Știri
Știri din categoria Politică
AUR cere căderea Guvernului Bolojan invocând scăderea economică și inflația de 10%, iar Petrișor Peiu susține că miza este bilanțul economic și fiscal, nu tensiunile politice din coaliție, potrivit Mediafax.
Într-o declarație publică, liderul senatorilor AUR afirmă că Guvernul Bolojan este „în egală măsură” guvernul PNL, PSD, USR și UDMR, argumentând că aceste partide ar fi susținut împreună atât proiectele de lege și ordonanțele de urgență ale executivului, cât și bugetul de stat.
Peiu leagă explicit solicitarea de schimbare a guvernului de indicatori economici, susținând că executivul „a stat trei trimestre” și că România ar avea „trei trimestre de scădere economică”, respectiv că guvernul „a dus inflația la 10%”. În aceeași logică, el respinge ideea că motivul ar fi un conflict politic între Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan.
„Guvernul Bolojan trebuie să cadă pentru că are trei trimestre de scădere economică și pentru că a dus inflația la 10%, nu pentru că s-a certat Grindeanu cu Bolojan!”
În declarație sunt enumerate mai multe decizii pe care Peiu le atribuie votului comun al PSD, PNL, USR și UDMR, între care:
Peiu mai afirmă că aceleași partide ar fi votat „permiterea optimizării fiscale pentru multinaționale”, închiderea unor capacități din energie (cariere de lignit și centrale pe cărbune), precum și închiderea unor unități industriale (Azomureș și combinate siderurgice la Galați și Hunedoara). Totodată, el menționează înghețarea pensiilor și alocațiilor și împrumutarea a 16 miliarde de euro pentru import de armament, precum și o obligație de plată de 666 de milioane de euro pentru vaccinuri „nefolosite”.
Mesajul central al liderului senatorilor AUR este că responsabilitatea pentru deciziile economice și fiscale nu ar aparține unui singur premier sau unui singur partid, ci întregii coaliții care ar fi votat „umăr la umăr” măsurile guvernului.
Peiu își încheie intervenția cu un apel către public, în registru polemic, susținând că se încearcă „spălarea păcatelor” celor considerați vinovați și transferarea vinei către un singur actor.
Recomandate
Kelemen Hunor avertizează că AUR ar putea ajunge la 40% cu redistribuire dacă ar fi alegeri acum , iar miza pentru următorii ani este cum se reconfigurează opoziția și cât din votul de protest va fi captat de alte partide, potrivit Adevărul . Liderul UDMR a spus la TVR 1 că, „astăzi, dacă am fi avut alegeri”, AUR ar ieși pe primul loc „în jur de 40% cu redistribuire”, dar a adăugat că până în 2028 ar putea apărea „alte două partide” cu potențial de creștere în opoziție. În același timp, Hunor a indicat că intrarea unor formațiuni precum USR și PNL în opoziție ar schimba dinamica, iar rezultatul depinde de cât vor reuși acestea „să adune din protest”. De ce contează: votul antisistem și competiția din opoziție Hunor a susținut că ascensiunea AUR nu poate fi explicată printr-o singură cauză și a descris fenomenul ca pe un vot „împotriva establishment-ului politic, împotriva mainstream-ului”. În lectura sa, nemulțumirea publică a fost alimentată de „crize suprapuse”, de modul în care a fost gestionată guvernarea în 2023–2024 și de anularea alegerilor prezidențiale din 2024 , elemente care au împins electoratul spre opțiuni antisistem. Presiune pe instituții după anularea alegerilor din 2024 Pe tema anulării alegerilor prezidențiale din 2024, liderul UDMR a afirmat că așteaptă un raport și explicații publice și a precizat că nu are acces la informații clasificate, motiv pentru care nu vrea „să intre în speculații”. El a cerut instituțiilor statului să explice public ce s-a întâmplat, argumentând că lipsa clarificărilor alimentează teorii conspiraționiste. „Instituțiile statului trebuie să aibă curajul să iasă și să spună «uite asta s-a întâmplat».” Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la TVR 1, relatată și de TVR Info . Contextul discuției despre anularea alegerilor este detaliat într-un material separat al Adevărul . [...]
USR acuză că absențele AUR din comisii au ușurat avizarea miniștrilor propuși de PSD , într-un moment-cheie al procedurii parlamentare de învestire a noului Executiv, potrivit Agerpres . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că miniștrii propuși în Guvernul PSD audiați luni în comisiile parlamentare au primit „avize favorabile pe bandă rulantă”, iar „mașinăria de vot” a funcționat. În acest context, Fritz afirmă că AUR „a dat o mână de ajutor” PSD prin neparticiparea la ședințele de comisie, ceea ce ar fi făcut „mai ușor pentru PSD să facă majoritate”. În postarea publicată pe Facebook, liderul USR mai spune că „întrebările incomode” au venit de la parlamentarii USR și că răspunsurile primite „nu ne-au convins”. Poziția USR la votul de învestitură Dominic Fritz a adăugat că USR își menține decizia de a nu susține învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu. Potrivit lui, USR „nu va gira” un Executiv care „va păcăli România și va bloca orice reformă”, anunțând că partidul va rămâne în opoziție și va continua să conteste componența propusă a Cabinetului. În același mesaj, Fritz enumeră mai multe critici la adresa unor propuneri de miniștri, invocând, între altele, probleme de integritate, pierderi de fonduri și lipsă de experiență pentru portofolii considerate strategice. [...]
Președintele Nicușor Dan a cerut noului guvern să echilibreze obligațiile financiare cu așteptările publice , după o perioadă de cinci luni și jumătate fără un executiv cu puteri depline, potrivit Biziday . Mesajul vine după depunerea jurământului de către noul prim-ministru și miniștri, la Palatul Cotroceni, și pune accent pe presiunea deciziilor economice care urmează. În discurs, șeful statului a mulțumit fostului premier Ilie Bolojan și cabinetului său, afirmând că, deși România nu a avut un guvern cu puteri depline, „România a funcționat, totuși”. În acest interval, Dan a enumerat dosare care au mers înainte: închiderea PNRR , capitole de negociere pentru OCDE, derularea SAFE și evaluări din partea agențiilor de rating. În același context, președintele a spus că „este un semn de maturitate pentru democrație faptul că partidele au colaborat” în lunile de instabilitate politică și le-a mulțumit lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan pentru încercările de a forma guvernul. Miza economică: constrângeri bugetare versus reforme Nicușor Dan a indicat explicit tensiunea care va defini mandatul noului executiv: România are „obligațiile financiare” asumate pentru a-și proteja evoluția economică viitoare, dar și „așteptări pe care românii le au”, iar guvernul trebuie să găsească „bunul echilibru între constrângeri și așteptări”. Președintele a adăugat că există și „așteptarea pentru reforme”, care „trebuie îndeplinite sau măcar începute”. Noul guvern și semnalul pe digitalizare Președintele l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru formarea rapidă a echipei și obținerea voturilor majorității parlamentare, apreciind că va avea nevoie de aceste abilități în relația cu Parlamentul, unde „o să fie mai greu decât a fost acum”. Totodată, Dan a salutat existența unui portofoliu dedicat Digitalizării și Inteligenței Artificiale, argumentând că România trebuie să „privească înainte economic” și să se conecteze la zonele în care se joacă economia globală. Reacții: mulțumiri pentru sprijinul politic și mesaj de la Comisia Europeană După ceremonie, Luca Niculescu a mulțumit PSD pentru intrarea la guvernare și partidelor care au votat învestirea, afirmând: „Vă asigur că vom face tot ce este mai bine pentru ca această țară să-și arate adevăratul potențial”. Separat, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, l-a felicitat pe Niculescu într-un mesaj publicat pe rețeaua X, indicând ca priorități crearea de oportunități pentru oameni și companii și consolidarea securității pe Flancul Estic, cu mesajul că „nu avem timp de pierdut”. [...]
USR refuză să se lege de noul Executiv și își păstrează libertatea de opoziție , după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că partidul nu a semnat niciun acord de susținere tocmai pentru a nu-și „autolimita” modul de a face opoziție și afirmă că, în practică, deciziile guvernării vor depinde de PSD. Fritz a declarat marți că USR și-a respectat promisiunea făcută „înainte de moțiune” de a nu mai forma și vota un guvern alături de PSD. În același timp, liderul USR a pus sub semnul întrebării autonomia premierului, chiar dacă acesta ar urma să încheie acorduri de susținere cu PNL și UDMR. „Am promis atunci, înainte de moțiune, că nu vom mai forma și vota un guvern cu PSD. Ne-am ținut de cuvânt (...) și asta este și motivul de ce am ales să nu semnăm un acord cu acest guvern, tocmai pentru că nu vrem să ne autolimităm în felul în care vom face opoziție.” Miza politică: cine controlează decizia și cine își asumă costurile În evaluarea lui Fritz, acordurile bilaterale pe care Luca Niculescu le-ar putea semna cu PNL sau UDMR nu schimbă raportul de putere din spatele Executivului. „Luca Niculescu este de astăzi premierul PSD. Puterea lui Luca Niculescu fără voința PSD-ului este spre zero. Deciziile pe care le va lua depind de voința PSD.” Liderul USR a argumentat că PSD ar încerca să păstreze controlul asupra guvernării fără să își asume direct responsabilitatea pentru măsurile adoptate, folosind sprijinul parlamentar din afara Cabinetului ca paravan politic. „PSD încearcă cu acest guvern să aibă din nou toată puterea în stat, dar cetățenii să nu vadă cine este responsabil pentru deciziile care se vor lua.” Ce spune Fritz despre rolul PNL și UDMR și limitele informațiilor Întrebat dacă PNL devine un partid de „semi-opoziție”, Fritz a spus că nu a văzut acordul și nu cunoaște conținutul acestuia, precizând că nu știe ce prevederi exacte ar conține documentul dintre Niculescu și PNL. „Eu nu am văzut acest acord, nu știu ce conține exact.” [...]
Donald Trump nu are autoritatea constituțională să redenumească legal un stat american , iar o eventuală schimbare a numelui statului New Mexico în „New America” ar trebui decisă la nivel local, potrivit CNN . Președintele SUA a cerut luni ca New Mexico să-și schimbe numele, într-o postare pe Truth Social , înainte de a pleca de la Casa Albă către un miting electoral în Kansas. Trump a susținut că statul „ar trebui imediat” să devină „New America”, argumentând că „nu suntem Mexic, suntem Statele Unite ale Americii”. Contextul politic invocat de publicație este unul de presiune pentru republicani înaintea alegerilor din noiembrie, în condițiile în care sondajele ar indica faptul că alegătorii cred că președintele nu se concentrează suficient pe problemele cele mai presante ale țării. CNN notează și că New Mexico este un stat democrat, pe care Trump l-a pierdut la alegerile din 2024, la o diferență de 6 puncte. Ce poate și ce nu poate face președintele SUA în materie de denumiri CNN explică faptul că Trump poate influența denumirea unor repere geografice în sistemul federal de evidență a numelor geografice ( Geographic Names Information System ), însă nu poate redenumi legal un stat printr-un act unilateral la nivel federal. Pentru o schimbare de nume a unui stat, procedura ar trebui să aibă loc în interiorul statului. Publicația dă ca exemple de redenumiri promovate de Trump prin acțiuni executive: schimbarea numelui Lacului Ontario în „Lake America”, printr-un ordin executiv semnat în august, în cadrul războiului comercial cu Canada; redenumirea Golfului Mexic în „Gulf of America”, printr-o acțiune similară anul trecut; ideea repetată de a redenumi Strâmtoarea Hormuz în „Trump Strait”. Reacții în New Mexico și afirmații fără dovezi În postarea de luni, Trump a afirmat — fără a prezenta dovezi, potrivit CNN — că o schimbare de nume ar duce la creșterea valorii locuințelor și a veniturilor. Totodată, a reluat acuzații nefondate privind alegeri „măsluite”. Guvernatoarea democrată a statului, Michelle Lujan Grisham, a respins public ideea, iar senatorul democrat Ben Ray Luján a spus că numele statului „poartă generații de istorie, cultură și tradiții” și că locuitorii vor păstra numele. CNN mai notează că denumirea „New Mexico” este mai veche decât fondarea Statelor Unite, datând din secolul al XVI-lea, conform unei fișe informative a Bureau of Indian Affairs privind originea numelor statelor. [...]
Guvernul Niculescu intră direct în testul finanțării promisiunilor, iar PSD cere o radiografie a bugetului în două săptămâni , potrivit Euronews . Sorin Grindeanu spune că înainte de orice rectificare bugetară este necesară prezentarea „situației financiare la zi” în Parlament, pe fondul acuzațiilor privind „gropi bugetare uriașe” lăsate de guvernul Bolojan. În discursul de după învestirea lui Luca Niculescu ca premier , liderul PSD a indicat o succesiune de pași pe care noul Executiv ar trebui să-i urmeze: informarea publică asupra stării finanțelor, rectificarea bugetară pentru a asigura serviciile esențiale și pregătirea bugetului pe 2027 încă din 2026. Grindeanu a susținut că așteptările sunt „uriașe” după „un an și jumătate de austeritate cruntă”, dar că este nevoie de o bază realistă pentru decizii. Rectificări bugetare și presiunea pe bani Întrebat de unde ar urma să vină banii pentru măsurile promise și pentru eventuale rectificări (menționate de premier în Parlament), Grindeanu a refuzat să avanseze soluții și a trimis răspunsul către premier și miniștrii de linie. „Eu nu sunt prim-ministru. La aceste lucruri o să răspundă domnul Luca Niculescu și miniștrii de linie.” În schimb, a insistat că primul pas este prezentarea situației financiare „la zi”, pentru care PSD a indicat un termen de două săptămâni în Parlament. Bugetul pe 2027, adus în 2026 Grindeanu a spus că are încredere în ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și că acesta ar urma să prezinte o situație „fără interpretări politice”. Totodată, liderul PSD afirmă că i-a cerut ministrului ca bugetul pentru 2027 să fie aprobat în 2026, nu cu întârziere, cum s-a întâmplat în anul curent, când bugetul ar fi fost aprobat în aprilie, „ceea ce a dus la multe dezechilibre”. În același context, Grindeanu a vorbit despre nevoia de „spațiu fiscal” (adică marjă în buget pentru cheltuieli noi fără a crește riscurile financiare), care ar urma să fie creat prin relansarea economiei, creșterea colectării și reducerea cheltuielilor prin eficientizarea activității statului. Guvernul propus de Luca Niculescu a fost învestit cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, peste pragul minim necesar de 233, notează Euronews. Contextul imediat indicat de PSD este că primele decizii cu impact vor depinde de fotografia reală a finanțelor publice și de rectificările bugetare anunțate pentru perioada următoare. [...]
