Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Ungariei spune că îl va nominaliza pe Péter Magyar ca premier, un pas procedural care, pe fondul majorității confortabile a partidului Tisza în Parlament, face probabilă o schimbare rapidă de guvern după 16 ani de Viktor Orbán, potrivit Digi24.
Tamás Sulyok a anunțat pe Facebook, miercuri dimineață, după o întâlnire cu Péter Magyar și cu alți lideri de partid, că îl va „nominaliza oficial” pe liderul Tisza ca viitor prim-ministru, în cadrul următoarei sesiuni a Parlamentului. Informația este relatată de TVPWorld (menționat de Digi24), după întâlnirea de la Palatul Sándor.
Conform Constituției Ungariei, președintele trebuie să convoace sesiunea inaugurală a noului Parlament în termen de 30 de zile de la alegeri, iar Sulyok ar urma să anunțe în curând data primei ședințe.
După nominalizare, prim-ministrul desemnat trebuie să prezinte programul de guvernare în fața Parlamentului și să obțină aprobarea acestuia. În contextul rezultatului electoral, Digi24 notează că Tisza are 138 de locuri din totalul de 199, ceea ce ar însemna că Magyar nu ar trebui să aibă dificultăți în a strânge voturile necesare.
Magyar, în vârstă de 45 de ani, a declarat că vrea să preia funcția până la 5 mai.
În paralel cu pașii instituționali pentru instalarea noului executiv, Péter Magyar a reluat public solicitarea ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze după formarea guvernului.
Într-un mesaj publicat pe X după întâlnire, Magyar a scris:
„Dr. Tamás Sulyok este nedemn să reprezinte unitatea națiunii maghiare. Nu este potrivit să servească drept garant al legalității. Nu este apt să fie o autoritate morală sau un model. După formarea noului guvern, Tamás Sulyok trebuie să părăsească imediat funcția”.
Viktor Orbán, liderul Fidesz și prim-ministru în exercițiu, ar urma să fie înlocuit, după 16 ani la putere, odată cu finalizarea procedurii parlamentare.
Recomandate
Revenirea lui Viktor Orbán la Bruxelles readuce în prim-plan linia dură a „Patriots”, într-un moment în care Ungaria își schimbă poziționarea în UE sub noul premier , potrivit Euronews . Fostul premier ungar va participa pe 17 iunie la reuniunea liderilor Patriots for Europe , înaintea summitului Consiliului European din 18-19 iunie. Miza politică: două voci ungare, două direcții în relația cu UE Orbán revine la Bruxelles pentru o întâlnire de familie politică europeană, nu pentru summitul oficial. Ungaria va fi reprezentată la Consiliul European de noul prim-ministru, Péter Magyar , ceea ce marchează prima participare a țării la această reuniune fără Orbán în aproape două decenii. Din perspectivă de reglementare și decizie europeană, separarea rolurilor contează: Magyar va fi cel care negociază și votează în numele Ungariei la masa liderilor UE, în timp ce Orbán își consolidează profilul de lider al unei platforme europene de extremă dreapta. Ce face Orbán la Bruxelles Conform aceleiași surse, Orbán se va alătura celorlalți lideri ai Patriots for Europe, inclusiv premierului ceh Andrej Babiš, la reuniunea tradițională organizată înaintea summitului. Purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, a confirmat participarea pentru Euronews. În timpul vizitei, Orbán va susține și o conferință de presă. Context: recul intern pentru Orbán, repoziționare externă pentru Ungaria După înfrângerea electorală, Orbán s-a retras în mare măsură din viața publică și a avut o prezență redusă pe rețelele sociale. Nu și-a preluat mandatul de deputat în Parlamentul Ungariei, dar a rămas președinte al partidului Fidesz și a promis un proces de reformare și relansare a formațiunii în următorul an. În interiorul Fidesz au apărut critici, inclusiv la adresa conducerii și a strategiei electorale axate puternic pe războiul din Ucraina. Între timp, guvernul condus de Péter Magyar a deblocat 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) din fondurile europene suspendate, în urma unui acord cu Comisia Europeană. Totodată, noul premier a renunțat la politica de veto promovată de Orbán în UE, permițând începerea negocierilor de aderare ale Ucrainei după un acord cu Kievul privind drepturile minorității maghiare. De ce contează Reapariția lui Orbán la Bruxelles, chiar în preajma unui summit al liderilor UE, indică faptul că fostul premier încearcă să-și mențină influența europeană prin Patriots for Europe, în timp ce guvernul de la Budapesta își recalibrează relația cu instituțiile UE. În acest context, summitul din 18-19 iunie va fi primul test major de reprezentare pentru Péter Magyar, în paralel cu efortul lui Orbán de a rămâne relevant pe scena politică europeană. [...]
Guvernul Ungariei pregătește controale detaliate asupra organizațiilor maghiare din afara granițelor , inclusiv asupra finanțărilor către instituții media acuzate că funcționează ca propagandă, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare și control al banilor publici: Budapesta anunță o „verificare în detaliu” a sprijinului acordat peste graniță, într-un context politic intern tensionat. Ministrul ungar al Culturii și Relațiilor Sociale, Zoltán Tarr , citat de Rador, a spus că „a venit momentul pentru acțiune” și că vor începe verificări amănunțite ale organizațiilor maghiare din afara Ungariei, inclusiv ale sprijinului pentru media care ar face propagandă. Ce vrea să verifice Budapesta Din declarațiile prezentate în articol, direcțiile anunțate vizează: organizațiile maghiare care funcționează în afara granițelor Ungariei; sprijinul financiar acordat instituțiilor media despre care oficialul afirmă că ar funcționa ca propagandă. Materialul nu oferă detalii despre calendar, procedură, criterii sau instituțiile care vor face efectiv verificările. Context politic: referirea la susținerea pentru George Simion Zoltán Tarr a invocat și episodul în care fostul premier Viktor Orbán l-a susținut la alegerile prezidențiale din România pe George Simion, descris în articol drept „candidatul extremist”, potrivit agenției Hirado. La acel moment, UDMR a criticat decizia lui Orbán, mai notează publicația. Într-o postare citată, Tarr a susținut că „este imposibil să ignorăm relațiile” moștenite de la guvernul anterior și a acuzat fosta conducere că ar fi folosit maghiarii din afara granițelor în schimbul unui aliat politic în România. Ce urmează și de ce contează Anunțul indică o posibilă schimbare de abordare a Budapestei față de rețeaua de organizații și proiecte media sprijinite în comunitățile maghiare din țările vecine, printr-un filtru de control mai strict asupra finanțărilor și a criteriilor de acordare. În lipsa unor detalii operaționale în textul citat, rămâne neclar ce organizații vor fi vizate concret și ce consecințe administrative sau financiare ar putea rezulta din aceste verificări. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac promite prudență fiscală, încercând să securizeze sprijin politic pentru un guvern tehnic , pe fondul discuțiilor cu PSD despre relansarea economică și temerile legate de taxare, potrivit news.ro . Tomac a spus, luni, după întâlnirea cu liderii PSD, că a prezentat prioritățile viitorului executiv și a insistat că „nu este momentul să ne hazardăm” în zona de taxare. În acest context, el a afirmat că i-a asigurat pe social-democrați că guvernul pe care îl propune va fi „extrem de prudent și atent” astfel încât românii „să nu mai simtă noi poveri sau biruri”. Miza: sprijin politic pentru un guvern „capabil să ia decizii” În declarațiile sale, Tomac a legat explicit discuția despre măsuri economice de nevoia unui guvern funcțional, care să poată lua decizii într-un „moment tensionat” pentru societate. El a făcut apel la „responsabilitate” către toate partidele și a cerut susținere din partea formațiunilor „afiliate familiilor europene”, invocând direcția „pro-occidentală” și parteneriatul transatlantic . Discuții și cu USR: fără membri de partid din actualul Parlament în cabinet Premierul desemnat a declarat că speră ca USR „va da dovadă de multă responsabilitate” și că își dorește să continue colaborarea cu acest partid. Totodată, Tomac a dat asigurări că nu va include în cabinet „niciun membru cu carnet de partid din actualul Parlament”, în linia unui guvern tehnic. Context: PSD cere schimbarea „modelului Bolojan de austeritate” În paralel, Sorin Grindeanu a transmis, după discuția cu Tomac, că viitorul guvern „trebuie să schimbe din temelii modelul Bolojan de austeritate” și că, dacă executivul vrea sprijinul PSD, „reformele și măsurile de reducere a deficitului trebuie să plece de sus în jos”, potrivit unei relatări separate a news.ro . În acest moment, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre măsuri concrete sau un calendar de implementare; mesajul central rămâne angajamentul de prudență privind taxarea, folosit ca argument pentru obținerea unei majorități de susținere. [...]
Europa își asumă un rol mai mare în negocierile de pace cu Rusia , într-o mișcare care poate schimba arhitectura decizională a Occidentului privind războiul din Ucraina, potrivit Politico . Berlinul spune că liderii europeni sunt pregătiți să preia conducerea procesului, dar „în strânsă coordonare cu SUA”. Declarațiile au fost făcute luni, la Berlin, de Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz , după o întâlnire la Londra între liderii Ucrainei, Franței, Germaniei și Regatului Unit. De ce contează: Europa încearcă să umple un gol de leadership Inițiativa europeană vine pe fondul faptului că eforturile de mediere au fost conduse în mare parte de SUA, prin emisarii președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, „din începutul lui 2025”, însă cu „puține rezultate tangibile”. În același timp, Washingtonul își mută tot mai mult atenția către încheierea războiului SUA–Israel cu Iran, ceea ce creează spațiu pentru o implicare europeană mai directă în dosarul ucrainean. Kornelius a descris momentul drept o „reorientare” și a susținut că procesul „capătă un nou impuls” în Europa. Condițiile europene pentru pace și miza activelor rusești înghețate Într-o declarație comună de duminică, Merz și omologii săi din Franța și Regatul Unit, împreună cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, au cerut „dialog direct între Ucraina și Rusia, cu participare activă americană și europeană” și au stabilit cinci condiții pentru pace. Dintre elementele evidențiate în text: un armistițiu „imediat și complet”; linia actuală de contact dintre forțele ruse și ucrainene ca punct de plecare pentru negocieri; garanții de securitate „robuste și obligatorii din punct de vedere juridic” pentru Ucraina; menținerea activelor rusești înghețate până când Kremlinul „își încetează războiul de agresiune” și „compensează Ucraina” pentru pagube. Ce urmează: discuții la G7 și la Consiliul European Liderii europeni vor continua să își coordoneze poziția la reuniunea G7 de la Evian și la summitul Consiliului European de la Bruxelles de săptămâna viitoare, a spus Kornelius, subliniind nevoia de „cel mai larg sprijin posibil” din partea partenerilor europeni pentru a împinge procesul către pace. Obstacolul major: disponibilitatea lui Putin de a negocia Rămâne neclar dacă Vladimir Putin este dispus să se așeze la masă cu liderii europeni, care au fost excluși din negocieri directe, deși au cerut de mult timp un rol mai mare. Kornelius a avertizat că ar putea dura „săptămâni sau chiar luni” până când Putin va accepta negocieri și a argumentat că „doar o Ucraină puternică și presiunea asupra Rusiei” îl pot determina să cedeze. În acest context, Zelenski i-a trimis joia trecută o scrisoare deschisă lui Putin, cerând o întâlnire pentru a opri luptele, însă Putin a respins solicitarea a doua zi, potrivit relatării. Separat, Putin a sugerat anterior ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să fie negociator, propunere respinsă rapid în capitalele europene, unde a fost văzută ca o încercare de a diviza continentul. [...]
Victor Ponta avertizează că negocierile pentru viitorul guvern împing România spre un „guvern prezidențial”, cu Parlamentul marginalizat , susținând că, în acest context, „rezultatul alegerilor parlamentare nu mai contează”, potrivit Mediafax . Fostul premier a spus că așteaptă anunțarea oficială a componenței noului Cabinet și a afirmat că numele vehiculate în spațiul public ar fi „mai bine pregătite” decât actualii membri ai Guvernului. „Guvern prezidențial” și rol redus pentru Parlament Invitat la emisiunea „ Marius Tucă Show ”, Ponta a susținut că influența președintelui asupra viitorului Executiv ar fi „fără precedent”, comparând situația cu o „republică prezidențială”. „N-am văzut așa ceva. Nici la Iliescu, nici la Băsescu. Nici la Iohannis. Adică să fie un guvern prezidențial, efectiv. O republică prezidențială, de la un cap la altul” În același registru, el a afirmat că președintele „își impune propria formulă guvernamentală”, iar Parlamentul ajunge să aibă un rol marginal. „Să stabilim un lucru. Chiar nu mai are rost să votăm. N-are rost. Prezidențialele le-am anulat, acum, practic, se anulează și parlamentarele. Uite, avem un președinte care conduce el” Comparația cu precedentul „guvernul meu” Ponta a făcut și o paralelă cu proiectul „guvernul meu”, asociat fostului președinte Klaus Iohannis, despre care a spus că „nu i-a ținut” și că, în final, PSD a ajuns la guvernare. El a adăugat că actualul context politic ar fi diferit, deoarece următoarele alegeri sunt programate abia în 2028. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]
