Știri
Știri din categoria Politică
PNL reclamă că nu are acces la dosar la 10 zile de la hotărârea Tribunalului Ilfov, ceea ce partidul susține că îi afectează posibilitatea de a contesta decizia și ridică probleme de procedură într-un litigiu intern cu miză politică, potrivit G4Media.
Într-un comunicat transmis sâmbătă, PNL spune că instanța ar fi pronunțat soluția „într-un interval extrem de scurt”, iar la zece zile de la pronunțare avocații partidului „nu au primit încă acces la dosar” și nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii. În aceste condiții, partidul afirmă că „dreptul efectiv la apărare este grav afectat” și că lipsa de transparență ridică semne de întrebare privind respectarea principiilor unui proces echitabil.
„La zece zile de la pronunțare, avocații PNL nu au primit încă acces la dosar și nu au putut consulta documentele care au stat la baza hotărârii.”
PNL invocă, în același mesaj, garanții precum dreptul la apărare, principiul contradictorialității (dreptul părților de a-și susține punctele de vedere în mod egal) și accesul la actele dosarului, susținând că orice abatere de la acestea afectează încrederea în actul de justiție și poate crea percepția unor „standarde diferite” de aplicare a legii.
Potrivit informațiilor prezentate, 16 parlamentari liberali – între care Alina Gorghiu și Nicoleta Pauliuc – au dat în judecată PNL pe 18 iunie, la Tribunalul Ilfov, cerând anularea unor decizii ale Biroului Politic Național, legate de susținerea guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov a aprobat în aceeași zi suspendarea deciziilor, iar primul termen ar fi fost stabilit la câteva ore după depunerea acțiunii, situație descrisă ca neobișnuită pentru acest tip de dosare.
PNL a anunțat că va ataca în termen hotărârea Tribunalului Ilfov și susține că instanța „nu avea competența teritorială” să se pronunțe asupra cererii privind deciziile BPN.
Separat, PNL afirmă că aceeași tabără a „dizidenților” a deschis noi acțiuni la Tribunalul București, inclusiv cereri de tip „ordonanță președințială” (procedură accelerată pentru măsuri provizorii), prin care solicită suspendarea și anularea hotărârilor adoptate la Congresul Național Extraordinar din 21 iunie. Partidul susține că aceste demersuri urmăresc blocarea deciziilor interne și „servesc intereselor adversarilor politici” ai PNL.
Recomandate
Ieșirea publică a SRI împotriva unui politician a reaprins discuția despre controlul civil al serviciilor de informații , după ce mai mulți lideri politici au acuzat instituția de derapaj instituțional și de intrare într-o dispută politică, potrivit Știrile Pro TV . Cătălin Drulă , fost președinte USR și vicepreședinte al Camerei Deputaților, susține că reacția SRI – un comunicat „la ceas de noapte” în care îl atacă pe Ludovic Orban – „ar trebui să aprindă toate semnalele de alarmă posibile” și indică „reflexe anti-democratice” la vârful instituției. Drulă afirmă că o democrație nu poate funcționa cu servicii „scăpate de sub control” și fără supraveghere civilă, criticându-l totodată pe președintele Nicușor Dan pentru că ar „bagateliza” obligația de a numi o conducere civilă a SRI, în condițiile în care instituția este condusă de un șef interimar „de ani de zile”. „Ieșirea SRI cu comunicat la ceas de noapte în care atacă un politician de opoziție ar trebui să aprindă toate semnalele de alarmă posibile.” PNL: reacția SRI riscă să afecteze credibilitatea și neutralitatea instituției Deputatul PNL Alexandru Muraru , președinte al PNL Iași, califică declarația SRI drept „o eroare gravă” și „o ieșire instituțională impardonabilă”, argumentând că serviciile de informații nu ar trebui să intre în „războaie publice” cu politicienii. În opinia sa, reacția publică a SRI la afirmațiile lui Orban este „un atac disproporționat” care poate prejudicia atât persoana vizată, cât și credibilitatea Serviciului, reputația profesioniștilor din instituție și încrederea publicului în neutralitatea politică a serviciilor. Muraru face distincția între dreptul unei instituții de a clarifica informații factuale despre propria activitate și „tentația de a deveni participant” într-o dispută politică, susținând că, atunci când SRI califică discursul unui politician drept „suburban” sau interpretează motive politice, părăsește registrul comunicării instituționale. Ce a declanșat disputa SRI–Orban Potrivit materialului, conflictul a pornit după ce Ludovic Orban, fost consilier al președintelui Nicușor Dan, a afirmat că șeful statului s-ar fi apropiat de PSD pentru a obține sprijin pentru un nou mandat, oferind la schimb guvernarea. Orban a sugerat, în acest context, că „serviciile” ar fi garantat că PSD își va respecta înțelegerile, indicând SRI și SPP. În replică, SRI a transmis că este „regretabilă și iresponsabilă” lansarea repetată în spațiul public a unor „acuzații nefondate” care atribuie instituției implicări politice „fără nicio dovadă”. Miza: standardul de comportament și răspunderea publică Din reacțiile citate, miza imediată nu este verificarea adevărului afirmațiilor lui Orban, ci felul în care o instituție cu putere ridicată comunică public și cum își păstrează neutralitatea politică. Muraru cere explicații privind autorizarea mesajului și rațiunea instituțională a comunicării, precum și dacă au fost evaluate consecințele asupra percepției publice. În lipsa altor detalii în material despre pași instituționali concreți (de exemplu, o anchetă parlamentară sau o reacție oficială a Administrației Prezidențiale), rămâne de urmărit dacă disputa se va muta în zona de control democratic formal – în special prin solicitări de clarificare și asumare la nivelul conducerii SRI. [...]
USR refuză să se lege de noul Executiv și își păstrează libertatea de opoziție , după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că partidul nu a semnat niciun acord de susținere tocmai pentru a nu-și „autolimita” modul de a face opoziție și afirmă că, în practică, deciziile guvernării vor depinde de PSD. Fritz a declarat marți că USR și-a respectat promisiunea făcută „înainte de moțiune” de a nu mai forma și vota un guvern alături de PSD. În același timp, liderul USR a pus sub semnul întrebării autonomia premierului, chiar dacă acesta ar urma să încheie acorduri de susținere cu PNL și UDMR. „Am promis atunci, înainte de moțiune, că nu vom mai forma și vota un guvern cu PSD. Ne-am ținut de cuvânt (...) și asta este și motivul de ce am ales să nu semnăm un acord cu acest guvern, tocmai pentru că nu vrem să ne autolimităm în felul în care vom face opoziție.” Miza politică: cine controlează decizia și cine își asumă costurile În evaluarea lui Fritz, acordurile bilaterale pe care Luca Niculescu le-ar putea semna cu PNL sau UDMR nu schimbă raportul de putere din spatele Executivului. „Luca Niculescu este de astăzi premierul PSD. Puterea lui Luca Niculescu fără voința PSD-ului este spre zero. Deciziile pe care le va lua depind de voința PSD.” Liderul USR a argumentat că PSD ar încerca să păstreze controlul asupra guvernării fără să își asume direct responsabilitatea pentru măsurile adoptate, folosind sprijinul parlamentar din afara Cabinetului ca paravan politic. „PSD încearcă cu acest guvern să aibă din nou toată puterea în stat, dar cetățenii să nu vadă cine este responsabil pentru deciziile care se vor lua.” Ce spune Fritz despre rolul PNL și UDMR și limitele informațiilor Întrebat dacă PNL devine un partid de „semi-opoziție”, Fritz a spus că nu a văzut acordul și nu cunoaște conținutul acestuia, precizând că nu știe ce prevederi exacte ar conține documentul dintre Niculescu și PNL. „Eu nu am văzut acest acord, nu știu ce conține exact.” [...]
PNL va vota învestirea Guvernului Niculescu „din necesitate”, dar rămâne în opoziție , pentru a evita prelungirea blocajului politic și riscuri în funcționarea serviciilor publice, potrivit Mediafax . În plenul reunit, Ilie Bolojan a susținut că votul liberalilor nu înseamnă intrare la guvernare și a plasat responsabilitatea integrală a viitorului Executiv pe PSD și pe premierul desemnat, Luca Niculescu. Bolojan a acuzat PSD și AUR că au declanșat criza politică prin demiterea fostului guvern, fără să vină ulterior cu o alternativă viabilă. El a afirmat că, în cele peste cinci luni de interimat, guvernul interimar a încercat „să țină România pe linia de plutire”, în timp ce inițiatorii moțiunii nu ar fi oferit soluții. Vot „de necesitate”, fără negocieri și fără funcții Premierul interimar a argumentat că PNL susține învestirea pentru a închide criza politică și pentru a evita degradarea serviciilor de bază, invocând explicit riscul de afectare a activității din unitățile de primiri urgențe. „De aceea, PNL va da astăzi un vot de necesitate, un vot pentru încheierea acestei crize. Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României.” În același registru, Bolojan a spus că PNL nu va accepta prelungirea crizei doar pentru a demonstra că adversarii politici au greșit, susținând că populația nu trebuie să suporte costurile politice ale blocajului. „Nu există nicio grea moștenire”: miza bugetară și responsabilitatea PSD Bolojan a respins anticipat o posibilă linie de apărare a PSD privind dificultăți economice, afirmând că „nu există nicio grea moștenire” și că „bugetul este stabilizat”. Totodată, a cerut viitorului guvern să nu anuleze măsurile de corectare a dezechilibrelor bugetare, argumentând că „românii au plătit un preț” pentru aceste corecții. El a insistat că, odată cu învestirea, răspunderea pentru guvernare revine noului Executiv și premierului desemnat, „fără paravane”. Critici punctuale: Muncă, Sănătate, Justiție și Transporturi În discurs, Bolojan a atacat și componența cabinetului, susținând că unii miniștri propuși ar fi făcut parte dintr-un guvern anterior și nu ar fi livrat rezultate: Muncă : a reproșat întârzierea legii salarizării unitare și a afirmat că România ar fi pierdut 770 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii acestui obiectiv; Sănătate : a acuzat lipsa măsurilor pentru problemele structurale și a invocat blocarea unor șantiere, inclusiv investiții din Bistrița și Sectorul 4; Justiție : a susținut că fostul ministru nu și-ar fi asumat inițierea proiectului privind pensiile magistraților; Transporturi : a vorbit despre lucrări „supracontractate cu peste 300%” și despre o zonă de influență politică. Bolojan a spus că are „așteptări scăzute” de la guvern și a acuzat PSD că și-ar fi schimbat poziția pe teme economice, inclusiv în privința majorării TVA, despre care a afirmat că ar fi fost „inevitabilă”. Ce urmează în Parlament Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, care își prezintă programul și echipa în fața deputaților și senatorilor. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice din ultimele zile îi oferă, potrivit sursei, șanse ridicate să obțină majoritatea necesară. PNL a anunțat că va trece în opoziție și va monitoriza activitatea viitorului Executiv. [...]
Conflictul intern din AUR escaladează într-o zonă cu potențial penal , după ce cofondatorul partidului, Marius Lulea, susține că are informații despre implicarea unor persoane apropiate de George Simion în incidentul cu „capul de porc” și cere ca faptele să fie lămurite de autorități, potrivit HotNews . Duminică, Lulea a depus o plângere după ce a reclamat că a găsit un cap de porc în fața locuinței sale și l-a indicat drept principal suspect pe liderul AUR, George Simion, care a negat orice legătură cu incidentul. În paralel, disputa s-a mutat în spațiul public: Adrian Jucătoru, fost consilier parlamentar la grupul AUR, a publicat un videoclip pe Facebook în care îl acuză pe Lulea că ar fi conspirat cu deputata AUR Ariadna Cîrlingeanu pentru a înscena un atac care să-l incrimineze pe Simion. Cîrlingeanu a declarat, pentru HotNews, că acel cap de porc ar fi fost pus de „Adrian Jucătoru și cumnatul lui George Simion”, susținând totodată că a fost influențată negativ de Lulea. Lulea: legături de rudenie și presiuni asupra martorilor Joi, Lulea a respins acuzațiile și a susținut, în declarații pentru HotNews, că George Simion „încearcă să sacrifice mai multe persoane din anturajul său”, determinându-le să își asume responsabilitatea și să facă declarații publice „care nu corespund realității”. Tot el afirmă că, din informațiile pe care le deține, în acțiune ar fi fost implicate „mai multe persoane apropiate” de Simion și că între liderul AUR și „unele dintre persoanele” despre care spune că ar fi participat ar exista „inclusiv legături de rudenie”. Lulea susține și că Simion ar încerca să influențeze declarațiile acestor persoane, un comportament pe care îl descrie ca având „potențial ilegal” și care „trebuie cercetat de autorități”. Provocarea: test cu detectorul de minciuni Pe fondul acuzațiilor încrucișate, Lulea spune că este dispus să se supună unui test poligraf și îi invită public și pe cei care susțin o altă versiune să accepte o examinare „efectuată de specialiști autorizați”, „în condiții identice”, inclusiv într-un cadru public, „dacă acest lucru este posibil din punct de vedere legal și procedural”. Miza politică: contestarea conducerii și ruptura publică Lulea afirmă că Simion ar trebui „să facă un pas în spate”, apreciind că nu mai este „persoana potrivită” pentru următoarea etapă a partidului. El mai spune că adevărul nu va fi stabilit prin „declarații contradictorii în presă”, ci de organele de cercetare penală, și respinge explicit acuzațiile Ariadnei Cîrlingeanu că ar fi discutat cu ea despre vreo acțiune de intimidare. În context, HotNews amintește și disputa privind statutul lui Lulea în partid: la începutul lunii, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că acesta nu mai este membru pentru că nu și-ar fi plătit cotizația de peste un an, iar Lulea a replicat că a plătit anticipat pe trei ani și a cerut același lucru de la George Simion și Dan Dungaciu. George Simion a respins acuzațiile cofondatorului AUR și a declarat pentru G4Media că se confruntă cu atacuri „din partea tandemului Marius Lulea – Realitatea TV” și că se așteaptă „la orice”. [...]
Blocajul din Parlament ține pe loc măsuri de siguranță în școli , susține deputata PNL Raluca Turcan , care cere adoptarea rapidă a unor inițiative legislative după recente atacuri cu arme albe în unități de învățământ, potrivit Agerpres . Turcan afirmă că există deja „soluții”, inclusiv proiecte de lege inițiate pentru prevenirea violenței, dar care „zac blocate în Parlament”. Într-o postare pe Facebook, ea a invocat escaladarea incidentelor în care elevi își atacă colegii sau profesorii cu macete și cuțite și a atras atenția că unele agresiuni sunt filmate și distribuite pe rețelele sociale. „Avem soluții, inclusiv legi pe care le-am inițiat, dar care zac blocate în Parlament: monitorizare audio-video în școli, consiliere psihologică pentru elevii cu risc, telefoane interzise pe toată durata cursurilor și depozitate în spații special amenajate”, a scris Turcan. Ce măsuri legislative invocă Turcan Pe lângă măsurile din școli, deputata PNL a menționat și proiecte care vizează protejarea minorilor de conținut nociv online (materiale care promovează violența, autovătămarea, pornografia sau cruzimea). Un alt proiect ar prevedea că minorii sub 16 ani nu își pot crea conturi pe rețelele sociale fără acordul părinților. „Vom vedea dacă cei care țin aceste legi în sertar au curajul să le explice părinților de ce. Copiii noștri nu mai pot aștepta!”, a mai transmis Turcan. Context: două incidente recente, la Pitești și în Bistrița Potrivit informațiilor citate, un elev din clasa a IX-a a intrat în incinta Colegiului Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești cu o macetă și a rănit doi colegi. Incidentul a venit după un caz petrecut la începutul săptămânii în județul Bistrița-Năsăud , unde un elev de 13 ani ar fi atacat cu un cuțit o profesoară și ar fi rănit un băiat de 12 ani. Din datele disponibile în material nu reiese care este calendarul parlamentar pentru proiectele menționate și nici în ce stadiu procedural se află fiecare inițiativă. [...]
Ministerul Sănătății spune că a realocat 150 milioane lei pentru Urgențe , prin amânarea cu 30–40 de zile a unor mecanisme de finanțare din alte proiecte, până la rectificarea bugetară , potrivit News . Miza operațională este reducerea riscului de blocaj în medicina de urgență, pe fondul presiunii ridicate din sistem. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete , a transmis că banii sunt direcționați către Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) și serviciile de ambulanță din toată țara, „printr-o reașezare responsabilă a resurselor existente”. Cum a fost făcută realocarea și ce urmează la rectificare Rogobete afirmă că au fost identificate proiecte în care „anumite mecanisme” pot fi amânate cu 30–40 de zile, fără a compromite continuarea lor, până la rectificarea bugetară. În același timp, ministrul precizează că, la rectificare, sumele vor trebui „reîntregite”, astfel încât proiectele amânate să își continue parcursul. De ce contează: presiune mare în Urgențe și risc de blocaj Ministrul susține că presiunea asupra sistemului de medicină de urgență era „foarte mare”, iar într-o situație de urgență majoră „riscul unui blocaj era greu de evitat”. În mesajul public, Rogobete leagă decizia de obiectivul de a reduce tensiunea din UPU și de a asigura resursele necesare pentru personalul medical și echipajele de ambulanță. „Nu putem permite ca dificultățile bugetare să se transforme într-o criză a sistemului de urgență.” În articol nu sunt detaliate proiectele din care se amână mecanismele și nici modul de repartizare a celor 150 de milioane de lei între UPU și ambulanță, astfel că impactul concret pe fiecare județ/unitate nu poate fi evaluat din informațiile disponibile. [...]
