guvernamentală sunt „de înțeles”. În același timp, el a insistat că „competența profesională” a lui Melléthei-Barna este „dincolo de orice îndoială”. Pentru a reduce riscurile de percepție privind amestecul instituțional, Magyar a anunțat într-un mesaj video publicat pe X că soția viitorului ministru — judecătoare — va face „un alt sacrificiu” și va demisiona din magistratură „pentru a evita chiar și aparența unei împletiri a ramurilor puterii”. Miza: credibilitatea reformei statului de drept, cu bani europeni în joc Contextul politic și de reglementare este sensibil: Magyar a câștigat alegerile parlamentare din 13 aprilie 2026, învingând partidul Fidesz al lui Viktor Orbán și punând capăt unei guvernări de 16 ani. El a prezentat inițial șapte numiri ministeriale în aprilie, iar restul echipei a fost anunțat joi, înaintea preluării puterii. În paralel, Magyar s-a întâlnit în această săptămână cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , în timp ce încearcă să deblocheze miliarde de euro din fonduri UE înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept. Oficialii de la Bruxelles se așteaptă ca Ungaria să rămână aliniată pe dosarul Ucraina și să arate progrese pe temele care au dus la blocarea banilor, pentru ca finanțarea să fie eliberată. Ce argumente aduce Magyar pentru numire În mesajul video, Magyar a susținut că Melléthei-Barna a fost parte a mișcării Tisza „de la început” și că selecția este „obiectivă”. El a afirmat că decizia s-a bazat pe pregătirea și angajamentul față de statul de drept, nu pe „un calcul politic”. În același mesaj, Magyar a acuzat Fidesz că „a distrus statul de drept”, iar „certitudinea juridică și egalitatea în fața legii” ar fi încetat să mai existe în Ungaria, motiv pentru care ar fi căutat o persoană capabilă să ducă la capăt „această sarcină enormă, istorică”. Guvernul urmează să își preia mandatul pe 9 mai, de Ziua Europei. [...]
Donald Trump a reluat ideea că sprijinul financiar al SUA pentru Ucraina prelungește războiul , susținând că administrația Biden ar fi oferit Kievului 350 de miliarde de dolari (aprox. 1.610 miliarde lei), o cifră pe care analiștii și datele oficiale americane o contestă ca fiind puternic umflată, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute joi, în timpul unui briefing în Biroul Oval. Trump a argumentat că susținerea financiară a Washingtonului ar fi unul dintre motivele pentru care conflictul continuă și a sugerat că luptele s-ar fi putut încheia fără sprijinul american. „Biden le-a dat 350 de miliarde de dolari, ceea ce a fost o nebunie. Ăsta este unul dintre motivele pentru care războiul continuă.” Miza: presiune politică pe bugetul de sprijin și pe rolul SUA În aceeași intervenție, Trump a pus sub semnul întrebării de ce Statele Unite ar trebui să rămână „puternic implicate” într-un război care afectează direct Europa, invocând distanța geografică și faptul că țările europene sunt mai aproape de teatru de operațiuni. Totodată, el a repetat cifra de 350 de miliarde de dolari, folosită și în alte contexte când a criticat sprijinul SUA pentru Ucraina. Ce spun datele invocate de publicație Materialul notează că analiști independenți și surse oficiale americane, inclusiv rapoarte ale Congressional Research Service, au concluzionat că suma menționată de Trump este „substanțial supraestimată”. Estimările privind asistența totală acordată Ucrainei după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022 ar fi semnificativ mai mici și includ componente militare, umanitare, financiare și de securitate, distribuite pe mai mulți ani. Context: tensiuni cu aliații europeni și discuții despre trupe Pe fondul unor tensiuni mai largi între Washington și mai mulți aliați europeni, Trump a spus, în același briefing, că ia în calcul reducerea numărului de militari americani staționați în Europa, inclusiv în Germania, Italia și Spania. „Da, probabil. De ce nu? Italia nu ne-a ajutat deloc, iar Spania s-a comportat îngrozitor – absolut îngrozitor.” Publicația leagă aceste critici de neînțelegeri cu mai mulți membri NATO din Europa privind chestiuni de securitate, inclusiv operațiuni militare în Orientul Mijlociu. În acest context, sunt menționate refuzuri raportate ale unor țări precum Spania, Italia, Germania și Franța de a oferi sprijin logistic pentru o operațiune și critici față de escaladare. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie concretă privind reducerea trupelor sau schimbarea imediată a sprijinului pentru Ucraina, însă mesajul politic indică o posibilă repoziționare a SUA față de costurile și împărțirea responsabilităților cu Europa, dacă aceste idei se transformă în politici. [...]
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan intră la vot cu semne de fragmentare și presiuni în interiorul Opoziției , pe fondul negocierilor „de la om la om” pentru parlamentarii indeciși, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este aritmetica votului de marți, dar semnalul mai amplu este instabilitatea alianțelor și a grupurilor parlamentare care poate schimba rapid raportul de forțe în Parlament. Negocierile pentru vot se poartă atât direct, cât și pe rețelele de socializare, în condițiile în care PSD și AUR încearcă să strângă sprijin pentru a da jos Guvernul condus de Ilie Bolojan. O deputată neafiliată care a semnat moțiunea, dar nu este sigură că o va vota, spune că este supusă presiunilor din ambele tabere și invocă inclusiv riscul unor „mesaje în presă” despre ea și colegii săi. „Foarte multă presiune. Să fim atenți cum votăm, este posibil să apară anumite mesaje în presă despre mine, despre colegii noștri... Stilul clasic de intimidare.” — Dumitrița Albu, prim-vicepreședinte Partidul Unit Tensiuni în POT, pe fondul moțiunii În paralel cu bătălia pentru moțiune, în grupul POT de la Camera Deputaților au apărut tensiuni: 10 membri cer redenumirea grupului, pentru că nu mai vor să fie asociați cu Anamaria Gavrilă. Demersul de schimbare a numelui a fost suspendat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților marți, după depunerea moțiunii. Liderul deputaților POT, Răzvan Chiriță, afirmă că votul pentru suspendarea demersului a venit din partea inițiatorilor moțiunii și sugerează că grupul nu vrea să fie folosit în jocul politic al altor partide. „N-aș vrea să fim instrumentul prin care fie unul sau fie alt partid își atinge obiectivele.” — Răzvan Chiriță, liderul deputaților POT Contactată de Pro TV, Anamaria Gavrilă nu a dorit să comenteze situația. Presiune și în mediul digital: emailuri și apeluri publice Înaintea votului, vicepremierul Oana Gheorghiu a trimis fiecărui parlamentar un email cu raportul privind listarea pe bursă a companiilor de stat și le cere aleșilor să se informeze înainte de decizia de marți. „Am convingerea că veți lua această decizie nu pentru beneficiul unui șef de partid, ci pentru cele 19 milioane de români.” — Oana Gheorghiu, vicepremier Pe Facebook, Silviu Dehelean, președintele USR Bihor, i se adresează deputatei PSD Corina Ene, invocând poziționări mai vechi legate de Ordonanța 13 și traseul ei profesional și politic. PSD susține că are voturile, PNL mizează pe eșecul moțiunii Inițiatorii moțiunii – PSD, AUR și PACE – susțin că demersurile de convingere nu schimbă situația și că parlamentarii care au semnat vor vota. Corina Ene afirmă că nu există posibilitatea să nu voteze moțiunea, iar senatorul PSD Radu Oprea spune că sunt „253 de semnături” pe moțiune și că acestea ar fi suficiente pentru a trece. De cealaltă parte, Valeriu Iftime, președinte interimar PNL Botoșani, afirmă că a discutat cu deputați de la PSD și AUR care i-ar fi spus că nu votează și crede că moțiunea va pica. Toate partidele, notează Pro TV, susțin că nu au făcut presiuni asupra vreunui parlamentar. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu reia tema votului „după conștiință” la moțiunea de cenzură , pe fondul unei dispute despre limitele presiunii publice asupra parlamentarilor , după ce spune că mai mulți aleși s-au arătat deranjați de e-mailurile pe care le-a trimis, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că își cere „scuze public” față de parlamentarii pe care i-a „inoportunat” trimițându-le un mesaj în care i-a invitat să voteze „conform propriei conștiințe, nu conform ordinului de la șeful de partid”. Ea susține că unii s-au supărat inclusiv pentru că le-a scris pe adresele de e-mail „personale” care sunt publicate pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului. În același registru ironic, vicepremierul lansează un apel către cetățeni să nu le scrie parlamentarilor „pe e-mail, prin mesaj pe Facebook sau în comentarii” pentru a le cere să voteze „conform conștiinței”. Gheorghiu adaugă că ar fi „un abuz total” să fie deranjați cu astfel de solicitări și reiterează: „vă rog ca nu cumva să faceți așa ceva”. Contextul este legat de moțiunea de cenzură: vicepremierul anunțase cu o seară înainte că a trimis mesaje tuturor parlamentarilor, făcând apel la „înțelepciune și curaj”. Potrivit aceleiași surse, ea a atașat și „raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat”. [...]
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării credibilitatea scenariului unui guvern PSD-AUR, pe fondul moțiunii de cenzură de săptămâna viitoare , arătând că pozițiile recente ale liderului PSD, Sorin Grindeanu , sunt contrazise de fapte, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută vineri, la Suceava, după ce Bolojan a fost întrebat dacă vede posibil un executiv PSD-AUR cu Grindeanu prim-ministru, în condițiile în care președintele PSD s-a declarat dispus să preia funcția după moțiunea de cenzură anunțată pentru săptămâna viitoare. Miza: stabilitatea politică înaintea moțiunii Bolojan a indicat o schimbare de poziție la vârful PSD în raport cu AUR, folosind-o ca argument pentru a nu da greutate declarațiilor privind o eventuală formulă de guvernare. „Dacă m-aş lua după declaraţiile domnului Grindeanu, aş constata că prin martie, când a fost la Bruxelles, a făcut o declaraţie că nu va exista nicio colaborare cu AUR, iar peste o lună constatăm că au semnat o moţiune de comun acord.” În aceeași intervenție, premierul a spus că nu s-ar baza pe „declarații de genul acesta”, invocând ce s-a întâmplat până acum și adăugând că „e greu cu consecvența”. Ce urmează Bolojan a indicat că următoarea perioadă va fi relevantă pentru a vedea cum se concretizează aceste poziționări politice, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru săptămâna viitoare. [...]
Disputa despre vânzarea de pachete minoritare la companii de stat se mută pe terenul conflictului de interese și al credibilității politice , după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a publicat o listă de dețineri de acțiuni atribuite liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu , chiar la societăți unde acesta critică listarea și tranzacțiile cu acțiuni, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu ironizează diferența dintre poziția publică a senatorului AUR și postura sa de investitor, întrebând retoric cum se împacă „luptătorul împotriva listării companiilor de stat” cu „investitorul” care deține acțiuni la astfel de companii. Ce dețineri a indicat vicepremierul Conform listei prezentate de Oana Gheorghiu, Petrișor Peiu ar deține acțiuni la următoarele companii, cu valorile menționate în lei: Hidroelectrica SA: 666.926 lei Transgaz SA: 420.640 lei Transelectrica SA: 61.535 lei Nuclearelectrica SA: 583.144 lei Romgaz SA: 1.210.881 lei Oil Terminal SA: 26.141 lei Electrica SA: 94.720 lei Conpet SA: 48.880 lei SN Petrom SA: 1.214.939 lei Miza: mecanismul de vânzare și acuzațiile AUR Contextul este o dispută politică legată de intenția Guvernului de a vinde pachete de acțiuni, Peiu acuzându-i recent pe premierul Ilie Bolojan și pe vicepremierul Oana Gheorghiu că ar urmări vânzarea unor pachete „de până la 10 miliarde de lei” „hoțește”, prin excluderea Bursei de Valori și prin alocarea către fonduri alese de guvernanți, la un preț stabilit de aceștia. Senatorul AUR a dat ca exemple Hidroelectrica și Romgaz și a susținut că, printr-un astfel de procedeu, statul ar avea „o gaură de aproximativ 1 miliard de lei”. „ Plasare accelerată privată” (ABB) , în centrul disputei Peiu afirmă că vânzarea ar urma să fie făcută printr-un mecanism numit „plasare accelerată privată”, descris în documente cu abrevierea ABB („accelerated book building”) – o procedură de vânzare rapidă către investitori, folosită de regulă pentru a strânge capital într-un interval scurt, fără o ofertă publică clasică. În acest cadru, intervenția vicepremierului mută discuția de la tehnica tranzacției la legitimitatea criticilor formulate de unul dintre principalii contestatari ai listărilor și vânzărilor de pachete minoritare la companii cu capital de stat. [...]
