Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Ungariei spune că îl va nominaliza pe Péter Magyar ca premier, un pas procedural care, pe fondul majorității confortabile a partidului Tisza în Parlament, face probabilă o schimbare rapidă de guvern după 16 ani de Viktor Orbán, potrivit Digi24.
Tamás Sulyok a anunțat pe Facebook, miercuri dimineață, după o întâlnire cu Péter Magyar și cu alți lideri de partid, că îl va „nominaliza oficial” pe liderul Tisza ca viitor prim-ministru, în cadrul următoarei sesiuni a Parlamentului. Informația este relatată de TVPWorld (menționat de Digi24), după întâlnirea de la Palatul Sándor.
Conform Constituției Ungariei, președintele trebuie să convoace sesiunea inaugurală a noului Parlament în termen de 30 de zile de la alegeri, iar Sulyok ar urma să anunțe în curând data primei ședințe.
După nominalizare, prim-ministrul desemnat trebuie să prezinte programul de guvernare în fața Parlamentului și să obțină aprobarea acestuia. În contextul rezultatului electoral, Digi24 notează că Tisza are 138 de locuri din totalul de 199, ceea ce ar însemna că Magyar nu ar trebui să aibă dificultăți în a strânge voturile necesare.
Magyar, în vârstă de 45 de ani, a declarat că vrea să preia funcția până la 5 mai.
În paralel cu pașii instituționali pentru instalarea noului executiv, Péter Magyar a reluat public solicitarea ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze după formarea guvernului.
Într-un mesaj publicat pe X după întâlnire, Magyar a scris:
„Dr. Tamás Sulyok este nedemn să reprezinte unitatea națiunii maghiare. Nu este potrivit să servească drept garant al legalității. Nu este apt să fie o autoritate morală sau un model. După formarea noului guvern, Tamás Sulyok trebuie să părăsească imediat funcția”.
Viktor Orbán, liderul Fidesz și prim-ministru în exercițiu, ar urma să fie înlocuit, după 16 ani la putere, odată cu finalizarea procedurii parlamentare.
Recomandate
Noul premier al Ungariei, Péter Magyar, pregătește un mecanism de recuperare a banilor publici și vrea să lege anchetele de corupție de instituții independente și, potențial, de Parchetul European , potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și de funcționare a statului: cum poate fi investigată și recuperată presupusa „capturare” a banilor publici din perioada Viktor Orbán fără decizii arbitrare și fără „vendete” politice. Magyar evită să spună direct dacă Orbán și apropiații săi ar trebui să ajungă la închisoare, dar insistă că „banii furați” din buget trebuie recuperați. Subiectul a fost abordat în prima sa conferință de presă majoră, unde a spus că nu este rolul unui politician să „îl închidă personal” pe fostul premier, ci al instituțiilor de anchetă și al instanțelor. „Există o indignare uriașă față de faptul că țara noastră a fost jefuită. Dar nu trăim într-un stat comunist, așa că nu putem lua măsuri arbitrare fără o hotărâre judecătorească.” Ce instrumente anunță guvernul Magyar Pentru a „destructura sistemul” construit în anii anteriori, noul premier spune că va merge pe schimbări instituționale și reguli mai stricte, nu pe decizii punctuale. Planul prezentat include: crearea unei autorități naționale pentru „recuperarea și protejarea proprietății”, care să investigheze modul în care legislația și licitațiile publice ar fi fost manipulate pentru a „fura de la stat”; intenția ca Ungaria să adere la Parchetul European (EPPO), pentru urmărirea sistematică a cazurilor de corupție; limitarea la maximum două mandate (8 ani) pentru funcția de prim-ministru, regulă pe care Magyar spune că ar vrea să o aplice retroactiv; demiterea rapidă a „marionetelor” plasate de Orbán în funcții-cheie, inclusiv procurorul general, președintele Curții Supreme și șefii presei de stat. De ce contează: presiune pe contractele cu statul și pe averile din jurul fostei puteri În materialul citat de Libertatea, Magyar indică drept exemplu cazul lui Lőrinc Mészáros , prieten din copilărie al lui Orbán, pe care îl numește „portofelul lui Orbán”. Mészáros, descris ca fost instalator, ar fi ajuns la o avere estimată la 3,6 miliarde de euro (aprox. 18 miliarde lei), iar noul premier afirmă că există suspiciuni publice că această acumulare nu ar fi avut loc „pe cale legală”. În paralel, textul notează că, deși declarațiile de avere ale lui Orbán nu ar indica oficial o bogăție ieșită din comun, în societate persistă percepția că realitatea ar fi diferită, alimentată de îmbogățirea familiei și a cercului de apropiați prin contracte cu statul. Primele semne de schimbare instituțională Un efect imediat al schimbării de putere ar fi apărut la televiziunea publică M1, care și-ar fi schimbat discursul chiar a doua zi după alegeri, oferind spațiu amplu declarațiilor lui Péter Magyar. Conform presei maghiare, postul l-ar fi invitat pentru prima dată în studio pentru a analiza rezultatele alegerilor, însă noul premier a refuzat invitația, potrivit aceleiași relatări. [...]
Péter Magyar mizează pe instalarea rapidă a noului guvern, cu obiectivul de a debloca fonduri UE înghețate , după ce a discutat cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok , despre calendarul constituirii noului Parlament, potrivit Adevărul . Întâlnirea are loc în contextul în care noul Legislativ nu poate fi constituit mai devreme de 4 mai, dată la care rezultatele alegerilor de duminică trebuie validate. Magyar a spus că se așteaptă ca noul guvern să fie instalat până la jumătatea lunii mai, relatează The Guardian. Calendarul politic: validare pe 4 mai, presiune pentru convocare imediată Discuțiile cu președintele au vizat pașii procedurali pentru formarea noului Parlament. Magyar a cerut anterior ca Legislativul să fie convocat „în cel mai scurt timp posibil” după validarea oficială din 4 mai și a avansat inclusiv varianta ca parlamentarii să se reunească pe 5 mai, invocând urgența momentului. „Nu este timp de pierdut”, a insistat acesta, potrivit relatării. Miza economică: acces mai rapid la fonduri europene blocate Magyar a indicat că, în următoarele săptămâni, anticipează discuții informale cu Comisia Europeană despre planurile noii administrații de a restabili statul de drept, în încercarea de a accelera accesarea fondurilor europene blocate pe fondul disputelor repetate dintre guvernarea Orbán și Bruxelles. El a inițiat deja contactul cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Potrivit Politico , obiectivul este deblocarea a aproximativ 18 miliarde de euro (aprox. 90 miliarde lei) și o „resetare” a relațiilor după 16 ani de guvernare Viktor Orbán. Tensiuni instituționale: Magyar reia cererea de demisie a președintelui Pe fondul tranziției, liderul Tisza a reiterat ideea că Tamás Sulyok ar trebui să demisioneze, ca parte a unei reforme mai ample a instituțiilor statului. Magyar a sugerat că, în caz contrar, președintele — ales de Parlament și cu rol în mare parte ceremonial — ar putea risca revocarea de către noua majoritate. „[Sulyok] nu este demn să reprezinte unitatea națiunii maghiare. Nu este apt să fie garantul legalității. Nu este potrivit să exercite autoritate morală sau să fie un model”, a scris Magyar într-o postare pe X, după întâlnire. [...]
România și Ungaria discută accelerarea interconectărilor energetice , un subiect cu miză directă pentru securitatea aprovizionării și funcționarea pieței regionale, în contextul în care premierul Ilie Bolojan a avut o convorbire telefonică cu Péter Magyar , prim-ministrul ales al Ungariei, potrivit G4Media . Discuția a avut loc miercuri, iar Bolojan l-a felicitat pe Magyar pentru rezultatul obținut la alegeri, „atât în nume personal, cât și în numele Guvernului României”, conform unui comunicat de presă al Executivului. Interconectările energetice, pe agenda bilaterală Cei doi oficiali au abordat „stadiul și perspectivele” de consolidare a relațiilor dintre România și Ungaria. În acest cadru, a fost evidențiat interesul comun pentru: dezvoltarea cooperării economice; avansarea proiectelor de interconectare în domeniul energiei. Comunicatul citat nu oferă detalii despre proiecte specifice, termene sau investiții. Context politic și următorii pași Premierul României a menționat și „rolul important al comunității maghiare din România” în consolidarea relației bilaterale. La finalul convorbirii, Ilie Bolojan i-a adresat lui Péter Magyar o invitație pentru o vizită oficială la București și i-a urat succes în exercitarea mandatului. [...]
AUR coboară sub 40% în intenția de vot , în timp ce PSD și PNL sunt în ușoară creștere, potrivit unei sinteze publicate de INSCOP , care indică o schimbare de dinamică în preferințele electorale înaintea alegerilor parlamentare. În materialul preluat la rubrica „Apariții media”, INSCOP notează că AUR rămâne „lider detașat” în opțiunile de vot, însă își continuă scăderea și ajunge sub pragul de 40%. Informația este atribuită unui sondaj INSCOP, menționat în contextul unei relatări Știripesurse , care citează news.ro. De ce contează: semnal de normalizare a avansului AUR Coborârea sub 40% este relevantă nu doar ca nivel psihologic, ci și ca indiciu că vârful atins anterior de AUR ar putea fi dificil de menținut. În același timp, „ușoara urcare” a PSD și PNL sugerează o recuperare marginală a partidelor tradiționale, într-un moment în care competiția pentru redistribuirea voturilor devine mai strânsă. Ce lipsește din sinteză Textul publicat de INSCOP nu include în extrasul disponibil procentele exacte pentru PSD și PNL, metodologia sondajului sau perioada de culegere a datelor. În lipsa acestor detalii, amploarea schimbărilor nu poate fi cuantificată din această sinteză. Pentru detalii suplimentare, INSCOP trimite la articolul Știripesurse (link prezent în pagina INSCOP ca URL în clar), unde ar urma să fie prezentate informațiile extinse despre sondaj. [...]
AUR propune scutirea de impozit pentru locuințele fără utilități , o măsură care ar schimba regulile de taxare locală și ar reduce baza de impozitare pentru primării, dacă proiectul va trece de Parlament, potrivit news.ro . Inițiativa legislativă a fost depusă de parlamentarii AUR Mihai Enache și Lucian Mușat și prevede scutirea de la plata impozitului pentru locuințele care nu beneficiază „cumulat” de apă, canalizare și gaze naturale. În argumentația formațiunii, statul „nu poate pretinde taxe și impozite tot mai mari” de la persoane care trăiesc fără utilități de bază, iar proprietatea „nu trebuie transformată într-o povară”. Ce schimbă proiectul, pe scurt Proiectul vizează o scutire fiscală condiționată de lipsa unor utilități, ceea ce ar introduce un criteriu de infrastructură în stabilirea impozitului pe locuință. Concret, scutirea s-ar aplica locuințelor care nu sunt racordate la: apă; canalizare; gaze naturale. AUR include în mesajul public și referiri la lipsa energiei electrice, însă formularea inițiativei prezentate în material se referă la apă, canalizare și gaze naturale. De ce contează: impact asupra veniturilor locale și presiune pe investiții Impozitul pe locuințe este o sursă de venit pentru bugetele locale, iar o scutire aplicată unui număr mare de gospodării ar putea diminua încasările unor primării, în special în zonele cu infrastructură slabă. Materialul nu oferă o estimare de impact bugetar și nici un calendar de aplicare, astfel că amploarea efectului rămâne neclară la acest moment. AUR susține că, dincolo de „reparația fiscală”, proiectul ar pune „o presiune reală” pe autoritățile locale și centrale pentru accelerarea investițiilor în infrastructura de bază. Argumentele AUR și datele invocate În comunicatul citat, AUR afirmă că „milioane de români” trăiesc fără utilități și oferă mai multe estimări pentru anul 2026: „peste 60% din populație” și „70% dintre unitățile administrativ-teritoriale” nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale; „peste 40% dintre români” nu beneficiază de canalizare; „peste 25%” nu au apă curentă. Deputatul Mihai Enache a legat inițiativa de o altă propunere depusă „în urmă cu câteva săptămâni”, care ar prevedea „taxare zero pentru prima locuință”. Ce urmează Proiectul intră în procedura parlamentară, unde poate fi amendat și are nevoie de vot pentru a fi adoptat. Materialul nu precizează în ce stadiu este înregistrarea pe circuitul legislativ și nici poziții ale partidelor de guvernare sau ale autorităților locale față de propunere. [...]
Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva , și senatorul Flavio Bolsonaro sunt la egalitate statistică într-un posibil tur doi , potrivit unui sondaj Quaest comandat de brokerul Genial și citat de Reuters , un semnal de creștere a incertitudinii politice înaintea alegerilor generale din octombrie. În scenariul de tur doi, Flavio Bolsonaro este creditat cu 42% din intențiile de vot, față de 40% pentru Lula. Diferența se încadrează în marja de eroare a sondajului, de două puncte procentuale, însă este prima dată când senatorul apare în fața lui Lula într-o simulare de tur doi, în limitele marjei de eroare, potrivit datelor prezentate. Ce arată sondajul și cum s-a schimbat față de martie În martie, cei doi erau la egalitate, cu 41% fiecare, într-un posibil tur doi. Noua măsurătoare indică o ușoară deplasare a balanței către Flavio Bolsonaro, fără a confirma însă un avantaj statistic solid, având în vedere marja de eroare. În primul tur, Lula este văzut cu 37% din voturi, comparativ cu 32% pentru Flavio Bolsonaro, conform aceluiași sondaj. Metodologie și limitări Quaest a intervievat 2.004 persoane în perioada 9–13 aprilie. Marja de eroare este de două puncte procentuale în ambele sensuri, ceea ce înseamnă că diferența din turul doi nu permite o concluzie fermă privind un lider, ci mai degrabă indică o cursă strânsă. [...]
