Știri
Știri din categoria Politică
AUR cere căderea Guvernului Bolojan invocând scăderea economică și inflația de 10%, iar Petrișor Peiu susține că miza este bilanțul economic și fiscal, nu tensiunile politice din coaliție, potrivit Mediafax.
Într-o declarație publică, liderul senatorilor AUR afirmă că Guvernul Bolojan este „în egală măsură” guvernul PNL, PSD, USR și UDMR, argumentând că aceste partide ar fi susținut împreună atât proiectele de lege și ordonanțele de urgență ale executivului, cât și bugetul de stat.
Peiu leagă explicit solicitarea de schimbare a guvernului de indicatori economici, susținând că executivul „a stat trei trimestre” și că România ar avea „trei trimestre de scădere economică”, respectiv că guvernul „a dus inflația la 10%”. În aceeași logică, el respinge ideea că motivul ar fi un conflict politic între Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan.
„Guvernul Bolojan trebuie să cadă pentru că are trei trimestre de scădere economică și pentru că a dus inflația la 10%, nu pentru că s-a certat Grindeanu cu Bolojan!”
În declarație sunt enumerate mai multe decizii pe care Peiu le atribuie votului comun al PSD, PNL, USR și UDMR, între care:
Peiu mai afirmă că aceleași partide ar fi votat „permiterea optimizării fiscale pentru multinaționale”, închiderea unor capacități din energie (cariere de lignit și centrale pe cărbune), precum și închiderea unor unități industriale (Azomureș și combinate siderurgice la Galați și Hunedoara). Totodată, el menționează înghețarea pensiilor și alocațiilor și împrumutarea a 16 miliarde de euro pentru import de armament, precum și o obligație de plată de 666 de milioane de euro pentru vaccinuri „nefolosite”.
Mesajul central al liderului senatorilor AUR este că responsabilitatea pentru deciziile economice și fiscale nu ar aparține unui singur premier sau unui singur partid, ci întregii coaliții care ar fi votat „umăr la umăr” măsurile guvernului.
Peiu își încheie intervenția cu un apel către public, în registru polemic, susținând că se încearcă „spălarea păcatelor” celor considerați vinovați și transferarea vinei către un singur actor.
Recomandate
AUR cere alegeri anticipate după desemnarea lui Eugen Tomac ca premier , pe motiv că numirea ar fi prezentată drept „tehnocrată”, dar ar avea, în realitate, o miză politică, potrivit Știrile Pro TV . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că Tomac „nu e tehnocrat, e activist de partid” și că alternativa ar fi organizarea de alegeri anticipate. Peiu a criticat desemnarea făcută joi și a legat decizia de un risc pentru funcționarea democratică, invocând faptul că președintele Nicușor Dan ar fi justificat numirea prin lipsa unui acord între partide. În aceeași intervenție, senatorul AUR a comparat situația politică actuală cu episoade istorice, sugerând o deriva autoritară. Miza: stabilitatea guvernării și calendarul politic Din perspectiva AUR, desemnarea lui Eugen Tomac nu ar rezolva blocajul politic, ci l-ar prelungi, iar ieșirea ar trebui să fie una electorală. Propunerea de anticipate ridică, implicit, tema unui nou calendar politic și a unei reconfigurări a majorităților parlamentare, cu efecte directe asupra capacității guvernului de a trece rapid măsuri și bugete. Contextul numirii În material este menționat și contextul în care numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat pentru funcția de premier, în legătură cu declarațiile președintelui Nicușor Dan și cu discuțiile despre un „guvern tehnocrat”, în condițiile în care partidele „nu s-au înțeles”, conform relatării. Pentru moment, informațiile disponibile în sursă se referă la poziția exprimată de Petrișor Peiu și la critica AUR față de desemnare; articolul nu oferă detalii despre pașii procedurali următori sau despre o decizie formală privind declanșarea alegerilor anticipate. [...]
UDMR avertizează că un guvern tehnocrat ar avea o majoritate fragilă și o viață scurtă , ceea ce ar complica adoptarea de legi și ar împinge partidele în opoziție imediat după învestire, potrivit Digi24 . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a făcut declarațiile după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier. Kelemen Hunor a spus că UDMR își va decide votul în Parlament abia după ce va vedea lista de miniștri și programul de guvernare, indicând că o decizie ar putea veni spre finalul săptămânii viitoare, în funcție de calendarul prezentării în Legislativ. Liderul UDMR a menționat și o discuție telefonică „foarte scurtă” avută cu Tomac înainte de desemnare, urmând ca discuțiile să continue după nominalizare. De ce vede UDMR un risc operațional: guvern „de avarie”, fără sprijin stabil În evaluarea lui Kelemen Hunor, un guvern tehnocrat ar fi „o soluție de avarie” și ar funcționa greu într-un Parlament în care partidele ar intra rapid în opoziție, ceea ce ar face dificilă construirea unei majorități pentru proiecte legislative, „punctual”, prin negocieri de la caz la caz. El a invocat, ca exemplu, guvernul Cioloș (2015–2016), sugerând că un astfel de aranjament poate funcționa doar pe termen scurt, înainte de alegeri. Kelemen Hunor a mai argumentat că desemnarea lui Tomac ridică probleme de legitimitate politică, întrucât acesta conduce un partid extraparlamentar (PMP), care „în 2024 a ratat intrarea în Parlament”. A adăugat că demisia lui Tomac din funcția de președinte al PMP, menționată în articol, „nu schimbă în niciun fel situația lui”. Calendarul politic: votul UDMR, după lista de miniștri și program UDMR condiționează decizia de vot de: componența cabinetului propus; programul de guvernare; eventuale discuții directe cu premierul desemnat. Kelemen Hunor a spus că, în lipsa acestor elemente, „e greu de spus și de găsit argumente pentru un vot”. Totodată, a afirmat că este convins că România nu va ajunge la alegeri anticipate. Ce urmează procedural: termenul de 10 zile și votul în ședință comună Eugen Tomac a declarat la Cotroceni că va propune „o echipă de specialiști”, adică un „guvern tehnic, nu unul politic”, și a cerut „deschidere” din partea forțelor „democratice și prooccidentale” din Parlament. Potrivit Constituției, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să ceară, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere asupra programului și a listei Guvernului, care se dezbat în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Învestirea necesită votul majorității deputaților și senatorilor. Kelemen Hunor a mai susținut că președintele nu are obligația constituțională de a dizolva Parlamentul nici după a doua încercare eșuată de formare a guvernului, arătând că, în interpretarea sa, pot exista și „trei, patru încercări” în intervalul de 60 de zile prevăzut de Constituție. [...]
Decretul semnat de Nicușor Dan mută presiunea pe Parlament și pe calendarul formării Guvernului , după ce președintele l-a desemnat oficial pe Eugen Tomac candidat la funcția de prim-ministru, potrivit Antena 3 . Pasul declanșează procedura prin care Tomac trebuie să ceară votul de încredere asupra programului și listei noului Executiv. Administrația Prezidențială a transmis că decretul a fost semnat vineri, 5 iunie 2026, iar desemnarea îl plasează pe Eugen Tomac în poziția de a negocia sprijinul politic necesar în Parlament pentru învestire. Nominalizarea fusese anunțată cu o zi înainte, joi seara, când Nicușor Dan a spus că l-a ales pe consilierul său Eugen Tomac, europarlamentar și președinte PMP, invocând nevoia de experiență politică în discuțiile cu partidele. „Am ales o persoană care are experienţa politică pentru a discuta cu partidele. Este un act de responsabilitate din partea mea şi aştept aceeaşi responsabilitate din partea partidelor.” Ce urmează: negocierea listei de miniștri și votul de încredere Miza imediată este capacitatea premierului desemnat de a veni rapid cu o echipă și un program care să treacă de votul Parlamentului. Antena 3 notează că Tomac ar avea deja o listă de specialiști pentru portofoliile ministeriale, pregătită de mai bine de o săptămână și discutată inclusiv cu lideri de partid, în discuții neoficiale cu președintele și cu Tomac. Totuși, aceeași sursă precizează că lista nu este completă: nu ar include, deocamdată, nume pentru Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor, urmând să fie identificate persoane pentru aceste portofolii. [...]
O plângere a AEP la Parchetul General riscă să blocheze rambursarea a 930.000 de lei din cheltuieli electorale , după ce inspectorii au considerat suspect un transfer de 144.000 de lei către sora lui Nicușor Dan dintr-un cont alimentat masiv cu donații de campanie, potrivit HotNews . Tranzacția vizată este un virament din 7 martie 2025, când Nicușor Dan ar fi transferat 144.000 de lei (28.000 de euro, aprox. 140.000 lei) către sora sa, Claudia Dan, din contul personal deschis la BCR, cont în care strângea bani pentru campania prezidențială, conform datelor din dosarul în care se judecă cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), citate de G4Media. De ce contează: dosar penal și bani publici de rambursat Inspectorii AEP au interpretat plata ca o posibilă folosire a fondurilor provenite din donații pentru achitarea unei datorii personale și au sesizat Parchetul General la 24 aprilie 2025. În documentele invocate, AEP arată că, potrivit declarațiilor de avere depuse de-a lungul timpului, Nicușor Dan ar fi contractat un împrumut de la sora sa în 2022. Miza financiară imediată este legată de rambursarea cheltuielilor electorale: datele apar în dosarul în care Nicușor Dan contestă refuzul AEP de a-i rambursa 930.000 de lei din sumele cheltuite în campanie (aproape 60 de milioane de lei), pe motiv că o parte din cheltuieli nu ar fi fost făcute legal. În acest litigiu, Nicușor Dan a câștigat în primă instanță la Curtea de Apel București, potrivit unei decizii anterioare relatate de HotNews . Cum arată fluxul de bani din contul de campanie Între 30 ianuarie 2025 (când în cont ar fi fost 1.300 de lei) și 7 martie 2025 (data plății către sora sa), în contul de la BCR ar fi intrat, potrivit documentelor citate: 30.000 de lei (6.000 de euro, aprox. 30.000 lei) ca venituri proprii; aproape 1,6 milioane de lei (320.000 de euro, aprox. 1,6 milioane lei) ca donații online pentru susținerea candidaturii, prin platformele de finanțare participativă (crowdfunding) Stripe și Orgo Informatics. Explicația lui Nicușor Dan și neconcordanța de date Într-un punct de vedere transmis către G4Media prin intermediul unui consilier, Nicușor Dan susține că transferul nu ar reprezenta rambursarea împrumutului din 2022, ci returnarea unor împrumuturi acordate în 2025 pentru „cheltuieli urgente de precampanie”. „În anul 2022 am contractat de la sora mea, Claudia, un împrumut de 25.000 de euro, pe care nu l-am rambursat până în acest moment. În ianuarie 2025 am împrumutat alți 144.075 de lei de la sora mea, Claudia, prin două transferuri bancare: 124.075 de lei la data de 20.01.2025 și 20.000 de lei la data de 23.01.2025, pentru acoperirea unor cheltuieli urgente de precampanie.” În relatarea citată, apare și o diferență de cronologie: Nicușor Dan indică data de 20 ianuarie, în timp ce AEP ar fi menționat în plângere data de 30 ianuarie, când în cont ar mai fi fost 1.300 de lei. G4Media notează că, pentru ca varianta președintelui să fie coerentă, împrumutul ar fi trebuit cheltuit în 10 zile. Ce se știe despre reacțiile instituțiilor AEP nu a răspuns până la publicarea articolului la o solicitare a G4Media. Procurorul general de la momentul depunerii plângerii, Alex Florența, a declarat că nu își amintește cazul și a îndrumat jurnaliștii către actuala conducere a instituției, potrivit aceleiași surse. Pentru moment, din informațiile disponibile, nu este clar ce stadiu procesual are sesizarea la Parchetul General și dacă a fost deschis un dosar penal sau dispuse măsuri. Contextul indică însă un risc de prelungire a disputei cu AEP și de întârziere a decontărilor din bani publici aferente campaniei. [...]
România își leagă miza economică de extinderea UE , iar președintele Nicușor Dan merge vineri la Summitul UE – Balcanii de Vest de la Tivat, Muntenegru, pentru a transmite „susținerea fermă” a Bucureștiului pentru lărgirea Uniunii, potrivit Digi24 , care citează Administrația Prezidențială și pe consilierul prezidențial Valentin Naumescu. Summitul are ca temă „Prosperitatea și stabilitatea comună a UE și a Balcanilor de Vest”, iar discuțiile despre extindere sunt programate inclusiv în timpul prânzului de lucru. Reuniunea are loc la șase luni după ultimul summit, organizat la Bruxelles. Evenimentul este prezidat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și găzduit de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović. Uniunea Europeană este reprezentată de Antonio Costa și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar la summit participă și Înaltul Reprezentant Kaja Kallas, conform site-ului Consiliului European, citat de Digi24. De ce contează pentru economie: „încrederea investitorilor” și integrarea vecinătății Valentin Naumescu susține că România „are doar de câștigat” din integrarea europeană a țărilor vecine, argumentând că aceasta ar aduce dezvoltare regională, „încrederea investitorilor”, democrație și stabilitate, precum și reducerea influenței Rusiei. În aceeași logică, consilierul afirmă că România ar putea avea, pe termen mai lung, șansa de a nu mai rămâne „la periferia” Uniunii, dacă ar fi „înconjurată de țări integrate”. Ce urmează: Consiliul European și discuțiile despre „Planul de creștere” După summitul din Muntenegru, Nicușor Dan ar urma să participe și la Consiliul European, unde, potrivit consilierului său, va transmite același mesaj de sprijin pentru extindere. La nivelul reuniunii UE – Balcanii de Vest, liderii sunt așteptați să evalueze progresele privind integrarea treptată a regiunii în UE și pașii următori, inclusiv prin „ Planul de creștere pentru Balcanii de Vest ”, precum și modalități de consolidare a securității și rezilienței într-un context geopolitic „din ce în ce mai complex”, conform informațiilor prezentate în articol. [...]
Ilie Bolojan susține că împrumutul SAFE e justificat economic și industrial , argumentând că finanțarea europeană pentru apărare poate aduce producție locală și transfer de tehnologie, într-un moment în care România are nevoie „cât mai repede posibil” de un guvern funcțional, potrivit Wall-Street . Într-o intervenție la Euronews România, premierul interimar a legat criza politică de continuitatea unor proiecte pe care le consideră esențiale pentru economie și reforme. El a spus că este pregătit să plece rapid de la Palatul Victoria dacă se instalează un nou Executiv, dar a insistat că miza este ca România să aibă un guvern „care nu complică lucrurile” și „duce lucrurile bune mai departe”. „România are nevoie în perioada viitoare, cât mai repede posibil, de un guvern. (…) Problema este ca România să aibă un guvern, dar care nu complică lucrurile, ci care duce lucrurile bune mai departe.” SAFE, prezentat ca finanțare mai ieftină decât piața și ca pârghie pentru industrie Bolojan a apărat decizia României de a contracta finanțarea prin programul european SAFE , susținând că împrumutul este în condiții „mult mai bune de piață” decât cele pe care le-ar obține România „în condiții normale” și că, în anii următori, cheltuielile de apărare nu puteau fi evitate. „Necesitatea ca România să contracteze acest credit a fost evidentă, pe de o parte, pentru că este un credit contractat în condiții mult mai bune de piață decât cele pe care le accesează România în condiții normale.” În același timp, premierul interimar a descris SAFE ca un instrument care favorizează producția în Europa și localizarea capacităților industriale, ceea ce ar putea avea efecte economice dincolo de componenta militară. Producție în România și transfer de tehnologie: „cel puțin jumătate” din capacități Bolojan a spus că una dintre condițiile contractelor prin SAFE a fost ca o cotă importantă din producție să fie realizată în România. El a menționat implicarea unor fabrici din industria publică de armament ( Romarm ), parteneriate cu companii private românești și posibilitatea ca investitori mari să cumpere sau să construiască fabrici în România. „Faptul că importante fabrici din industria publică de armament, care țin de Romarm, intră în aceste proiecte (…) va însemna un transfer de tehnologie și vom vedea cel puțin jumătate din aceste capacități produse în România.” Contractul SRI–Digi: Bolojan spune că Guvernul nu a negociat Premierul interimar a comentat și contractul dintre SRI și Digi, finanțat prin SAFE, afirmând că Guvernul nu a fost implicat în negocierea lui. Potrivit lui Bolojan, după aprobarea sumelor și a listei de proiecte, fiecare autoritate și-a negociat achizițiile în baza prevederilor legale. „Încheierea acestui contract dintre SRI și această companie nu are nicio legătură cu Guvernul României.” El a adăugat că autoritățile implicate ar trebui să explice public detaliile contractelor, pentru a evita confuziile. Context politic: atac la PSD și promisiunea că PNL susține reformele și din opoziție În plan politic, Bolojan a acuzat PSD că a generat conflictele din coaliție și că nu a respectat înțelegerile. Totodată, a afirmat că PNL va susține proiectele de reformă indiferent dacă se află la guvernare sau în opoziție, inclusiv jaloanele din PNRR și măsuri de eficiență administrativă. A mai spus că partidul lucrează la reconstrucție și la un proiect politic pentru 2028 și că nu va bloca ipoteza alegerilor anticipate, deși o consideră puțin probabilă. [...]
