Știri
Știri din categoria Politică
Deși a câștigat alegerile în Saxonia-Anhalt, AfD nu are încă o majoritate pentru a guverna, iar blocajul arată limitele „cordonului sanitar” („firewall”) prin care partidele tradiționale din Germania refuză cooperarea cu extrema dreaptă, potrivit Reuters.
La prima ședință a noului parlament regional, la Magdeburg, formațiunea Alternativa pentru Germania (AfD) a intrat în legislativ după victoria din 6 septembrie, însă a rămas la trei mandate de majoritatea absolută pe care candidatul său, Ulrich Siegmund, o viza. Siegmund a spus înaintea ședinței că urmărește să obțină sprijinul parlamentului pentru a deveni premier al landului într-un prim tur de vot care, potrivit lui, ar urma să aibă loc abia în decembrie, fără să ofere detalii despre cum ar construi această susținere.
Impulsul electoral al AfD se lovește, din nou, de refuzul partidelor mainstream de a negocia cu formațiunea, o politică descrisă în Germania drept „firewall”. Reuters notează că AfD, fondată în 2013 ca mișcare eurosceptică, și-a extins baza de susținere prin opoziția tot mai dură față de imigrație, mai ales după valul de refugiați din 2015.
În paralel, opoziția civică rămâne vizibilă: aproximativ 400 de protestatari s-au adunat pașnic în fața parlamentului regional, au citit cu voce tare Constituția Germaniei și au afișat un banner cu mesajul „Fără cooperare cu extrema dreaptă”.
Chiar și fără o cale clară spre guvernare, AfD a obținut o victorie simbolică: Tobias Rausch, un antreprenor imobiliar în vârstă de 35 de ani și apropiat al lui Siegmund, a fost ales președinte al parlamentului regional cu sprijinul formațiunii de stânga populistă BSW. Este primul membru AfD care ajunge într-una dintre cele mai înalte funcții dintr-o legislatură de land.
În discursul inaugural, Rausch a cerut colaborare între parlamentari și a spus că „zilele cordoanelor sanitare politice ar trebui să fie de domeniul trecutului”.
Votul a fost urmărit și ca test al relației cu BSW, singurul partid care nu a exclus explicit cooperarea cu AfD, deși a respins ideea intrării într-o coaliție. BSW a anunțat că s-ar abține la un vot pentru Siegmund ca premier, scenariu care ar putea deschide calea unei guvernări minoritare AfD „tolerate” pasiv de BSW, după un model văzut în landul vecin Turingia. Siegmund a respins anterior o astfel de formulă, pe motiv că l-ar face prea dependent de un partid mai mic.
Siegmund a evocat și posibilitatea unor noi alegeri dacă nu obține majoritatea necesară din prima încercare.
În votul secret pentru președinția parlamentului regional, Rausch a primit 48 de voturi, peste totalul cumulat al AfD și BSW (44), ceea ce sugerează sprijin și din partea a cel puțin patru parlamentari din alte partide, potrivit calculelor Reuters.
Evoluțiile din Saxonia-Anhalt alimentează presiunea politică asupra guvernului cancelarului Friedrich Merz, după ce AfD a avut rezultate puternice și în alte două alegeri regionale din septembrie. În același timp, impasul din jurul formării guvernului arată că, în pofida creșterii electorale, accesul AfD la puterea executivă rămâne condiționat de capacitatea de a rupe izolarea politică sau de a găsi formule de sprijin parlamentar fără coaliție.
Recomandate
Doar 10% dintre germani se declară mulțumiți de cancelarul Friedrich Merz , iar prăbușirea din sondaje alimentează deja presiune politică internă și discuții despre stabilitatea guvernării, potrivit Focus . Publicația trece în revistă reacțiile cititorilor după datele din ARD-Deutschlandtrend , care indică și că Uniunea (CDU/CSU) se află în spatele AfD. Presiune pentru schimbare de leadership, pe fondul unui „negativ record” Cea mai mare parte a comentariilor sintetizate de Focus (42%) cere consecințe personale pentru Merz, inclusiv demisia. Argumentele invocate de cititori țin de percepția asupra stilului de conducere, a capacității de a livra rezultate și a felului în care cancelarul ar fi gestionat criticile și promisiunile electorale. Unul dintre comentariile citate îl descrie pe Merz drept „un controlor cu putere”, sugerând că un profil orientat spre control și proceduri ar fi nepotrivit pentru decizia politică la vârf. O parte din public pune scăderea pe seama crizelor și a tensiunilor din coaliție Un alt segment important (27%) nu atribuie scorul slab exclusiv cancelarului. În această cheie, cititorii invocă: crize internaționale și riscuri de escaladare, situația economică, conflicte între partenerii de coaliție (Uniunea și SPD), limitele sondajelor de opinie și utilitatea repetării lor. În aceeași zonă apar și comparații cu evaluări mai bune pentru ministrul apărării Boris Pistorius, folosite ca argument fie pentru relativizarea indicatorului de „satisfacție”, fie pentru a critica modul în care Uniunea își explică politicile. Apărări punctuale: „umflarea” criticilor și costul măsurilor nepopulare Doar 6% dintre comentariile inventariate îl apără explicit pe Merz sau relativizează semnificația celor 10%. Aici apar acuzații de distorsionare mediatică ori de campanii ale adversarilor politici și ideea că măsurile nepopulare, într-un context dificil, nu sunt automat „politici proaste”. Ce indică dezbaterea: risc de erodare politică, dincolo de cifrele unui sondaj Dincolo de procentul în sine, tabloul descris de Focus arată o polarizare a așteptărilor: o parte cere schimbarea rapidă a liderului, alta vede problema ca fiind mai degrabă structurală (crize, coaliție, comunicare), iar o minoritate respinge criticile ca fiind excesive. Pentru guvernare, miza devine gestionarea presiunii interne și a percepției publice, în condițiile în care sondajul este interpretat de o parte a publicului ca semnal pentru „consecințe personale” la vârful executivului. [...]
AUR susține că există o majoritate pentru alegeri anticipate , iar partidul consideră „improbabilă” susținerea unui Guvern condus de Luca Niculescu, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , vine în contextul consultărilor de la Palatul Cotroceni și indică o posibilă prelungire a incertitudinii politice, cu efect direct asupra predictibilității deciziilor guvernamentale. Peiu a spus că i-a comunicat președintelui Nicușor Dan că AUR „are o majoritate, care poate fi probată, pentru alegeri anticipate”. Într-o conferință de presă la Parlament, senatorul a susținut că, „din ce spun partidele politice”, ar exista o majoritate în acest sens. Semnal politic: AUR exclude sprijinul pentru Guvernul Niculescu În aceeași declarație, Peiu a afirmat că este „improbabil” ca AUR să susțină Guvernul Niculescu, folosind o formulare prin care a echivalat această posibilitate cu „probabilitatea zero”. Disputa cu președintele, pe tema stabilității financiare și a relațiilor externe Peiu a relatat că întâlnirea de luni de la Cotroceni „ar fi trebuit să fie niște consultări”, dar, în versiunea sa, acestea nu ar fi avut loc deoarece i-a cerut președintelui să își justifice afirmațiile făcute anterior. Senatorul AUR a contestat acuzația că formațiunea ar pune în pericol stabilitatea financiară a statului, argumentând că AUR nu a fost la guvernare și invocând un „program de ieșire din criză” care ar include reduceri ale cheltuielilor bugetare „cu un procent în fiecare an pentru următorii patru ani”. Totodată, Peiu a afirmat că, în documentele partidului, AUR ar stipula respectarea „cu strictețe” a tratatelor care definesc orientarea euro-atlantică a României: Tratatul NATO, Tratatul Uniunii Europene și Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. În context, Agerpres amintește că președintele Nicușor Dan a declarat săptămâna trecută că o prezență a AUR la guvernare ar afecta relația cu partenerii României, atât pe componenta de securitate, cât și pe cea legată de Uniunea Europeană. [...]
PSD contestă politic desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, ceea ce complică formarea unei majorități și calendarul guvernării , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că numirea „nu este neconstituțională”, dar partidul se declară „extrem de dezamăgit” de decizia președintelui Nicușor Dan de a nu-i încredința mandatul. Grindeanu a afirmat că, în discuțiile de la Cotroceni, a cerut explicit mandatul de prim-ministru și că se aștepta ca „după patru premieri de dreapta” să existe „șansa celor care au câștigat alegerile”, respectiv PSD. În același timp, liderul social-democrat a insistat că desemnarea lui Niculescu nu încalcă legea sau Constituția. Miza politică: PSD își delimitează poziția față de președinte și de noul premier desemnat În declarațiile de la sediul central al PSD, Grindeanu a respins ideea unor „înțelegeri” între PSD și Nicușor Dan, susținând că astfel de scenarii au fost folosite pentru a „justifica incompetența” și „rezultate dezastruoase”. El a interpretat decizia de desemnare ca dovadă că nu a existat „niciodată vreo înțelegere” între președinte și PSD. Totodată, Grindeanu a spus că nu i-a cerut explicații președintelui pentru faptul că nu a fost desemnat premier. Contextul invocat de Grindeanu: o succesiune de opțiuni „de dreapta” Liderul PSD a enumerat mai multe nume pe care președintele le-ar fi desemnat sau încercat anterior pentru funcția de premier: Ilie Bolojan, Eugen Tomac, Veștea și Siegfried Mureșan, pe care i-a caracterizat drept „de dreapta”. Despre Luca Niculescu, Grindeanu a spus că este „dincolo de vreo culoare politică”. În acest cadru, Grindeanu a concluzionat că, deși situația nu este „în afara Constituției”, în PSD există „dezamăgire” și „un soi de revoltă” față de opțiunea președintelui. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu vrea ca reformele făcute pentru aderarea la OCDE să devină bază pentru programul de guvernare , mizând pe continuitate și pe un nou consens politic între partide, potrivit Mediafax . Miza practică este păstrarea unui cadru de reforme deja pornit, cu efecte directe în zone precum fiscalitatea, companiile de stat și piața muncii. Niculescu a transmis că cei patru ani în care a coordonat procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) i-au oferit „o radiografie” a statului român, de la economie și administrație până la educație și sănătate. În această logică, el susține că reformele ar trebui construite pe date și pe realitatea din teren, „pentru oameni”. Ce înseamnă, concret, „baza” programului de guvernare În mesajul citat de Mediafax, Luca Niculescu afirmă că procesul de aderare la OCDE a generat deja „peste 100 de reforme” în România și că acestea ar trebui continuate și integrate în viitorul program de guvernare. „Vreau ca această muncă să continue și să devină una dintre bazele programului de guvernare. Nu pentru că o recomandă OCDE, ci pentru că sunt idei bune pentru România, evaluate și testate în unele dintre cele mai performante economii ale lumii.” El indică explicit domenii pe care le-a avut în vedere în perioada coordonării procesului: economia, administrația, educația, sănătatea, companiile de stat, piața muncii și fiscalitatea. Apelul la consens politic și ce urmează Niculescu pune accent și pe consensul politic care ar fi existat până acum în jurul obiectivului de aderare la OCDE și spune că ar vrea ca aceeași abordare să fie păstrată în negocierile pentru viitorul Guvern, în jurul „unui program realist”. Premierul desemnat a fost nominalizat luni, 5 octombrie, de președintele Nicușor Dan, după consultările de la Palatul Cotroceni , fiind a patra nominalizare pentru funcția de premier, iar marți a fost semnat decretul de desemnare, mai notează Mediafax. [...]
Donald Trump a extins accesul la motorina scutită de taxe , o măsură care ar reduce cu circa 10% costurile de alimentare pentru aproape toți transportatorii și chiar pentru posesorii de vehicule off-road, potrivit Biziday . Decizia vine pe fondul scumpirii accelerate a motorinei și al presiunii politice înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie, dar ridică semne de întrebare privind efectul asupra agricultorilor, principalii beneficiari tradiționali ai acestui tip de carburant. Ordinul executiv a fost semnat luni și a fost prezentat de președintele american într-un miting electoral din Nebraska , stat agricol afectat puternic de dublarea prețului motorinei de la începutul războiului din Iran. Trump a sugerat că măsura ar trebui să fie temporară, în contextul în care bugetul federal se confruntă cu datorie la nivel record, deficit de peste 6% și dobânzi în creștere la finanțarea acestuia. De ce contează: motorina scumpă se vede în prețurile din economie Deși 75% dintre vehiculele de pasageri din SUA folosesc benzină, motorina este esențială pentru transportul de mărfuri și agricultură. Scumpirea ei a pus presiune pe prețuri în general și pe cele ale alimentelor în special, notează Reuters . Potrivit aceleiași surse, prețul motorinei a atins un nivel record luna trecută, devenind un risc politic pentru Trump înaintea scrutinului din noiembrie. Riscuri și efecte secundare: competiție pentru motorina „agricolă” Extinderea accesului la motorina destinată agriculturii către proprietarii de SUV-uri și camionete ar putea dilua avantajul fiscal acordat inițial fermierilor. Biziday arată că nu este clar dacă măsura nu îi va afecta în final chiar pe agricultori, printr-o posibilă creștere a cererii pentru acest tip de carburant. Context politic și de piață Reuters mai arată că popularitatea lui Trump a scăzut, inclusiv în rândul votanților latino, iar rata generală de aprobare a ajuns la 32%. În acest context, partidul său riscă să piardă controlul asupra ambelor camere ale Congresului, unde are în prezent o majoritate strânsă. Separat, țările G7 au anunțat săptămâna trecută eliberarea a 100 de milioane de barili de motorină, după ce Trump a amenințat că va restricționa exporturile, potrivit Reuters. [...]
Votul PSD pentru Guvernul Niculescu este condiționat de negocieri și de componența cabinetului , iar partidul își decide poziția în Biroul Permanent Național reunit marți de la ora 14:00, potrivit HotNews . Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, a spus înaintea ședinței că liderii PSD sunt „dezamăgiți” de desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan , deoarece partidul se aștepta ca nominalizarea de premier să fie Sorin Grindeanu, președintele PSD. Șoldan a indicat că o decizie privind votul în Parlament va veni abia după o discuție cu premierul desemnat, Luca Niculescu , pe tema măsurilor și a componenței viitorului cabinet. În același timp, Șoldan a reamintit că PSD are o decizie internă potrivit căreia nu va vota un guvern din care partidul nu face parte, dar a lăsat deschisă evoluția din zilele următoare, în funcție de negocieri. „Nu vom vota în orb”: PSD cere program și echipă înainte de un vot Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a transmis că social-democrații nu vor acorda un „cec în alb” Guvernului propus de Luca Niculescu și că vor evalua propunerile acestuia în discuțiile cu partidul. Zamfir a mai afirmat că PSD este dezamăgit de faptul că Nicușor Dan ar fi făcut „a cincea nominalizare” de premier „din zona de dreapta”, menționându-l și pe Ilie Bolojan. Ce urmează: mandat pentru Grindeanu și condiții pentru susținere În ședința BPN, Sorin Grindeanu urmează să le ceară liderilor PSD un mandat pentru negocierile cu premierul desemnat. Surse din partid citate de HotNews spun că Grindeanu va solicita un mandat larg de negociere, similar celui cerut anterior pentru Guvernul Veștea. Potrivit acelorași surse, PSD ar vota greu un executiv tehnocrat, iar susținerea social-democraților ar urma să fie condiționată în negocieri. Contextul imediat este anunțul de luni seară al președintelui Nicușor Dan privind desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, după care Sorin Grindeanu a acuzat că nominalizarea „continuă să sfideze matematica parlamentară”. [...]
