Știri
Știri din categoria Politică
Pedro Sánchez cere UE să ia poziții mai dure față de Israel, inclusiv suspendarea acordului de cooperare, argumentând că Europa trebuie să „umple golul” lăsat de retragerea SUA din cooperarea internațională, potrivit POLITICO. Mesajul, transmis la European Pulse Forum organizat la Barcelona, plasează politica externă și condiționarea relațiilor comerciale și instituționale de respectarea dreptului internațional în centrul dezbaterii europene - cu potențiale consecințe de reglementare pentru relația UE–Israel.
În discursul său, premierul spaniol a susținut că UE nu ar trebui să se limiteze la „reînarmare” în sens militar, ci să se „reînarmeze moral” și să își asume un rol de lider într-o lume mai instabilă. În acest cadru, Sánchez a spus că este „imperativ” ca Bruxelles-ul să suspende acordul de cooperare cu Israelul, ca protest față de ceea ce a numit nerespectarea „flagrantă” a dreptului internațional.
Miza pentru UE este una de politică și reglementare: o eventuală suspendare a unui acord de cooperare ar însemna o recalibrare formală a relațiilor instituționale cu Israelul, cu efecte în lanț asupra colaborărilor și programelor derulate sub umbrela UE (detaliile concrete ale acordului și pașii procedurali nu sunt dezvoltate în material).
POLITICO notează că Sánchez este printre cei mai vocali critici europeni ai operațiunilor militare conduse de premierul israelian Benjamin Netanyahu în Gaza și Liban. În același timp, el a avut dispute cu președintele american Donald Trump și s-a opus războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului.
În logica prezentată de liderul spaniol, retragerea SUA din cooperarea internațională creează un vid pe care Europa ar avea „obligația” să îl acopere.
Sánchez a încercat să își susțină poziționarea externă printr-o narațiune internă: Spania ar fi un exemplu că se poate combina creșterea economică, ocuparea stabilă, distribuția avuției și protecția mediului. Ca exemplu, el a invocat extinderea masivă a energiei regenerabile: aproape 60% din electricitatea Spaniei ar proveni din surse regenerabile, ceea ce, potrivit lui, a ajutat țara să evite prețuri foarte ridicate la energie asociate războiului din Orientul Mijlociu.
Pe migrație, Sánchez a apărat „migrația legală, sigură și ordonată” ca instrument pentru ca UE să valorifice oportunități și să gestioneze mai bine provocările, în timp ce liderul Partidului Popular, Alberto Núñez Feijóo, a criticat planul guvernului de a regulariza peste 500.000 de migranți fără documente, susținând că Spania „exportă” problema către UE.
Materialul nu indică inițierea imediată a unei proceduri la nivelul Comisiei Europene sau al Consiliului UE pentru suspendarea acordului cu Israelul. În schimb, discursul lui Sánchez ridică presiunea politică pentru ca UE să lege mai explicit cooperarea externă de criterii de drept internațional - un teren cu implicații directe pentru deciziile de politică externă și pentru cadrul de acorduri al Uniunii.
Recomandate
Recomandările Comisiei Europene pe salarizare nu sunt obligații, dar cer acoperire bugetară – ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că schimburile tehnice cu Bruxelles-ul pe proiectul legii salarizării unitare au fost prezentate public drept „impuneri”, deși ar fi vorba de opinii și scenarii de lucru, potrivit News . Miza practică rămâne însă una de finanțe publice: orice creștere a notei de plată trebuie compensată prin surse identificate, în contextul în care legea este jalon în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Pîslaru a afirmat la B1 TV că „corespondența tehnică” cu Comisia Europeană reflectă puncte de vedere ale ofițerilor de proiect și nu echivalează cu decizii care să oblige România. În același timp, el a insistat că oficialii europeni „nu fac politica fiscală a României”. Ce înseamnă, concret, pentru buget: diferența dintre 8 și 12 miliarde de lei Ministrul interimar a explicat că România trebuie să-și respecte angajamentele și că, dacă Guvernul vrea să majoreze bugetul pentru salariile plătite din fonduri publice la 12 miliarde de lei, față de 8 miliarde de lei cât era planificat, trebuie să găsească surse compensatorii pentru diferență. În relatarea sa, Pîslaru a dat ca exemplu un schimb de scenarii în care, la un moment dat, ar fi fost indicat că ar fi „mai bine” să se meargă „mai degrabă spre 10 miliarde decât spre 12” și să fie căutate alte surse – dar a subliniat că nu este vorba despre impuneri. Documentul citat în spațiul public: CASS pe pensii, între opțiunile menționate Potrivit datelor dintr-un document publicat de Cotidianul.ro (menționat de News), Comisia Europeană ar cere Guvernului să adopte măsuri care să compenseze impactul fiscal suplimentar al noii legi a salarizării, peste scenariul „prudent” de 8 miliarde de lei discutat inițial. Între măsurile propuse în document este menționată extinderea contribuției CASS (contribuția la asigurările sociale de sănătate) asupra pensiilor. Totodată, ar fi cerut ca măsurile compensatorii care să aducă 4 miliarde de lei pentru salariile bugetarilor să fie adoptate odată cu legea sau, „de preferat, înainte”. Pîslaru: scurgerile de corespondență tehnică țin de etică și profesionalism Pîslaru a mai spus că aceste documente nu sunt „secrete” și pot fi considerate de interes public, dar că în mod normal există cutume de discreție în corespondența tehnică, respectate de alte țări. El a criticat publicarea unor astfel de materiale, indicând că problema ar ține de „profesionalismul și etica minimală” în administrație, nu de activitatea jurnaliștilor. [...]
Adoptarea legii salarizării unitare până la 31 august devine tot mai improbabilă , iar miza depășește disputa politică: fără acest proiect, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR și să rămână fără un cadru de control al cheltuielilor de personal, cu efecte directe asupra echilibrelor bugetare, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că șansele de acord între partide „scad de la o oră la alta”. Bolojan susține că, pe fondul declarațiilor PSD, probabilitatea ca social-democrații să susțină proiectul este „redusă”, deși legea ar trebui adoptată până la 31 august. El a spus că au existat „discuții nenumărate” sub auspiciile Președinției, prin consilierul Burnete, în care au fost analizate mai multe variante de proiect. Miza financiară: 770 de milioane de euro din PNRR Premierul demis a legat explicit adoptarea legii de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. Dincolo de bani, el a argumentat că proiectul ține de „încrederea în România”, fiind un angajament asumat de guverne succesive, dar amânat până în ultimele luni, într-un context în care Guvernul a fost demis. Miza bugetară: predictibilitatea cheltuielilor de personal și riscul de rating Bolojan a mai spus că legea este importantă pentru predictibilitatea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, componentă pe care o descrie drept „foarte importantă” în ecuația echilibrelor bugetare. El a invocat derapaje din anii 2023–2024, pe care i-a caracterizat drept perioadă în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din calcule electorale. În lipsa unei legi a salarizării, Bolojan a avertizat că România ar putea repeta situații similare în 2027–2028, ceea ce ar anula eforturile recente. În același registru, el a susținut că aprobarea unor creșteri salariale peste posibilitățile economiei ar fi „un drum sigur către scăderea ratingului de țară”, ceea ce ar forța ulterior măsuri care „vor duce la salarii mai mici”. Acuzația politică: „PSD e de vină dacă legea nu se naște” Bolojan a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea și a spus că social-democrații sunt responsabili dacă proiectul nu va fi adoptat. El a menționat și o înțelegere semnată pentru votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, despre care afirmă că nu ar mai fi respectată. „PSD e de vină dacă legea nu se naște”, a declarat Ilie Bolojan. În același context, Bolojan a afirmat că au fost încercate „toate variantele posibile”, inclusiv discuții cu Comisia , dar anumite sume „nu au fost acceptate” și „nu pot fi suportate” de capacitatea de finanțare, motiv pentru care proiectul ar trebui limitat la nivelul permis de buget. În material nu sunt prezentate reacții ale PSD la acuzațiile formulate de Ilie Bolojan. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că demersul PPE către Comisia Europeană vizează o verificare rapidă pentru a evita blocarea banilor din PNRR , nu „tăierea” lor, potrivit Antena 3 . În joc este o tranșă de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), pe fondul unei dispute politice interne care a ajuns la Bruxelles. Bolojan a declarat marți seară, la Digi 24, că știa încă de luni despre intenția PPE de a cere Comisiei Europene să verifice legislația adoptată în România în legătură cu fondurile din PNRR. El a susținut că o verificare „rapidă” ar permite corecții dacă se constată probleme, astfel încât România să nu piardă bani. „Am știut de această intenție, luni, cu privire la solicitarea PPE de a se verifica aceste sume, de a se verifica legislația care se adoptă în România, în așa fel încât România să nu piardă bani.” Riscul invocat: costuri indirecte și deteriorarea relației cu Comisia Premierul interimar a avertizat că, în lipsa unei clarificări, modificările legislative ar putea afecta relația cu Comisia Europeană și „imaginea României ca țară de încredere în Europa”, cu „costuri” suportate indirect. „Riscăm ca, prin modificările pe care le facem, să afectăm (…) relațiile cu Comisia, să afectăm imaginea României ca țară de încredere în Europa. Ceea ce (…) înseamnă niște costuri pe care trebuie să le suportăm indirect.” Scrisoarea PPE–Renew și termenul de 31 august În aceeași zi, președintele PPE, Manfred Weber, a publicat scrisoarea prin care se cere Comisiei Europene să verifice dacă România ar trebui să primească în continuare fondurile din PNRR, în contextul controversatului „amendament Fritz”. Solicitarea apare într-o scrisoare semnată de Manfred Weber și de președinta Renew Europe, Valerie Hayer, trimisă pe 24 august către Ursula von der Leyen. Cei doi cer ca Bucureștiul să fie informat rapid că banii din Mecanismul de Redresare și Reziliență nu vor fi eliberați dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, și că discuțiile tehnice continuă până la termenul-limită de 31 august 2026. Legătura cu disputa internă și acuzația politică În centrul disputei se află „ amendamentul Fritz ”, despre care Antena 3 notează că ar putea duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei și liderului USR, Dominic Fritz. Bolojan a mai spus că USR „a vorbit cu cei de la Renew” și că, în opinia sa, Comisia Europeană urmărește situația din România și prin cele două grupuri politice din Parlamentul European. „Această adresă nu este să ni se taie banii (…) este să se verifice dacă modul în care se adoptă aceste legi (…) nu este folosit pentru a încălca valorile europene.” [...]
PNL își reconfigurează conducerea în București pe filierele de sector , iar Ilie Bolojan spune că noua echipă a avut deja o primă discuție „despre viitor”, în contextul unor numiri recente la vârful organizațiilor din sectoare, potrivit Agerpres . Întâlnirea a avut loc luni seara, după ce au fost făcute numiri la conducerile filialelor de sector. Bolojan a prezentat public componența echipei PNL București și a indicat direcția pe care vrea să o imprime organizației: deschidere către comunități și prezență constantă, nu doar în campanii. Cine intră în noua echipă PNL București În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a enumerat noile numiri la nivel de sectoare: George Cristian Tuță – Sectorul 1 Sanda Nicola – Sectorul 2 Dragoș Pîslaru – Sectorul 3 Oana Gheorghiu – Sectorul 4 Andrei Badiu – Sectorul 5 Paul Moldovan – Sectorul 6 Bolojan i-a menționat, de asemenea, pe Ciprian Ciucu și Sebastian Burduja ca parte a echipei PNL București. Miza: organizații „deschise” și rezultate „concrete” Bolojan a legat ideea de „deschidere” de capacitatea partidului de a atrage competențe și de a răspunde problemelor locale, nu de gesturi formale. În același mesaj, a susținut că PNL trebuie să fie prezent permanent în comunitate, să identifice ce nu funcționează și să propună soluții. „Administrația nu poate fi separată de comunitate. Comunitatea este cea care se administrează, cu oamenii cei mai buni ai săi.” În această etapă, informațiile disponibile se limitează la mesajul public al președintelui PNL și la faptul întâlnirii cu noua echipă; nu sunt precizate decizii concrete, termene sau măsuri care ar urma să fie adoptate în urma discuției. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării riscă să fie amânată , pe fondul lipsei unei forme agreate în Guvern și al unor termene pe care PSD le consideră imposibil de respectat, potrivit Antena 3 . Sorin Grindeanu spune că Ministerul Muncii, Educației și Sănătății nu au ajuns la un punct de vedere comun, ceea ce face „foarte greu, dacă nu imposibil” ca proiectul să parcurgă rapid traseul parlamentar, eventualele contestații la Curtea Constituțională și promulgarea. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD afirmă că discuția cu ministrul Florin Manole nu s-a încheiat cu o concluzie și că, în acest moment, nu există o formă finală a legii. „Nu pot să vă spun astăzi că avem o formă a acestei legi.” Grindeanu susține că România are nevoie de o lege a salarizării, dar una care să fie dezbătută cu „toți partenerii sociali” și să așeze sistemul pe baze de echitate. În același timp, el avertizează că, în condițiile actuale, calendarul vehiculat este nerealist. „Mi se pare foarte greu, dacă nu imposibil, să mai putem veni până mâine la o formă a legii (...) Sunt termene imposibile de îndeplinit.” Blocaj în Guvern și presiune pe finanțare Liderul PSD mai spune că Guvernul „nu are în acest moment o formă” agreată și că neînțelegerile persistă între Muncă, Sănătate și Educație. În plus, potrivit lui Grindeanu, Ministerul Finanțelor trebuie să identifice resursele necesare pentru aplicarea noii legi. Negocierile de la Cotroceni, decalate Antena 3 notează că negocierile pentru noua Lege a salarizării s-au decalat: întâlnirea tehnică programată duminică, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, între consilierul prezidențial Radu Burnete și specialiștii partidelor din fosta coaliție nu a mai avut loc și a fost amânată pentru luni. Context sindical și condiționalități europene Precizările vin în contextul în care mai multe federații sindicale vor organiza marți, între orele 11:00 și 13:00, un protest în fața Ministerului Muncii. Principalele revendicări sunt creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective la nivel sectorial și național, potrivit unui comunicat al Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa. Separat, publicația mai relatează că, potrivit unor surse oficiale citate de Antena 3 și unui răspuns al Comisiei Europene obținut de aceasta, Comisia a cerut Guvernului măsuri „compensatorii” pentru acoperirea cheltuielilor cu „anvelopa salarială” din noua variantă a legii. Una dintre măsurile sugerate ar fi extinderea contribuției CASS la pensii; în prezent, CASS pentru pensii se aplică veniturilor mai mari de 3.000 de lei. [...]
Un eventual ordin de prefect pentru încetarea mandatului lui Dominic Fritz ar deschide un nou front juridic , pe care USR mizează că îl va câștiga în instanță și, la nevoie, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit News . Deputatul USR Alexandru Dimitriu a spus, într-o conferință de presă la Parlament, că nu există „o preocupare instituțională” a partidului pe acest subiect, pe motiv că situația ar fi „personală” pentru Dominic Fritz, liderul USR și primar, rămas fără mandat în urma unei decizii a Curții Constituționale (CCR) . Miza: ordinul prefectului și contestarea în instanță Dimitriu a afirmat că, din perspectiva sa de avocat, dacă va fi emis un ordin de prefect pentru încetarea mandatului, acesta „va fi contestat cu succes”. În același registru, deputatul a susținut că, dacă demersul nu ar avea câștig de cauză în țară, Fritz ar urma să câștige la CEDO. Argumentul invocat de USR: efecte retroactive și „legea mai favorabilă” În explicația sa, Dimitriu a acuzat PSD că ar fi urmărit să dea efecte retroactive sancțiunii și să întrerupă mandatul, prin eliminarea unui amendament care, în viziunea lui, ar fi limitat aplicarea legii „doar pe viitor”. În lipsa acelei „norme tranzitorii”, a spus el, ar deveni aplicabilă „legea contravențională mai favorabilă” — adică o regulă care, în anumite situații, poate conduce la aplicarea variantei mai blânde a regimului sancționator. Deputatul a susținut că, în această logică, „trebuie să fie dezincriminat ce a făcut Dominic Fritz”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas ar fi emiterea unui ordin de prefect privind încetarea mandatului, care, dacă apare, ar fi atacat în instanță. News nu indică un calendar pentru emiterea ordinului și nici detalii despre procedura concretă sau termenul în care ar putea fi contestat. [...]
