Știri
Știri din categoria Politică
Un proiect de lege aflat în Senat ar putea schimba regulile de acces la terenuri pentru proiecte miniere strategice, prin introducerea unor mecanisme de expropriere și accelerarea autorizărilor, într-un pachet legislativ prezentat ca necesar pentru aplicarea unui regulament european privind materiile prime critice, potrivit Știrile Pro TV. Miza, dincolo de disputa politică, este una de reglementare: cum sunt definite „utilitatea publică” și garanțiile de proprietate atunci când statul facilitează proiecte derulate de companii private.
Potrivit unui comunicat al senatorilor PNL citat de publicație, este vorba despre proiectul de lege L143/2026, care a fost introdus marți pe ordinea de zi a comisiilor de raport din Senat la solicitarea liberalilor, iar comisiile sesizate au votat raport de respingere. Următorii pași menționați sunt dezbaterea în Comisia de Energie și votul în plen.
În expunerea de motive a inițiativei, proiectul este justificat prin nevoia de implementare „completă și eficientă” a Regulamentului (UE) 2024/1.252 privind materiile prime critice și prin reducerea duratei și fragmentării procedurilor de autorizare, care „descurajează investițiile” și întârzie proiectele.
Documentul indică, între altele, următoarele direcții:
În același document se arată că accesul la perimetrele afectate proiectelor strategice s-ar putea realiza prin mecanisme precum concesionarea sau exproprierea, „cu despăgubire adecvată”, iar utilitatea publică este legată de obiective precum „autonomia strategică” și „reziliența economică”.
PNL susține că proiectul ar fi fost aproape de adoptare tacită în Senat – procedură prin care o inițiativă trece de prima cameră fără vot, dacă nu este pusă pe ordinea de zi în termen. Liberalii afirmă că L143/2026 ar permite „pentru prima dată” exproprierea „în favoarea unor companii miniere private” și invocă faptul că „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică”, conform Constituției.
În comunicatul citat, PNL mai afirmă că 60 de organizații neguvernamentale ar fi sesizat Comisia Europeană și ar fi cerut deschiderea unei proceduri EU Pilot. Totodată, liberalii spun că vor cere respingerea legii în plen și menționează intenția de a solicita sesizarea Curții Constituționale.
Pentru detalii și documente, proiectul este disponibil pe site-ul Senatului: L143/2026, iar expunerea de motive poate fi consultată aici: Expunerea de motive.
Recomandate
PNL ridică miza politică înaintea votului pe moțiune, contestând legitimitatea demersului PSD-AUR , după ce textul a fost citit în plenul reunit al Parlamentului , potrivit Agerpres . Liberalii susțin că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR „nu reflectă voința românilor”, ci „doar dorința conducerii PSD”, acuzând social-democrații că apără „un sistem respins deja de electorat”. Mesajul a fost transmis într-o postare pe pagina de Facebook a partidului. PNL afirmă că „românii nu vor înapoi la sistemul de privilegii și clientelism politic” și cer „reforme reale, instituții curate și un guvern care lucrează pentru ei”. „Vreți să știți exact ce vor românii? Deblocați-i pe rețelele de socializare. Sorin Grindeanu , Olguța Vasilescu, Claudiu Manda, dați-le voie să vă scrie în comentarii ce doresc. Ascultați-i - dacă mai aveți curajul să o faceți.” Ce urmează în Parlament Moțiunea de cenzură, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost depusă de grupurile parlamentare ale PSD, AUR și PACE – Întâi România și a fost prezentată miercuri în plenul reunit. Dezbaterea și votul sunt programate pentru marți, în plenul reunit al Parlamentului. [...]
PSD pune presiune pe PNL pentru schimbarea premierului Ilie Bolojan , invocând riscuri pentru stabilitatea financiară și ieșirea din recesiune , potrivit Mediafax , în contextul retragerii social-democraților de la guvernare și al moțiunii de cenzură depuse împotriva Cabinetului. Mesajul PSD, publicat pe Facebook, susține că menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria ar reprezenta „un pericol major pentru stabilitatea financiară a României” și ar reduce șansele de a scoate economia din recesiune, cu efecte asupra nivelului de trai. Formațiunea îl acuză pe premier că „se agață de funcție”, deși și-ar fi pierdut sprijinul politic. „Facem apel la liderii responsabili să înțeleagă că a-l susține pe Bolojan până în pânzele albe, în fruntea unui guvern nefuncțional, înseamnă a distruge orice șansă de scoatere a economiei din recesiune, cu un efect dramatic asupra vieții românilor!” Miza: stabilitate financiară și funcționarea guvernării Din perspectiva PSD, disputa politică are o componentă economică directă: partidul leagă criza de guvernare de deteriorarea situației economice și de riscuri pentru stabilitatea financiară. În același timp, social-democrații cer explicit demisia premierului, argumentând că, într-un stat democratic, un prim-ministru rămas fără sprijin politic ar trebui să facă „gestul de onoare” și să plece. Presiune pe „opoziția internă” din PNL PSD își îndreaptă apelul și către vocile din PNL care ar fi discutat, în ultimele zile, despre necesitatea unui dialog pentru o guvernare „post-Bolojan”. Social-democrații îi încurajează pe liberalii care împărtășesc această poziție, dar nu s-au exprimat public, să o facă „în aceste zile”, pentru a facilita schimbarea politică. Contextul imediat: retragerea PSD și moțiunea de cenzură Apelul vine după ce PSD s-a retras de la guvernare prin demisiile miniștrilor și retragerea reprezentanților din aparatul guvernamental, iar moțiunea de cenzură a fost depusă împreună cu AUR, conform informațiilor din articol. [...]
Cu câteva zile înaintea votului la moțiunea de cenzură , PSD și PNL își escaladează conflictul public , într-un schimb de mesaje pe Facebook la doar trei minute distanță, pe fondul riscului ca Guvernul condus de Ilie Bolojan să cadă după 10 luni, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională pentru guvernare: moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR urmează să fie votată pe 5 mai, iar pentru demiterea Guvernului sunt necesare 233 de voturi în Parlament. Președintele AUR, George Simion, a declarat că moțiunea are 253 de semnături. Schimbul de mesaje: demisie vs. „deblocați comentariile” În postarea publicată la ora 12.55, PSD i-a cerut premierului Ilie Bolojan „demisia de onoare” și a susținut că menținerea lui în funcție ar „distruge orice șansă de scoatere a economiei din recesiune”, cu „efect dramatic asupra vieții românilor”. Social-democrații mai afirmă că Bolojan ar bloca „aplicarea măsurilor de relansare economică propuse de PSD și acceptate de Coaliția de guvernare”. La 12.58, PNL a răspuns că moțiunea PSD-AUR („Stingem Lumina”) ar fi „dorința conducerii PSD, nu voința românilor”, și a atacat PSD pe tema „privilegiilor” și a „clientelismului politic”. Liberalii le-au cerut lui Sorin Grindeanu, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda „să deblocheze comentariile” pe rețelele sociale, pentru ca oamenii să își poată exprima opiniile. Contextul moțiunii PSD-AUR și semnalele politice Moțiunea a fost depusă cu o zi înainte, iar Libertatea notează că demersul comun PSD-AUR vine în condițiile în care Sorin Grindeanu a exclus în repetate rânduri o alianță sau coaliție cu AUR cât timp conduce PSD. În același context, publicația amintește și declarații mai vechi ale liderului AUR, George Simion, din 2024, când spunea că ar demisiona dacă ar ajunge să facă o alianță cu PSD. Ce urmează Votul din 5 mai devine testul decisiv pentru supraviețuirea Guvernului Bolojan. Până atunci, schimbul de acuzații dintre PSD și PNL indică o tensionare a relațiilor politice chiar înaintea unei proceduri parlamentare care poate schimba majoritatea și, implicit, direcția guvernării. [...]
Victor Ponta avertizează că o moțiune de cenzură adoptată fără un plan de guvernare imediat poate prelungi blocajul decizional , într-un moment în care „cine ia ce măsuri economice” devine întrebarea centrală, potrivit Digi24 . Deputatul PSD spune că moțiunea are „șanse mari” să treacă, dar consideră o „greșeală” scenariul în care rămâne aceeași coaliție, doar fără premierul Ilie Bolojan . Ponta afirmă că miza reală nu este votul în sine, ci ziua de după: cine conduce efectiv și cu ce majoritate. În intervenția sa, el insistă că moțiunea este „un moment de emoție”, iar lipsa unei soluții anunțate din timp riscă să lase țara fără o direcție politică și administrativă imediat după căderea Guvernului. Ce spune Ponta despre „ziua de miercuri” și deciziile economice În logica lui Ponta, problema principală este continuitatea guvernării și capacitatea de a lua rapid decizii, inclusiv economice, după un eventual vot de demitere. El ridică explicit întrebări despre cine „se ocupă de țară” și „cine ia ce măsuri economice” după moțiune, în condițiile în care apreciază că situația economică este „foarte proastă”. Totodată, Ponta spune că nu a votat actualul guvern și că va vota moțiunea, argumentând că nu a crezut că formula actuală va funcționa și că, „din păcate”, consideră că a avut dreptate. Scenariile de majoritate invocate Deputatul PSD reia ideea că partidele cu cele mai multe voturi și parlamentari ar trebui să încerce să formeze o majoritate. În acest context, el menționează varianta unor discuții între PSD și AUR, dar indică și posibilitatea unei formule PSD–PNL. În același timp, avertizează că menținerea aceleiași coaliții, cu schimbarea premierului, ar fi o soluție greșită, iar inițiatorii moțiunii ar trebui să spună explicit ce urmează dacă aceasta trece. De ce contează: riscul de incertitudine în guvernare Mesajul lui Ponta pune accent pe riscul ca moțiunea să producă o schimbare formală, fără o majoritate funcțională și fără un plan de măsuri imediat, ceea ce ar putea amplifica incertitudinea politică într-un context economic pe care el îl descrie drept dificil. În această logică, presiunea se mută de la votul din Parlament la capacitatea partidelor de a anunța rapid o formulă de guvernare și un calendar de decizii după moțiune. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză că moțiunea PSD-AUR deturnează reforma companiilor de stat într-o temă de panică publică, cu efect direct asupra dezbaterii despre listări și instrumente de piață folosite în administrarea participațiilor statului, potrivit G4Media . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că textul moțiunii de cenzură folosește „un mic adevăr” peste care sunt adăugate „kilograme întregi de conspirații”, pe care le califică drept o tactică „cinică și profund iresponsabilă”. Vicepremierul afirmă că politicieni care au participat la decizii guvernamentale ar „deforma deliberat adevărul” într-o strategie politică ce ar condamna România la „haos și sărăcie”. Miza: cum se discută reforma și listările fără a bloca deciziile Gheorghiu spune că reforma companiilor de stat este prezentată în moțiune ca o operațiune netransparentă, prin amestecarea intenționată a unor categorii diferite de companii și situații, de la entități deja listate până la companii strategice sau din industria de apărare. În argumentația sa, vicepremierul insistă că reforma nu ar însemna „lichidarea patrimoniului public”, „cedarea controlului” sau „vânzare pe ascuns”, ci transformarea statului într-un „proprietar responsabil”, în interesul public, nu al „băieților deștepți” care ar profita de pe urma companiilor de stat. ABB și „ocolirea Bursei”: disputa pe instrumente de piață Un punct distinct al criticii vizează felul în care este prezentat mecanismul „accelerated bookbuilding” (ABB) – o procedură de vânzare accelerată de acțiuni către investitori, folosită pe piețele de capital. Gheorghiu afirmă că în moțiune ABB ar fi tradus „propagandistic” drept „ocolirea Bursei”, „piață neagră” sau „cadou făcut unor cercuri obscure”. Totodată, ea susține că se insinuează că orice discuție despre o listare minoritară ar echivala automat cu pierderea controlului statului, „sabotaj economic” sau „subminare națională”, deși – în interpretarea vicepremierului – ar fi vorba inclusiv de analize exploratorii sau opțiuni teoretice prezentate ca decizii deja luate. Context politic invocat: privatizări și listări din guvernările PSD În sprijinul acuzației de „dublu standard”, Gheorghiu amintește că, în timpul guvernării Năstase, PSD ar fi privatizat Sidex Galați, Petrom, Distrigaz Sud și Distrigaz Nord, iar în guvernările Ponta și Ciolacu au fost listate Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica și Hidroelectrica. Ea îl menționează și pe Petrișor Peiu, despre care afirmă că era membru în Consiliul de Administrație al Romtelecom la momentul privatizării, că a fost președinte al Sidex Galați cu câteva luni înainte de privatizare și administrator special în contextul relansării privatizării Electroputere Craiova. Ce urmează, potrivit vicepremierului Gheorghiu face apel la semnatarii moțiunii să pună interesul public înaintea interesului de partid și susține că dezbaterea publică este necesară, dar trebuie să se bazeze pe fapte, „nu pe isterie”. În același mesaj, moțiunea PSD-AUR este descrisă drept „un atac” asupra României, bazat pe „manipulare și știri false”, inclusiv prin invocarea unor companii precum CEC Bank, Hidroelectrica, Romgaz sau SALROM pentru a construi „panică”. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz încearcă să limiteze deteriorarea relației cu Donald Trump , pe fondul unui schimb public de acuzații legat de războiul cu Iranul și de efectele economice ale conflictului asupra Europei, potrivit Politico . Merz a spus miercuri, într-o conferință de presă, că relația personală cu președintele american „rămâne, în opinia mea, la fel de bună ca întotdeauna” și că cei doi sunt „în termeni buni de comunicare”. Mesajul vine după ce tensiunile au escaladat public, în contextul războiului din Iran. Miza: costurile economice ale războiului și presiunea pe energie Cancelarul a încercat să își poziționeze criticile recente nu ca un atac la adresa conducerii lui Trump, ci ca o reacție la consecințele conflictului. El a indicat explicit închiderea Strâmtorii Hormuz drept factor care lovește Germania și Europa prin creșterea costurilor la energie și prin presiune economică. În aceeași linie, Merz a spus anterior că războiul este „costisitor” pentru economia Germaniei, afirmând că „ne costă foarte mulți bani”, conform relatării. Schimbul de replici cu Trump și riscul de escaladare politică Tonul conciliant al lui Merz a urmat unui atac direct al lui Trump, care a scris pe Truth Social că Merz ar considera „în regulă” ca Iranul să aibă armă nucleară și că „nu știe despre ce vorbește”. Trump a legat apoi subiectul de performanța economică a Germaniei, afirmând că „nu e de mirare că Germania merge atât de prost, economic și altfel”. Politico notează că poziția lui Merz s-a înăsprit pe măsură ce conflictul a continuat: la începutul războiului, pe 28 februarie, el a susținut în linii mari obiectivele SUA, dar ulterior a criticat modul în care Washingtonul a gestionat situația. Răspuns operațional: Berlinul respinge implicarea NATO în conflict Dincolo de declarații, Germania a respins solicitările SUA privind o implicare militară transatlantică, argumentând că acest conflict „nu este războiul NATO”. Berlinul ar fi oferit doar un rol limitat după încheierea luptelor, inclusiv trimiterea de nave de deminare pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Hormuz. Pentru mediul de afaceri european, mesajul central rămâne că disputa politică are în spate o problemă imediată: șocul energetic și costurile economice asociate blocajelor dintr-un punct-cheie al comerțului global cu energie. [...]
