Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul Peter Magyar accelerează schimbările pentru a debloca 16 mld. euro din UE, dar ritmul și pachetul de amendamente constituționale deschid un nou front de dispută internă, cu acuzații că ar repeta metodele de concentrare a puterii pe care le impută regimului Viktor Orban, potrivit HotNews.
La două luni de la depunerea jurământului (9 mai), premierul conservator pro-UE a impus parlamentului un ritm „frenetic” de lucru, în cadrul „Operațiunii Focul Purificator”, prezentată ca o „schimbare de regim” după victoria zdrobitoare a partidului său, Tisza, care are o majoritate de peste două treimi.
Un obiectiv central al noii puteri este dezghețarea fondurilor UE de aproximativ 16 miliarde de euro, blocate pe fondul disputelor dintre guvernele Orban și Comisia Europeană privind independența justiției, presa și drepturile comunității LGBT. În material se arată că Ungaria are nevoie de acești bani pentru a-și relansa economia, descrisă ca stagnând.
În acest context, executivul a promovat:
Peter Magyar a lansat și un atac direct asupra mass-mediei publice, acuzată de partizanat în favoarea Fidesz. Marți, principalul canal de televiziune și radioul și-au retras emisiunile de știri, până la constituirea unor noi structuri editoriale.
Zsuzsanna Vegh, analistă la German Marshall Fund, apreciază că:
„Este în mod clar sfârșitul politicii lui Orban, bazată pe intimidare și propagandă”.
În paralel, articolul notează declinul „imperiului media pro-Orban”: mai multe instituții private de presă deținute de oameni de afaceri apropiați Fidesz și-au încetat activitatea ori au făcut concedieri, pe fondul pierderii veniturilor din publicitatea de stat. Gabor Polyak (Mertek Media Monitor) leagă fenomenul de slăbirea lui Orban și de reticența „oligarhilor” de a reinvesti câștigurile obținute din contracte publice.
„Operațiunea Focul Purificator” include revizuirea Constituției, justificată de Magyar prin nevoia de a preveni o nouă concentrare a puterii. Înaintea revizuirii, care ar urma să fie precedată de o consultare publică, parlamentul este chemat să voteze un amendament în 12 puncte, ce include și demiterea președintelui Tamas Sulyok, ales de legislativul anterior dominat de Fidesz.
Fidesz acuză o tentativă de construire a unui „regim autocratic”. În același timp, experți juridici și ONG-uri, inclusiv Amnesty International, critică procedura folosită, considerând-o „inacceptabilă”. Politologul Gabor Torok avertizează că amendamentele constituționale repetate creează un precedent periculos, în timp ce Marta Pardavi (Comitetul Helsinki Ungaria) susține că unele schimbări sunt urgente, dar contestă graba pentru altele, precum limitarea mandatului de parlamentar la maximum 12 ani sau trei mandate, măsură care ar bloca o parte dintre deputații Fidesz să mai candideze în 2030.
Deși agenda este prezentată ca o ruptură de epoca Orban, materialul indică și zone de continuitate: Magyar se opune politicii UE privind migrația și nu s-a grăbit să restituie comunității LGBT drepturile retrase anterior. Pride a avut loc în iunie la Budapesta, după interdicția de anul trecut, iar premierul a afirmat că „fiecare este liber să iubească pe cine vrea și să trăiască cu cine vrea”, însă nu a abrogat legile anti-LGBT adoptate în perioada Orban, inclusiv legea din 2021 privind restricționarea accesului la conținuturi LGBT în mass-media și librării, criticată de Curtea de Justiție a UE.
În ansamblu, articolul notează că alegătorii par să aprobe direcția noului guvern, partidul Tisza rămânând în fruntea sondajelor, pe fondul slăbirii fostei puteri și al reconfigurării rapide a instituțiilor.
Recomandate
Luca Niculescu spune că are „totală” libertate să negocieze formarea Guvernului , iar rolul de mediator al președintelui Nicușor Dan ar urma să fie evaluat „în zilele” următoare, pe măsură ce discuțiile cu partidele avansează, potrivit news.ro . Mesajul indică o încercare de a ține negocierile în zona premierului desemnat, într-un moment pe care el îl descrie drept „criză politică”, cu „probleme economice” și „probleme sociale”. Într-o intervenție la Digi 24, vineri seară, Niculescu a spus că mandatul primit de la președinte îi oferă o marjă largă de acțiune în discuțiile pentru formarea Executivului și că, în acest moment, nu este nevoie de o implicare directă a șefului statului în negocieri. „Domnul preşedinte este cel care mi-a dat un mandat, am libertate mare în acest mandat, sunt foarte onorat. Zilele vor arăta dacă mai este nevoie şi de intervenţia domniei sale, dar, în clipa de faţă, am totală libertate şi cred că o voi păstra până la final.” Negocierile pentru Guvern: „toate opțiunile sunt pe masă” Premierul desemnat a afirmat că „opțiunile” privind guvernul „sunt toate pe masă”, fără să detalieze variante concrete. El a insistat că el este cel care poartă discuțiile cu partidele pentru formarea majorității și a echipei guvernamentale. Contextul invocat: blocaj politic și presiune economică Niculescu a susținut că partidele „își dau seama” de dificultatea momentului și că există „deschidere” pentru formarea unui guvern, deși unele formațiuni ar dori alegeri anticipate. În același timp, el a spus că partidele cu care a discutat sunt conștiente că este nevoie de o ieșire rapidă din blocajul politic, pe fondul problemelor economice și sociale menționate. [...]
Adjudecarea Șantierului Naval Mangalia la 138 de milioane de euro ridică miza politică a deciziei , după ce președintele USR, Dominic Fritz, a susținut că tranzacția „salvează” șantierul și contrazice scenariul unei vânzări la 10 milioane de euro invocat de el ca variantă pregătită anterior, potrivit news.ro . Fritz a afirmat vineri seară, într-o postare pe Facebook, că miniștrii USR Radu Miruță și Irineu Darău „au reușit ceea ce PSD-iștii spuneau că e imposibil”, respectiv salvarea Șantierului Naval Mangalia–2 Mai. El a reamintit că, în septembrie 2025, angajații protestau în fața Ministerului Economiei. Diferența de preț invocată: de la 10 milioane la 138 de milioane de euro În declarațiile citate de news.ro, liderul USR susține că șantierul „era împins spre faliment”, iar soluția pregătită înainte ca Radu Miruță să ajungă ministru ar fi fost vânzarea „pentru doar 10 milioane de euro”. În schimb, spune Fritz, miniștrii USR ar fi introdus șantierul în programul SAFE, ar fi atras comenzi și „i-au redat valoarea”, iar procedura de adjudecare s-a încheiat la 138 de milioane de euro. „Astăzi, procedura de adjudecare s-a încheiat la 138 de milioane de euro. Nu la 10 milioane, cum voiau PSD-iștii”, a declarat Dominic Fritz. Cine a câștigat licitația și ce spune lichidatorul CITR , lichidatorul judiciar al Damen Shipyards Mangalia, a anunțat vineri vânzarea șantierului în urma procedurii de licitație, la prețul de 138.034.320,47 milioane de euro, fără TVA (aprox. 690 milioane lei), conform informațiilor din articol. Câștigătorul licitației este Rheinmetall Real Estate România SRL . Efectul politic: conflict deschis USR–PSD pe fondul tranzacției Fritz leagă direct rezultatul adjudecării de tensiunile cu PSD și de atacurile publice la adresa sa, afirmând că Sorin Grindeanu „acceptă orice guvern, numai să nu fie USR în el”, iar PSD ar fi cerut plecarea lui Fritz din fruntea USR. În același mesaj, președintele USR anticipează critici legate de vânzarea către un cumpărător străin și susține că tranzacția ar însemna investiții și comenzi pentru Armata Română, precum și „mii de locuri de muncă asigurate”, fără a oferi însă în articol un număr sau un calendar al acestor comenzi. [...]
Formarea noului guvern rămâne deschisă, în ciuda refuzului PNL de a repeta „formule” cu PSD , iar premierul desemnat Luca Niculescu spune că negocierile nu sunt „considerate încheiate până nu s-a încheiat totul” și că „mai există și alte opțiuni”, potrivit news.ro . Niculescu a reacționat după ce liderul PNL, Ilie Bolojan , a reafirmat vineri seară că refuză să repete „formule politice care s-au dovedit că nu funcționează”. Premierul desemnat a spus că Bolojan a avut aceeași poziție și în discuțiile directe dintre cei doi și că negocierile vor continua. „Am fost la multe negocieri. Negocierea nu e considerată încheiată până nu s-a încheiat totul. Avem discuţiile care vor continua. Domnul Ilie Bolojan a fost foarte ferm în această poziţie şi atunci când ne-am întâlnit, o spune şi public. Mai există şi alte opţiuni. Dar eu, am spus, aş vrea să avem un guvern cu o susţinere care să fie cât mai solidă”, a afirmat Luca Niculescu, vineri seară, la Digi 24. Miza: calendar strâns pentru program și listă de miniștri Premierul desemnat a mai declarat că procesul de negociere pentru formarea guvernului nu va fi „prea lung”, deoarece și-a propus ca la jumătatea săptămânii viitoare să aibă finalizate programul de guvernare și lista cabinetului. În același timp, Niculescu a apreciat că „există o marjă de progres între propunerile celor două partide”, referindu-se la PNL și PSD, fără a detalia conținutul diferențelor. Poziția PNL: deschidere pentru un guvern funcțional, dar nu în formula cu PSD Ilie Bolojan a transmis că România are nevoie de un guvern funcțional și că PNL este deschis să contribuie la instalarea acestuia, însă refuză să repete „formule politice care s-au dovedit că nu funcționează”. „Refuzul de a guverna cu PSD nu ţine de orgolii sau de calcule politice, ci de lecţia pe care am învăţat-o”, a transmis Bolojan, adăugând: „De ce au nevoie de PNL? «Să le strice» schimbarea de direcţie şi soluţiile miraculoase?”. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu vizează depunerea joi a programului și listei de miniștri, un calendar care poate debloca rapid votul de învestitură și, implicit, deciziile cu miză fiscal-bugetară , potrivit news.ro . Niculescu a spus că negocierile cu partidele au început și continuă luni, iar concluziile ar urma să fie trase „cel mai probabil joi”, când intenționează să meargă în Parlament cu documentele necesare. Într-o intervenție la Digi 24 , Niculescu a descris primele discuții cu partidele drept „constructive” și „de substanță” și a indicat că urmează o nouă rundă de consultări la începutul săptămânii viitoare. Ce înseamnă calendarul anunțat pentru procesul de învestire Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri este pasul care permite declanșarea procedurilor parlamentare (audieri și vot). Niculescu a arătat că există „chestiuni mai tehnice” care țin de deciziile Parlamentului privind momentul votului, după etapa audierilor, însă fragmentul redat de news.ro este trunchiat și nu include un termen concret pentru ședința de plen. Negocierile: „toate opțiunile sunt pe masă” În relatări similare ale declarațiilor, preluate de G4Media și Agerpres , Niculescu a indicat că formula viitorului executiv nu este încă decisă, fiind luate în calcul variante de guvern politic, tehnocrat sau „hibrid” (combinație între miniștri politici și tehnocrați). El a mai spus că își dorește o majoritate „cât mai solidă”, care să nu asigure doar trecerea votului, ci și capacitatea de a implementa programul. Contextul invocat: blocaj politic și presiune economică Potrivit Agerpres, Niculescu a susținut că partidele sunt conștiente de „momentul dificil” în care se află România, menționând criza politică și probleme economice și sociale, și că există „deschideri” pentru formarea unui guvern, chiar dacă nu există consens asupra tipului de executiv. În același timp, unele formațiuni ar prefera alegeri anticipate, conform aceleiași surse. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile: o nouă sesiune de discuții luni, iar joi ar putea fi momentul în care premierul desemnat depune în Parlament programul și lista de miniștri, pas necesar pentru accelerarea procedurii de învestire. [...]
PSD evită guvernarea fără o majoritate solidă, invocând riscul unui executiv „foarte slab” , iar Robert Negoiță spune că, în locul unei formule fragile, varianta „mai de preferat” ar fi alegerile anticipate pentru a obține un guvern stabil, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute de primarul Sectorului 3 la Digi24 , unde a recunoscut că în PSD există „un oarecare nivel de neliniște” legat de formarea viitorului Guvern, dar a insistat că „nu este panică” în partid. Argumentul central: o majoritate parlamentară fragilă ar limita capacitatea guvernului de a implementa măsurile necesare. De ce contează: stabilitatea majorității, condiție pentru „măsurile necesare” Negoiță a susținut că intrarea la guvernare într-o formulă instabilă ar produce un executiv cu forță redusă de acțiune. „Ar însemna un guvern foarte slab și care n-ar putea să facă mare lucru.” În acest context, el a indicat drept alternativă organizarea de alegeri anticipate, pentru a evita o perioadă lungă de instabilitate politică și pentru a permite formarea unui guvern cu susținere mai robustă. „Decât să avem doi ani de instabilitate, soluția mult mai de preferat ar fi să avem niște alegeri anticipate și după aceea să avem un guvern stabil.” Poziționarea față de președinte și scenariul suspendării În ceea ce privește rolul președintelui Nicușor Dan în criza politică, Negoiță a spus că șeful statului „procedează corect” continuând consultările și procesul de desemnare a unui premier, pentru a arăta că a încercat să evite o instabilitate prelungită. Totodată, edilul a respins explicit ipoteza unui demers de suspendare a președintelui, afirmând că în PSD „nu există vreo discuție serioasă” pe acest subiect și că un astfel de pas este „exclus în acest moment”. Context în PSD: mesaje diferite despre intrarea la guvernare Mesajul lui Negoiță vine pe fondul unor poziții publice din partid: Claudiu Manda a declarat că suspendarea președintelui nu este pe agenda PSD, potrivit Adevărul . Separat, Sorin Grindeanu a spus că PSD este pregătit să intre la guvernare, dar cere refacerea majorității parlamentare împreună cu PNL și UDMR, conform Adevărul . [...]
Disponibilitatea PSD de a vota un guvern PNL–UDMR fără a intra la guvernare repoziționează partidul în negocierile pentru formarea majorității și mută presiunea pe liberali, în special pe tabăra asociată cu Ilie Bolojan , potrivit unei analize publicate de Adevărul . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu , joi seara, vine după ce PSD nu a susținut formula guvernamentală încercată de Mureșan și schimbă din nou datele discuțiilor politice. În interpretarea analistului politic George Jiglău, miza nu este doar deblocarea rapidă a unei majorități, ci încercarea de a influența raporturile de putere din PNL, astfel încât să se creeze condițiile unei reveniri a PSD la guvernare. Prin deschiderea către un vot pentru un executiv PNL–UDMR, PSD ar transfera către celelalte partide responsabilitatea pentru ieșirea din criză și ar pune PNL într-o poziție dificilă, sugerând că liberalii „fug de responsabilitate”. Presiune pe PNL și, mai ales, pe tabăra Bolojan Jiglău susține că ținta lui Grindeanu nu ar fi întregul PNL, ci mai ales gruparea condusă de Ilie Bolojan. În această logică, oferta de a vota un guvern din care PSD nu face parte ar funcționa ca un instrument de presiune: fie PNL își asumă guvernarea, fie acceptă o reconfigurare care să permită o formulă de colaborare cu PSD, similară coalițiilor din anii trecuți. Rămâne însă neclar, din datele prezentate, dacă această disponibilitate se va transforma într-un sprijin parlamentar efectiv și în ce condiții ar fi acordat. De ce Bolojan rămâne „miza” pentru PSD Potrivit analistului, strategia PSD din ultimele luni ar fi vizat mai degrabă îndepărtarea lui Ilie Bolojan decât scoaterea PNL din ecuația guvernării. Jiglău afirmă că PSD ar fi preferat ca liberalii să se distanțeze de Bolojan și să revină la o coaliție cu social-democrații, în formula care a funcționat în perioada Nicolae Ciucă – Marcel Ciolacu. Un element invocat este riscul politic pentru PSD ca Bolojan să ajungă un adversar puternic în opoziție, cu capacitatea de a critica deciziile guvernului „cu cifre” și „în cunoștință de cauză”, pe baza experienței de la vârful executivului. PSD, între opțiunea de vot și dependența de negocieri Analiza mai arată că PSD ar fi „jucat totul pe o singură carte”, mizând pe o revenire la guvernare alături de PNL, în condițiile în care liberalii ar fi renunțat la Bolojan. Cum această variantă nu s-a concretizat, partidul ar fi rămas dependent de negocierile cu președintele Nicușor Dan și de echilibrul intern din PNL. În același timp, Jiglău notează că o majoritate PNL–UDMR ar putea funcționa și fără PSD, dacă partidele implicate ajung la un acord și strâng voturile necesare. Ce spune Grindeanu despre formulele de guvernare În finalul materialului este menționat că Sorin Grindeanu a declarat la Antena 3 CNN că PSD nu susține un guvern minoritar social-democrat, pe motiv că ar pune partidul într-o poziție vulnerabilă. În schimb, liderul PSD a spus că formațiunea ar vota un guvern minoritar format din PNL și UDMR. Un factor suplimentar de tensiune, potrivit analizei, este că președintele Nicușor Dan și-a exprimat preferințele privind componența viitorului executiv, inclusiv pentru portofolii importante, iar prezența USR într-o majoritate poate deveni un punct sensibil pentru PSD, care ar prefera o altă configurație. [...]
