Știri
Știri din categoria Politică
Pedro Sánchez cere UE să ia poziții mai dure față de Israel, inclusiv suspendarea acordului de cooperare, argumentând că Europa trebuie să „umple golul” lăsat de retragerea SUA din cooperarea internațională, potrivit POLITICO. Mesajul, transmis la European Pulse Forum organizat la Barcelona, plasează politica externă și condiționarea relațiilor comerciale și instituționale de respectarea dreptului internațional în centrul dezbaterii europene - cu potențiale consecințe de reglementare pentru relația UE–Israel.
În discursul său, premierul spaniol a susținut că UE nu ar trebui să se limiteze la „reînarmare” în sens militar, ci să se „reînarmeze moral” și să își asume un rol de lider într-o lume mai instabilă. În acest cadru, Sánchez a spus că este „imperativ” ca Bruxelles-ul să suspende acordul de cooperare cu Israelul, ca protest față de ceea ce a numit nerespectarea „flagrantă” a dreptului internațional.
Miza pentru UE este una de politică și reglementare: o eventuală suspendare a unui acord de cooperare ar însemna o recalibrare formală a relațiilor instituționale cu Israelul, cu efecte în lanț asupra colaborărilor și programelor derulate sub umbrela UE (detaliile concrete ale acordului și pașii procedurali nu sunt dezvoltate în material).
POLITICO notează că Sánchez este printre cei mai vocali critici europeni ai operațiunilor militare conduse de premierul israelian Benjamin Netanyahu în Gaza și Liban. În același timp, el a avut dispute cu președintele american Donald Trump și s-a opus războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului.
În logica prezentată de liderul spaniol, retragerea SUA din cooperarea internațională creează un vid pe care Europa ar avea „obligația” să îl acopere.
Sánchez a încercat să își susțină poziționarea externă printr-o narațiune internă: Spania ar fi un exemplu că se poate combina creșterea economică, ocuparea stabilă, distribuția avuției și protecția mediului. Ca exemplu, el a invocat extinderea masivă a energiei regenerabile: aproape 60% din electricitatea Spaniei ar proveni din surse regenerabile, ceea ce, potrivit lui, a ajutat țara să evite prețuri foarte ridicate la energie asociate războiului din Orientul Mijlociu.
Pe migrație, Sánchez a apărat „migrația legală, sigură și ordonată” ca instrument pentru ca UE să valorifice oportunități și să gestioneze mai bine provocările, în timp ce liderul Partidului Popular, Alberto Núñez Feijóo, a criticat planul guvernului de a regulariza peste 500.000 de migranți fără documente, susținând că Spania „exportă” problema către UE.
Materialul nu indică inițierea imediată a unei proceduri la nivelul Comisiei Europene sau al Consiliului UE pentru suspendarea acordului cu Israelul. În schimb, discursul lui Sánchez ridică presiunea politică pentru ca UE să lege mai explicit cooperarea externă de criterii de drept internațional - un teren cu implicații directe pentru deciziile de politică externă și pentru cadrul de acorduri al Uniunii.
Recomandate
Viktor Orbán a confirmat că a discutat cu Vladimir Putin despre „pace” , potrivit Digi24 , într-un schimb de mesaje pe platforma X cu premierul Poloniei, Donald Tusk, pe fondul unor informații apărute în presa internațională despre o convorbire telefonică între liderul ungar și președintele rus. Orbán a spus că discuția a vizat „încheierea războiului” și posibilitatea organizării „unui summit pentru pace între Statele Unite și Rusia la Budapesta”, reacționând la un mesaj al lui Tusk. În aceeași intervenție, premierul ungar a lansat un atac direct la adresa omologului polonez. „Este adevărat. Am vorbit cu preşedintele rus despre încheierea războiului şi organizarea unui summit pentru pace între Statele Unite şi Rusia la Budapesta”, a reacţionat Orban pe platforma X la un mesaj al prim-ministrului polonez Donald Tusk. În mesajul său, Donald Tusk l-a acuzat pe Orbán că „s-a pus în întregime la dispoziția lui Putin”, trimitere la informații atribuite agenției Bloomberg. Potrivit textului, Tusk i-a întrebat, de asemenea, pe președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și pe Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de opoziție Lege și Justiție (PiS) și fost prim-ministru, dacă îl susțin pe Orbán în această privință. Digi24 notează că informațiile invocate de Tusk se referă la o convorbire telefonică din octombrie anul trecut, în care Orbán ar fi afirmat că este pregătit să facă tot posibilul pentru a-l ajuta pe președintele rus. Publicația română indică faptul că această relatare se bazează pe o transcriere a apelului obținută de Bloomberg. În aceeași relatare este reprodusă și formularea atribuită premierului ungar din acea convorbire: „În orice problemă în care pot fi de ajutor, sunt la dispoziţia dumneavoastră”. Schimbul de replici are loc în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor politice din interiorul Uniunii Europene privind relația cu Rusia și inițiativele de negociere. Din informațiile prezentate, Orbán își apără demersul ca fiind orientat spre obținerea păcii, în timp ce Tusk îl critică pentru apropierea de Kremlin. [...]
António Costa a condamnat amenințările lui Donald Trump la adresa Iranului potrivit POLITICO , invocând riscul unui „dublu standard” în condițiile în care UE denunță atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina. Președintele Consiliului European le-a transmis luni autorităților de la Washington că „orice țintire a infrastructurii civile, în special a facilităților energetice, este ilegală și inacceptabilă”, adăugând că aceleași standarde „se aplică războiului Rusiei în Ucraina și se aplică peste tot”. De ce a intervenit Costa și ce temeri există în capitalele UE Conform publicației, poziția fermă a lui Costa a fost determinată de discuții interne în care mai mulți lideri europeni au susținut că UE nu poate condamna presupuse crime de război ale Rusiei și, în același timp, să rămână tăcută în fața unor acțiuni comparabile ale SUA. Un diplomat citat sub protecția anonimatului a vorbit despre „neliniște” în rândul majorității statelor membre și despre nevoia de a evita aplicarea unui „dublu standard”, în contextul în care UE își fundamentează mesajele externe pe stabilitate, stat de drept și ordine internațională multilaterală. Amenințările lui Trump și paralela cu Ucraina La 24 de ore după mesajul lui Costa, Donald Trump a avertizat public că „o întreagă civilizație va muri în această seară, pentru a nu mai fi adusă înapoi”, potrivit relatării POLITICO. Președintele SUA a sugerat lovituri care ar viza poduri, instalații de desalinizare și ținte energetice, adică obiective ce pot include infrastructură civilă. Diplomați citați de publicație au spus că această escaladare de retorică, legată de cererea ca Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, a fost percepută în Europa prin prisma experienței războiului din Ucraina, unde Moscova a vizat în mod repetat infrastructura civilă, fapt condamnat constant de Bruxelles. Mandatul primit de la liderii UE și liniile roșii neclare Costa, descris de POLITICO drept „socialist portughez”, a prezidat în martie un summit al celor 27 de lideri ai UE pentru a discuta criza. Atunci, statele membre au convenit asupra unui apel la „dezescaladare și maximă reținere”, protecția civililor și a infrastructurii civile, respectarea dreptului internațional de către toate părțile și un „moratoriu asupra loviturilor împotriva facilităților energetice și de apă”. Un oficial european de rang înalt a spus că declarația de luni a lui Costa a venit din „mandatul clar” primit la acel summit, dar că a contat și alegerea sa politică privind formularea și momentul, pentru a întări ideea că „dreptul internațional se aplică tuturor”, poziție văzută ca fiind „în interesul propriu al Europei”. Ce urmează: întrebarea despre reacția UE dacă avertismentele sunt ignorate Deși există un consens în creștere între statele membre, un al doilea diplomat a atras atenția că discuțiile despre pașii următori sunt limitate, în eventualitatea în care „liniile roșii” ar fi depășite. În acest context, miza politică pentru UE este dublă: menținerea unei poziții unitare față de Washington și păstrarea coerenței mesajului privind protecția infrastructurii civile și respectarea dreptului internațional, inclusiv în raport cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Mesajul central al lui Costa: atacarea infrastructurii civile (în special energetice) este „ilegală și inacceptabilă”. Rațiunea invocată de diplomați: evitarea unui „dublu standard” între condamnarea Rusiei și reacția la posibile acțiuni ale SUA. Punctul sensibil rămas deschis: ce măsuri ar lua UE dacă avertismentele sunt ignorate și au loc lovituri asupra unor ținte care includ infrastructură civilă. [...]
Viktor Orban acuză opoziția că vrea puterea „prin haos și presiuni externe” , potrivit digi24.ro , cu două zile înaintea alegerilor legislative de duminică din Ungaria. Premierul ungar susține că adversarii săi ar încerca să răstoarne „decizia poporului ungar” printr-o acțiune coordonată. Orban a scris pe Facebook că ar exista o „tentativă organizată de a folosi haosul, presiunea și demonizarea internațională” pentru a influența rezultatul scrutinului. > „Încearcă să preia puterea prin haos și presiuni externe”, a afirmat el, acuzând opoziția de o strategie care ar include „amenințări cu violențe” la adresa susținătorilor săi, „acuzații fabricate de fraudă electorală” și „demonstrații pre-organizate” înainte de numărarea voturilor. În același mesaj, premierul a mers mai departe și a susținut că adversarii „conspiră cu serviciile de informații străine” și „nu se opresc de la nimic” pentru a ajunge la putere. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de AFP și MTI, preluate de Agerpres. Miza politică este ridicată: Viktor Orban, aflat la guvernare din 2010, candidează pentru un al cincilea mandat. Rivalul său, Peter Magyar, descris drept conservator și pro-european, este dat înainte în sondajele independente, în contextul unei campanii dominate de acuzații privind influențe externe. Potrivit AFP, o serie de experți vorbesc despre dovezi ale eforturilor continue ale Rusiei de a se amesteca în campania lui Orban. În paralel, Peter Magyar a avertizat, pe fondul vizitei la Budapesta a vicepreședintelui american JD Vance din această săptămână, asupra unei posibile încercări a SUA de a influența alegerile. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, și-a reiterat sprijinul pentru Orban pe platforma Truth Social. „Ungaria: VOTAȚI PENTRU Viktor Orban. Este un prieten adevărat, un luptător și un CÂȘTIGĂTOR și are sprijinul meu deplin și complet”, a scris Trump, adăugând că este „alături de el până la final”. [...]
Friedrich Merz spune că războiul din Iran a testat NATO , potrivit Economica.net , după ce SUA și Iran au convenit un armistițiu temporar de două săptămâni, iar negocierile au început vineri în Pakistan. Cancelarul german a declarat, într-o conferință de presă, că războiul a avut consecințe regionale și globale, inclusiv asupra relațiilor dintre Europa și Statele Unite. „Ne dorim ca acest război, care s-a transformat într-un test de rezistenţă transatlantic, să nu tensioneze şi mai mult relaţiile dintre SUA şi partenerii europeni din NATO”, a afirmat el. Merz a insistat că nu își dorește o ruptură în interiorul Alianței Nord-Atlantice, pe care o consideră esențială pentru securitatea europeană. În același context, el a cerut ca deciziile politice să nu fie influențate de reacții emoționale. Cancelarul german a avut miercuri o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump, care a amenințat că va părăsi NATO, invocând ceea ce numește lipsa de sprijin european în războiul împotriva Iranului. Țările europene susțin, conform relatării, că acest conflict „nu este al lor” și că NATO este o organizație defensivă, nu una ofensivă. Merz a spus că, în convorbirea cu Trump, au discutat despre „viitorul NATO” și că i-a propus președintelui american să abordeze subiectul înaintea summitului NATO din iunie, de la Ankara. Totodată, el a precizat că în discuție nu s-a vorbit „despre vreo retragere” și nici despre vreo limitare a utilizării infrastructurii militare americane din Germania. [...]
Viktor Orban a transformat fotbalul într-un instrument politic , inclusiv pentru a-și proiecta influența în comunitățile maghiare din România, potrivit Libertatea . Miza este cu atât mai mare cu cât Ungaria are alegeri pe 12 aprilie, iar sondajele invocate de publicație indică riscul unei înfrângeri pentru premierul de la Budapesta. Articolul descrie felul în care infrastructura sportivă a devenit parte dintr-o rețea de influență internă. Un exemplu recent este mitingul preelectoral susținut pe 9 aprilie de vicepreședintele SUA, JD Vance, la MTK Sportpark din Budapesta, stadion deschis în 2025 și asociat cu cercul politic al lui Orban: clubul MTK Budapest este condus de Tamas Deutsch, europarlamentar și membru al partidului Fidesz. „Stadionul și infrastructura sportivă din Ungaria sunt parte din rețeaua de patronaj politic a lui Orban, cu impact electoral major în comunitățile rurale.” Un pilon al acestei strategii este programul TAO, introdus în 2011, care permite companiilor să deducă donațiile către cluburi sportive selectate. Conform relatării, mecanismul a direcționat miliarde de euro către cluburi sprijinite de guvern și către proiecte de construcții administrate de apropiați ai premierului, pe fondul criticilor legate de utilizarea fondurilor într-un stat descris ca fiind cel mai corupt din Uniunea Europeană. Orban a apărat programul într-un interviu din 2020 pentru Nemzeti Sport, argumentând că a creat o legătură între mediul de afaceri și sport și că investițiile în infrastructură pentru copii nu ar trebui regretate. În paralel, Fidesz ar fi extins această influență și în afara granițelor, inclusiv în România, Slovacia și Serbia, în comunități unde etnicii maghiari au drept de vot în alegerile din Ungaria, prin investiții în infrastructura fotbalistică locală. În acest context este menționată Academia Puskas, fondată în 2007 și prezentată ca fiind finanțată și controlată de Orban, precum și stadionul Pancho Arena din Felcsut, localitatea natală a premierului, cu 3.800 de locuri, adică dublul populației orașului. Publicația amintește și de rolul simbolic al finalei Ligii Campionilor, programată la Budapesta pe 30 mai, pe Arena Puskas, eveniment văzut de unii analiști ca o posibilă validare a proiectului politic construit în jurul sportului, dar care ar putea căpăta o semnificație opusă dacă Orban pierde alegerile. [...]
Cristian Tudor Popescu l-a criticat dur pe președintele Nicușor Dan , după conferința de presă de la Cotroceni privind numirea șefilor marilor parchete, potrivit Adevărul . Gazetarul a spus că discursul șefului statului ar reflecta „decizii controversate și fracturi de logică” și a afirmat că regretă că l-a votat. Conferința a avut loc miercuri, 8 aprilie, la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretele pentru numirea conducerii marilor parchete, precizând că au fost validate toate propunerile, cu o singură excepție: candidatura lui Gill Julien Grigore Iacobici pentru funcția de adjunct al DIICOT, care a fost respinsă. În aceeași conferință, președintele a susținut că a acționat în baza mandatului primit și că decizia luată este „corectă”. La scurt timp după eveniment, Cristian Tudor Popescu a reacționat pe Facebook, criticând atât argumentația folosită de președinte, cât și contextul politic invocat în discurs. În postare, CTP a contestat exemplul dat de Nicușor Dan în legătură cu Giovanni Falcone și a legat problema de faptul că ministrul Justiției ar fi „pesedist” și „plagiator”, pe care îl descrie drept „executant întocmai și la timp al poruncilor Partidului”. „Nu mai am putere să fac analiza critică a șirului înfiorător de prostiri în față și coimăneli care au urmat. Ca susținător în alegeri și votant al dlui Dan, n-o să-l întreb caragialește: «Amice, ești idiot?», că acum e președinte, dar pot să-l întreb, ca pe un matematician: cam cât ați calculat că suntem de idioți cei care v-am votat?”, a scris Cristian Tudor Popescu. [...]
