Știri
Știri din categoria Politică
Alina Gorghiu avertizează că instabilitatea de mesaj din PNL prelungește blocajul guvernării, într-un moment în care România are nevoie rapid de un Executiv cu „puteri depline”, potrivit Antena 3. Fostul președinte al partidului spune că schimbarea strategiei „la fiecare 24 de ore” afectează credibilitatea PNL în fața publicului, a președintelui și a partenerilor politici.
În intervenția la Antena 3 CNN, Gorghiu a susținut că, în ultimele două luni, PNL și-a modificat frecvent mesajele și pozițiile, inclusiv în raport cu formulele de guvernare discutate. Ea a dat ca exemplu episodul legat de „Guvernul Veștea”, despre care afirmă că a fost inițial acceptat ca soluție „rezonabilă” pentru continuarea guvernării cu premier liberal, iar ulterior a fost respins, pentru ca apoi partidul să se ofere să voteze un guvern minoritar PSD.
„Nu putem să apărem în spațiul public ca partid responsabil dacă la fiecare 24 de ore ne schimbăm strategia și venim cu alte opinii și păreri.”
Unghiul principal al declarațiilor este operațional: Gorghiu insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea rapidă a unui guvern „funcțional, cu puteri depline”, pentru a evita prelungirea unei crize politice interne care se vede în exterior. Ea spune că ar fi votat mai multe variante de cabinet, inclusiv „Guvernul Tomac”, „Guvernul Veștea” și chiar „un Guvern Grindeanu”, argumentând că semnalul necesar este de „deblocare” a țării.
Totodată, Gorghiu afirmă că „matematica parlamentară” este „foarte complicată” și nu ar urma să se schimbe până în 2028, iar ideea alegerilor anticipate nu ar rezolva ecuația.
„Efectele economice și sociale ar fi catastrofale”, a spus ea despre scenariul anticipatelor.
Pe plan intern, Gorghiu a declarat că va rămâne în PNL și că va contesta deciziile pe care le consideră „abuzive”, invocând inclusiv modul în care ar fi fost organizat un congres și concentrarea atribuțiilor la nivelul președintelui partidului. Ea a precizat însă că preferă să păstreze această discuție „în interiorul partidului”, din respect pentru membri.
Separat, Gorghiu a comentat o fotografie în care apare alături de Sorin Grindeanu, realizată la recepția Ambasadei SUA la București, susținând că este vorba despre un context social și că „nu înseamnă absolut nimic”.
Din declarațiile citate reiese că Gorghiu mizează pe o linie de partid mai predictibilă și pe susținerea unei formule de guvernare care să poată strânge voturi în Parlament, în condițiile unei majorități dificil de construit. Nu sunt oferite, în material, detalii despre un calendar al deciziilor din PNL sau despre o soluție concretă agreată în acest moment.
Recomandate
Refuzul AUR de a vota Guvernul Veștea a fost o decizie strategică, menită să transmită un mesaj de „suveranitate” în fața presiunilor politice , potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui partidului, Dan Dungaciu , într-un interviu acordat Adevărul . Miza, din perspectiva formațiunii, a fost să arate că nu își negociază poziția „în altă parte”, în contextul în care Dungaciu susține că au existat contacte și insistențe telefonice pentru susținerea Executivului în Parlament. Dungaciu afirmă că el și alți colegi ar fi fost supuși unor presiuni în perioada negocierilor, inclusiv prin apeluri venite „din foarte multe zone”. În această logică, votul împotriva guvernului ar fi fost folosit ca semnal politic, nu ca reacție de ultim moment la evoluțiile din zilele dinaintea învestirii. „Disperare politică” la Cotroceni și excluderea AUR din negocieri În relatarea prim-vicepreședintelui AUR, desemnarea lui Veștea ca premier ar fi avut loc într-un climat pe care îl descrie drept „disperare politică” la Cotroceni. El leagă această stare de comportamentul președintelui Nicușor Dan și susține că AUR a fost delimitat de la început și scos din discuțiile privind formarea majorității. Totodată, Dungaciu spune că invitațiile la dialog ar fi fost, în realitate, condiționate și fără intenție de colaborare, sugerând că partidului i s-ar fi cerut să rămână în afara „sălii de festivități”, pentru a evita costuri de imagine și eventuale reacții externe. „Noi vă apreciem, vrem să colaborăm, dar rămâneți în bucătărie. Adică nu intrați în sala de festivități, că ne e rușine cu voi.” Decizie luată „cu mult timp înainte” și episodul „telefonului” Dungaciu respinge ideea că AUR și-ar fi schimbat poziția „peste noapte” și afirmă că refuzul de a susține guvernul a fost stabilit printr-o decizie internă, votată „cu mult timp înainte” și discutată repetat în conducerea partidului. În același interviu, el comentează și afirmațiile liderului AUR, George Simion, despre încercări din anturajul președintelui de a obține sprijin pentru învestire. Dungaciu spune că nu poate detalia convorbiri care nu îl privesc direct, dar susține fără echivoc că un astfel de apel a existat. „Nu pot să vorbesc despre convorbiri telefonice care nu mă privesc, dar pot să vă spun 100% că acel telefon a existat.” În argumentația sa, Dungaciu critică și faptul că AUR nu ar fi fost inclus în negocierile pentru o nouă majoritate, deși partidul este al doilea ca reprezentare parlamentară și, potrivit propriilor lideri, ar conduce în unele sondaje. [...]
România va găzdui următorul Summit al Flancului Estic , o decizie care mută la București o reuniune de coordonare UE–NATO cu miză directă pentru arhitectura de securitate regională, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a anunțat joi, într-un mesaj publicat pe platforma X, că a comunicat la Summitul Flancului Estic faptul că România va găzdui următoarea reuniune a liderilor în acest „format Helsinki”. Șeful statului a prezentat găzduirea ca pe o confirmare a „rolului activ” al României în UE și NATO în consolidarea Flancului Estic. De ce contează: coordonare UE–NATO pe un arc de securitate de la Arctica la Marea Neagră În mesajul său, Nicușor Dan a argumentat că securitatea și apărarea Flancului Estic acoperă un spațiu extins „de la Arctica și Marea Baltică până la Marea Neagră”, ceea ce face necesară o coordonare strânsă între state. El a legat această coordonare de două obiective: complementaritatea dintre UE și NATO (în sensul „conceptului NATO 3.0”, menționat în postare) și menținerea unei relații transatlantice puternice, concomitent cu consolidarea Uniunii Europene în domeniile militar și al apărării. Contextul invocat: Rusia și logica descurajării Președintele a mai transmis că „agresivitatea Rusiei” este evidentă și că nu vede perspective de reducere a acesteia sau intenții reale ale Moscovei de a ajunge la pace în războiul împotriva Ucrainei. În acest cadru, el a susținut că întărirea Flancului Estic este „singura soluție” pentru a descuraja acțiuni viitoare ale Rusiei în regiune. Nicușor Dan i-a mulțumit premierului polonez Donald Tusk pentru organizarea reuniunii curente și a spus că îl așteaptă, împreună cu ceilalți lideri, la următoarea întâlnire de la București. Materialul citat nu precizează data exactă a summitului care urmează să fie găzduit în România. [...]
Dragoș Pîslaru pune presiune pe negocierile pentru guvernare, susținând că un executiv minoritar PNL–USR–UDMR ar avea „legitimitate morală” și ar oferi continuitate pe PNRR și OECD , potrivit Mediafax . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre formula viitorului guvern și despre cine va fi nominalizat premier. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a declarat, într-o intervenție la Digi24, că varianta PNL–USR–UDMR ar fi „mult mai legitimă” decât scenarii care includ PSD. Argumentul central invocat de Pîslaru este că PSD și-ar fi pierdut influența în negocieri și ar fi încercat alianțe cu AUR. „În primul rând este vorba de legitimitate morală. PSD a conspirat (...) Lideri ai Partidului Social-Democrat au mers în curtea AUR (...) pentru a cerși voturi. (...) cred că în acest moment PSD este un mare învins (...) procentele cumulate PNL-USR-UDMR sunt mult mai mari decât cu ce vine Partidul Social-Democrat.” Miza: stabilitatea guvernării și continuitatea proiectelor europene Dincolo de disputa politică, Pîslaru leagă formula de guvernare de capacitatea executivului de a duce la capăt proiecte considerate prioritare, menționând explicit PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și obiectivul de aderare la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) . „(...) ceea ce garantează (...) continuitate (...) pe aceste lucruri clare legate de PNRR, OECD (...) un guvern cu puteri depline (...) ar fi cele mai mari șanse pentru România ca să putem să ne atingem obiective.” Linia roșie: o eventuală apropiere PSD–AUR Întrebat despre posibilitatea unei înțelegeri PSD–AUR, Pîslaru a spus că un astfel de scenariu ar schimba datele problemei, dar a insistat că PNL nu ar accepta o guvernare „susținută de AUR”. „Partidul Național Liberal nu vrea să aibă niciun lucru de împărțit cu AUR (...) nu cred că Partidul Național Liberal ar vota (...) orice fel de melange între PSD și AUR (...)” Ce urmează Pîslaru a amintit că decizia finală privind nominalizarea premierului aparține președintelui și că alianța PNL–USR–UDMR ar putea veni cu una sau mai multe propuneri de prim-ministru. În același timp, el a susținut că PSD ar încerca să își maximizeze influența în negocieri prin condiții greu de acceptat de celelalte partide. [...]
Escaladarea publică dintre PSD și PNL complică negocierile pentru un guvern stabil , într-un moment în care liderii PNL-USR-UDMR discută la Palatul Victoria despre formula viitorului executiv, potrivit HotNews . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a lansat joi un atac dur la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan , acuzându-l că și-a schimbat repetat pozițiile în discuțiile privind formarea guvernului și că „l-a mințit inclusiv pe Președintele României”. Mesajul a fost publicat pe Facebook și vine în plin blocaj politic legat de majoritatea parlamentară. Miza: majoritatea și calendarul instalării guvernului În paralel cu mesajul lui Manda, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor au o întâlnire la Guvern pe tema formării viitorului executiv, în condițiile în care PNL-USR-UDMR ar urmări o formulă de guvern minoritar (detalii în relatarea HotNews ). PSD, pe de altă parte, a anunțat miercuri că își asumă guvernarea și îl propune pe Sorin Grindeanu ca variantă de premier, conform aceleiași publicații ( HotNews ). În acest context, atacul public ridică presiunea pe negocieri și reduce spațiul pentru un compromis rapid, mai ales dacă voturile PSD rămân necesare pentru trecerea unui guvern prin Parlament. Acuzațiile PSD: „schimbați condițiile” și „inventați motive” Manda susține că Bolojan ar fi cerut, pe rând, un guvern tehnocrat fără PSD, apoi ar fi refuzat varianta cu secretari de stat și prefecți politici, iar ulterior ar fi invocat problema „PSD-iștilor vopsiți” din guvern. În mesaj, liderul PSD afirmă că, de fiecare dată când condițiile ar fi fost acceptate, PNL ar fi venit cu alte solicitări. „Domnule Bolojan, v-ați prezentat ca un om serios, riguros, scrupulos. În realitate, v-ați dovedit un MINCINOS. L-ați mințit inclusiv pe Președintele României.” Manda mai afirmă că PSD „nu a condiționat niciodată votul de funcții, ci de programul de guvernare” și îl acuză pe Bolojan că, după ce a spus că poate vota un guvern PSD, și-ar fi schimbat din nou poziția. „Rotativa” și problema voturilor în Parlament Un punct central al criticilor este ideea unei „rotative” la guvernare, despre care Manda spune că ar fi fost propusă ulterior de Bolojan la Cotroceni. În interpretarea PSD, o astfel de mișcare ar însemna solicitarea unui „alt guvern” care ar avea nevoie, din nou, de voturi în Parlament, inclusiv de la PSD. În finalul mesajului, Manda introduce și o linie de atac legată de George Simion, sugerând că Bolojan ar ajunge să depindă de acesta pentru a-și susține poziția politică. Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile pentru viitorul executiv continuă, însă schimbul de acuzații publice între PSD și PNL indică o tensionare a relației exact în momentul în care se discută formula de guvernare și susținerea parlamentară. Dacă pozițiile rămân ireconciliabile, riscul este prelungirea interimatului și întârzierea instalării unui guvern cu sprijin suficient în Parlament. [...]
Dragoș Pîslaru acuză PSD că blochează negocierile pentru guvern și spune că poziția partidului, exprimată de Sorin Grindeanu , schimbă „logica” discuțiilor, potrivit Mediafax . Miza imediată este capacitatea partidelor de a ajunge la o formulă funcțională de guvernare, în condițiile în care se discută inclusiv varianta unui guvern minoritar. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a declarat la Digi24 că, în discuțiile privind formarea noului guvern, există „două probleme majore” legate de poziția PSD. El a susținut că PNL ar fi pus inițial pe masă mai multe scenarii, cu decizia finală la președintele României, însă reacția PSD ar fi schimbat cadrul negocierilor. Cele două „probleme” invocate de Pîslaru Pîslaru afirmă, în primul rând, că PSD ar fi trecut de la un discurs „flexibil” la o poziție rigidă, prin condiționarea votului de participarea la guvernare. „Au spus că ei nu votează decât un guvern în care participă.” A doua problemă, potrivit ministrului, ține de condițiile pentru o eventuală formulă de guvern minoritar și de ideea unui acord politic pe șase luni, care ar trebui să includă „elemente cruciale” agreate între partide. „Ori, domnul Grindeanu a venit cu un tupeu formidabil și a spus că nu acceptă nicio condiție, nu acceptă nimic, este un guvern în care PSD face și desface singur.” Efectul asupra scenariului de guvern minoritar Ministrul mai spune că abordarea PSD „nu este una echilibrată” în contextul negocierilor și adaugă că USR a transmis deja că nu ar sprijini un guvern minoritar „în această formulă”, ceea ce complică discuțiile. În același context, Pîslaru susține că tratamentul descris de el ca fiind „luându-ne pe sus” nu ar fi justificat „pentru un parlament” în care PSD ar avea „un procent mic”, mai mic decât procentele cumulate PNL–USR–UDMR, care „ar trebui să fie prima opțiune” pentru construirea unui guvern minoritar. [...]
George Simion reclamă o posibilă implicare a Administrației Prezidențiale în negocierile pentru învestirea Guvernului Veștea , susținând că a fost sunat în seara votului din Parlament de un consilier prezidențial care i-ar fi transmis că „e un lucru bun ca voi să votați”, potrivit G4Media . Miza politică a afirmației este că ar sugera un canal informal de influențare a votului, într-un moment în care guvernul nu a obținut majoritatea necesară. Declarația a fost făcută de liderul AUR într-o emisiune „ Marius Tucă Show ” de la Gandul.ro. Simion a spus că apelul ar fi venit la ora 21:15, în ziua votului pentru învestirea Guvernului Veștea, dar că interlocutorul „nu a confirmat în vreun fel” că președintele Nicușor Dan ar fi fost de acord ca AUR să fie „parte a puterii”. Ultimatumul către președinte și mesajele „dinspre palatele puterii” În aceeași intervenție, Simion a susținut că, înainte de vot, ar fi primit „zeci de telefoane” de la persoane care pretindeau conexiuni la „palatele Cotroceni, Victoria” și care ar fi transmis că „Nicușor vrea ca voi să votați acest guvern”. El a afirmat că a cerut „clarificări” până la ora 21:30, invocând declarații anterioare ale președintelui potrivit cărora nu ar fi fost de acord cu un guvern care să includă AUR sau să depindă de voturile AUR. Simion a mai spus că, în opinia sa, se dorea susținerea „pe degeaba”, fără ca AUR să fie parte a guvernării. Ce lipsește din relatare și ce urmează Simion nu a precizat numele consilierului prezidențial despre care spune că l-a sunat, iar moderatorul emisiunii nu i-ar fi cerut această informație. În seara votului, Simion le-a cerut parlamentarilor AUR să părăsească sala de plen, pe care a numit-o „sala trădării”. Guvernul Veștea nu a primit voturile necesare pentru învestitură. G4Media notează că a solicitat Administrației Prezidențiale un punct de vedere privind afirmațiile liderului AUR și că va reveni cu răspunsul. [...]
