Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orbán susține că „haosul domnește” în Europa, pe fondul tensiunilor din UE legate de prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, potrivit Magyar Nemzet.
Declarațiile au fost făcute pe 13 martie, la Forumul anual al reprezentanților țărilor din Bazinul Carpatic, organizat la Budapesta. Premierul ungar a spus că a ajuns la această concluzie după întâlniri repetate cu lideri europeni, inclusiv la summiturile Consiliului European de la Bruxelles.
„Transformări profunde au loc în lume. Numărul amenințărilor a crescut, iar în imediata noastră apropiere — unde trebuie să modelăm viitorul maghiarilor, adică în Europa — haosul domnește”, a declarat Orbán, potrivit Magyar Nemzet.
În același discurs, Orbán a acuzat conducerea Uniunii Europene că nu se adaptează la „noua ordine mondială” și că încearcă să funcționeze după reguli vechi, spre deosebire de Statele Unite. El a susținut că UE nu reușește să-și definească o poziție în acord cu noile realități geopolitice și a îndemnat la renunțarea la logica „lumii” de acum unu-doi ani.
Contextul imediat este unul cu miză politică și economică pentru UE: Ungaria și Slovacia blochează reînnoirea sancțiunilor europene împotriva Rusiei, care expiră pe 15 martie. Dacă nu sunt prelungite, persoanele aflate pe lista de sancțiuni, inclusiv președintele rus Vladimir Putin, ar urma să fie automat eliberate de restricții, conform Euronews.
Disputa este legată, între altele, de oprirea livrărilor de petrol prin conducta Druzhba, întrerupte la finalul lunii ianuarie, mai notează Euronews. În acest cadru, Orbán i-a cerut anterior președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o revizuire a sancțiunilor privind energia rusească, iar Budapesta blochează și un împrumut UE de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, condiționând poziția de reluarea livrărilor de petrol, potrivit informațiilor din textul sursă. În plan intern, mișcările lui Orbán au loc înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, în condițiile în care partidul de opoziție Tisza conduce în sondaje, conform aceluiași material.
Recomandate
Viktor Orbán acuză noul guvern din Ungaria că a început „jefuirea sistematică” prin măsuri care ar crește costurile creditelor și ar pune presiune pe populație , potrivit Profit . Miza politică a mesajului este una cu efect economic direct: fostul premier leagă schimbările de politică publică de scumpirea finanțării pentru gospodării și cere mobilizare împotriva deciziilor executivului condus de partidul Tisza . Într-un interviu pentru portalul index.hu, liderul Fidesz a comparat primele măsuri ale guvernului său din 2010 – impozitarea băncilor și folosirea veniturilor „pentru oameni” – cu primele decizii ale actualului guvern, pe care le descrie ca fiind în defavoarea populației. În prim-plan a pus eliminarea plafonării ratei dobânzii la creditele ipotecare, pe care a rezumat-o drept o măsură care „ia bani de la oameni”. Ținta: dobânzile la creditele ipotecare și pactul UE privind migrația Orbán a cerut partidului său să forțeze guvernul să renunțe la două direcții pe care le consideră problematice: implementarea pactului Uniunii Europene privind migrația ; eliminarea plafonării ratei dobânzii la creditele ipotecare. În același timp, a criticat propunerile de reducere a salariilor primarilor și parlamentarilor, pe care le-a numit „ipocrizie” și „propagandă comunistă grosolană”, argumentând că administrația are nevoie de funcționari publici calificați, atrași prin salarii competitive, nu prin tăieri, relatează Agerpres. „Jefuirea sistematică” și apelul la o „mișcare patriotică” Potrivit lui Orbán, „jefuirea sistematică” a țării ar fi început și ar urma să devină „clar vizibilă” până în toamnă, însă susține că populația va tolera situația „în tăcere”. În acest context, fostul premier a vorbit despre lansarea unei „mișcări patriotice serioase” pentru a „preveni jefuirea” Ungariei. Răspuns la acuzațiile de corupție și planuri pentru Fidesz Orbán a respins acuzațiile de corupție care vizează foști responsabili ai administrației sale, susținând că este o „dinamică normală” după o înfrângere electorală. El a mai spus că „insinuările, zvonurile și calomniile” au fost eficiente în campanie, în timp ce răspunsurile „bazate pe fapte” nu au avut același impact, admițând că Fidesz nu a găsit „calea corectă” și nu a fost suficient de inovator în „mobilizarea online”. În privința viitorului partidului, Orbán a invocat nevoia de înnoire și întinerire, afirmând că schimbarea generațională a început deja în grupul parlamentar. A explicat că nu și-a ocupat locul în parlament și că a preluat conducerea partidului doar pentru un an, „ca să rezolve problema Fidesz”, după care „tinerii membri pot prelua conducerea”. [...]
Donald Trump a condiționat sprijinul pentru Ucraina de ajutor european în dosarul Iran , conturând la G7 un schimb de tip „Ucraina pentru Iran” care poate muta costuri și riscuri operaționale către aliații europeni, potrivit Politico . La reuniunea G7 de la Évian-les-Bains (Franța), liderii au intrat în discuții pregătiți pentru tensiuni cu președintele SUA pe tema Iranului și a războiului din Ucraina, dar au ieșit din prima zi completă de negocieri „neașteptat de optimiști” în privința relației cu Casa Albă, potrivit a doi diplomați seniori ai UE. Aceștia au indicat că optimismul a redus și temerile că summitul NATO de luna viitoare din Turcia ar putea deraia. Miza imediată, conform relatării, este conturarea unui aranjament în care Trump ar susține Europa pe Ucraina în schimbul sprijinului european pentru stabilizarea unui acord de încetare a focului cu Iranul și pentru securizarea Strâmtorii Hormuz — rută maritimă majoră, a cărei posibilă închidere în timpul războiului cu Iranul a dus la creșterea accentuată a prețurilor la energie. Semnal pe sancțiuni, dar cu „preț” în negocieri După o întâlnire de 70 de minute cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și alți lideri, Trump a anunțat că SUA vor reimpune sancțiuni asupra sectorului petrolier al Rusiei. Totuși, diplomați citați de publicație avertizează că președintele american a mai făcut declarații favorabile Ucrainei în trecut, pentru ca ulterior să revină asupra lor. Cancelarul german Friedrich Merz a descris discuțiile cu Trump drept un motiv de „optimism”, într-un mesaj care sugerează o detensionare temporară a relației transatlantice, în pofida disputelor punctuale ale lui Trump cu mai mulți lideri G7. Ce cere Washingtonul: sprijin pentru acordul cu Iranul și deminarea Hormuz Potrivit a doi diplomați seniori care au urmărit schimburile dintre lideri, Trump și-a presat partenerii din G7 să: susțină acordul său cu Iranul; ofere ajutor pentru deminarea Strâmtorii Hormuz, înainte ca vicepreședintele JD Vance să ajungă la Geneva pentru finalizarea acordului de încetare a focului cu Teheranul. În public, Trump a minimalizat nevoia de sprijin european, spunând că nu crede că SUA vor avea nevoie de „mult ajutor”. În spatele ușilor închise, însă, ar fi cerut atât sprijin verbal, cât și material, inclusiv capacități pentru curățarea de mine a Hormuz, potrivit unuia dintre diplomați. În schimb, același diplomat a indicat că „trebuie să existe ceva” și pe Ucraina, cu o „așteptare foarte puternică” ca Trump să rămână alături de Kiev — mesaj pe care, potrivit sursei, l-ar fi transmis liderilor. Răspunsul europenilor: disponibilitate, dar cu condiții Liderii G7 ar fi semnalat că sunt pregătiți să ajute, însă „sub anumite condiții”. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că desfășurarea navelor de deminare „trebuie cerută și dorită” de Statele Unite și apoi de Iran și Oman, părțile implicate în acord. Context: de la anxietate la „armistițiu” politic înainte de NATO Cu o zi înainte, Trump declanșase „un val de anxietate” sugerând că pactul Washington–Teheran i-ar permite să-și refocalizeze atenția pe un acord de pace Rusia–Ucraina. Temerea, potrivit relatării, era că ar putea anula luni de eforturi ale aliaților Ucrainei de a crește presiunea asupra Moscovei, mai ales după o convorbire telefonică de aproape o oră cu Vladimir Putin, care a alimentat suspiciuni că Trump ar putea reveni la presiuni asupra Kievului pentru cedări teritoriale. În paralel, liderii europeni au încercat să-l țină pe Trump „angajat” în formatul G7, inclusiv printr-o ofensivă de curtoazie menită să evite o repetare a situației de anul trecut, când Trump a plecat mai devreme de la summit. Ținta politică, potrivit sursei, este menținerea SUA „în tabăra occidentală” înaintea summitului NATO de luna viitoare, programat la Ankara. [...]
AUR condiționează orice vot pentru Guvern de intrarea la putere și împinge scenariul anticipatelor , potrivit Adevărul . Prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu , spune că formațiunea nu va susține prin vot un executiv din care nu face parte, iar singura variantă acceptată pentru participarea la guvernare ar fi una în care premierul este desemnat din interiorul AUR. Dungaciu a afirmat că, în acest moment, nu există discuții între AUR și președintele Nicușor Dan privind susținerea unui nou Executiv. Totodată, el a susținut că AUR nu a fost contactat pentru negocieri legate de o eventuală susținere parlamentară a Guvernului Veștea și că nu există „nicio comunicare” pe această temă între formațiune și celelalte partide. „Nu a fost nicio discuție cu partidul nostru, nu ne-a căutat nimeni ca să discute cu partidul nostru. Prin urmare, discuția din punctul nostru de vedere nu se pune.” Miza: majoritate parlamentară mai greu de construit fără voturile AUR Poziția anunțată de Dungaciu ridică o barieră explicită în ecuația parlamentară: AUR exclude sprijinul pentru un guvern minoritar sau majoritar dacă nu primește acces la guvernare și portofoliul de premier. În declarațiile sale, liderul AUR a insistat că această linie nu se schimbă, indiferent de formula propusă. „Nu se pune problema să votăm un guvern din care nu facem parte, că e minoritar, că e majoritar și lucrul ăsta nu se va schimba.” În același timp, Dungaciu a criticat partidele din actualul spectru guvernamental, pe care le-a descris ca fiind într-o stare de „improvizație politică”, susținând că nu au „nicio soluție în realitate”. Anticipatele, prezentate drept ieșire din blocaj, dar cu condiții procedurale AUR își reafirmă și susținerea pentru alegeri anticipate , pe care le consideră o soluție la blocajul politic. Dungaciu a argumentat că declanșarea anticipatelor presupune existența unui președinte „în funcție” și a spus că partidul nu ar vrea să „perturbe procesul” prin suprapunerea cu o eventuală suspendare a președintelui. El a precizat că decizia de a prioritiza anticipatele a fost luată în urma unui BNC (for intern al partidului) care „tocmai s-a încheiat” și a adăugat că AUR nu poate realiza singur acest demers, fiind necesar sprijinul și altor partide din Parlament pentru ca scenariul să aibă șanse de reușită. [...]
PNL își menține refuzul de a vota învestirea Guvernului Veștea, ceea ce prelungește blocajul politic și împinge discuția spre reluarea consultărilor la Cotroceni pentru o formulă „asumată” de majoritatea parlamentară, potrivit Agerpres . Secretarul general al PNL, Dan Motreanu , a transmis marți, după expirarea ultimatumului dat de partid premierului desemnat Adrian Veștea , că parlamentarii liberali nu vor susține votul de învestitură și îi cer acestuia să renunțe la nominalizare. Ultimatumul a expirat la ora 10:00. Într-o postare pe Facebook, Motreanu a invocat decizia Biroului Politic Național de a nu guverna cu PSD și a susținut că desemnarea lui Veștea ar fi fost făcută „în afara PNL”, fără consultarea partidului. El a avertizat că orice membru PNL care acceptă funcția de ministru sau prim-ministru fără mandat de partid va fi exclus. Miza imediată: reluarea consultărilor și scenariul unui guvern minoritar PNL cere președintelui României să convoace noi consultări pentru identificarea „unei soluții clare și asumate”. Motreanu a mai afirmat că opțiunile ar trebui analizate „transparent”, inclusiv varianta unui guvern minoritar, pe baza unui „acord național” care să asigure stabilitatea. Răspunsul premierului desemnat Adrian Veștea a anunțat marți dimineața, după expirarea ultimatumului, că nu își schimbă poziția și nu își va depune mandatul de premier desemnat. [...]
Germania încearcă să dezamorseze tensiunile cu SUA la G7, după retragerea a 5.000 de militari americani din Germania , iar cancelarul Friedrich Merz a folosit un gest simbolic în relația cu Donald Trump, potrivit news.ro . În prima zi a summitului G7 de la Évian-les-Bains (Franța) , Merz i-a oferit președintelui american un tricou al echipei Germaniei, inscripționat „Trump 47”, o trimitere la faptul că miliardarul este al 47-lea președinte al Statelor Unite. Merz a publicat pe X imagini de la momentul înmânării cadoului și a transmis un mesaj de felicitare „cu puțină întârziere”, adăugând că „până la urmă suntem în aceeași echipă”. Trump a pozat ținând tricoul, apoi l-a împăturit și l-a pus deoparte. Contextul: schimb de replici pe tema Iranului și o decizie cu impact militar Gestul vine după un episod tensionat între cei doi lideri, pe fondul discuțiilor legate de războiul din Iran. La finalul lunii aprilie, Merz declara că Statele Unite „n-au în mod vizibil nicio strategie” și că ar fi fost „umilite” de Teheran în negocieri. În relatarea news.ro, Trump a interpretat declarațiile drept un afront și a decis ulterior retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, acuzându-l pe cancelarul german că „nu știe ce spune”. Berlinul a încercat apoi să evite escaladarea, susținând că relațiile dintre cei doi rămân „bune și neschimbate”. Publicația notează că anunțul de duminică privind „pista unui acord” între Iran și Statele Unite ar fi putut contribui la calmarea tensiunilor. Miza summitului: Iran și Ucraina, pe agenda G7 Războiul din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina sunt descrise ca teme importante ale summitului G7, care a început marți. În acest context, cadoul oferit de Merz este prezentat ca o posibilă încercare de reconciliere, după deteriorarea recentă a relației bilaterale. Nu este primul gest de acest tip News.ro amintește că Merz i-a mai acordat atenții lui Trump și în trecut. Anul trecut, Trump ar fi primit o crosă de golf și o copie înrămată în aur a actului de naștere al bunicului său patern, care a crescut în vestul Germaniei înainte de a emigra în SUA, potrivit tabloidului The New York Post. De această dată, alegerea unui tricou de fotbal are și o componentă de context: SUA găzduiesc în prezent Cupa Mondială, însă Trump „este departe de a fi un fan al fotbalului”, mai notează sursa. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea spune că miercuri depune la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare , un pas care deblochează calendarul de învestire și pune presiune pe partide să își asume rapid o majoritate, potrivit Digi24 . Veștea a declarat marți seară, la România TV, că va transmite „în cursul zilei de mâine” atât lista cu miniștrii propuși, cât și programul de guvernare, invocând nevoia de „eficiență” și evitarea pierderii de timp. Informația este atribuită de Digi24 agenției News.ro. Ce știm despre componența cabinetului Premierul desemnat a evitat să ofere o listă de nume, argumentând că nu ar fi „corect” să anunțe doar o parte dintre propuneri înainte de a fi stabilite toate portofoliile. Totuși, a indicat câteva repere: în viitorul cabinet ar urma să se regăsească membri ai PNL; singurul nume menționat explicit este Alexandru Nazare , pe care Veștea spune că îl dorește în continuare ministru al Finanțelor Publice. De ce contează: Finanțele rămân un punct sensibil în negocieri Faptul că Veștea a ales să nominalizeze public doar portofoliul Finanțelor sugerează că această poziție este tratată ca element de stabilitate în formula guvernamentală, în timp ce restul împărțirii ministerelor rămâne în negociere. În lipsa altor nume, rămâne neclar ce echilibru politic va rezulta și cât de rapid poate fi obținut sprijinul necesar în Parlament. Următorul pas, odată depuse documentele, este declanșarea procedurilor parlamentare pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură , însă Digi24 nu oferă un calendar detaliat pentru aceste etape. [...]
