Știri
Știri din categoria Politică

Viktor Orbán i-a atacat pe protestatarii care l-au huiduit la Győr, acuzându-i că „apără interesele Ucrainei”. Incidentul a avut loc vineri seară, într-un oraș considerat de ani buni un fief electoral al partidului de guvernământ Fidesz, pe fondul unei campanii electorale tensionate înaintea alegerilor parlamentare din 2026.
În centrul orașului, sute de activiști ai partidului de opoziție Tisza s-au adunat înaintea discursului premierului, scandând lozinci antiguvernamentale și cerând explicații legate de corupție și situația economică, notează HVG.hu. Tensiunile au crescut după ce grupuri de bărbați îmbrăcați în negru, fără însemne de identificare, au blocat calea protestatarilor, iar liderul opoziției, Péter Magyar, a susținut că ar fi fost provocatori aduși de Fidesz pentru intimidare.

În aceste condiții, Orbán a încercat să își țină discursul, însă a fost întrerupt de fluierături și strigăte. Premierul a reacționat acuzându-i pe contestatari că susțin Ucraina în detrimentul Ungariei și că ar urmări transferarea fondurilor naționale către statul vecin.
Materialul mai arată că Győr ar putea să își schimbe opțiunea politică: un sondaj citat indică 40,5% intenții de vot pentru Fidesz, față de 36% pentru Tisza. În acest context, Orbán, aflat la putere de 16 ani, se confruntă cu o opoziție mai puternică decât în ciclurile electorale anterioare, iar Tisza, condus de Péter Magyar, este prezentat ca având șanse să obțină o majoritate constituțională.
Pe fundalul campaniei, articolul amintește și de acuzații privind implicarea Rusiei în alegerile din Ungaria. Serviciile ruse de informații ar fi discutat un plan de a înscena un atentat asupra lui Orbán pentru a influența campania, iar alte investigații menționate de Libertatea vorbesc despre presupuse operațiuni ale GRU în Ungaria și despre controverse legate de cumpărarea voturilor, inclusiv prin pachete alimentare sau sume mici de bani, relatează Transtelex.
Recomandate

PSD ia în calcul să susțină un premier din afara partidului, Eugen Tomac , ceea ce ar redesena negocierile pentru formarea Guvernului , potrivit HotNews , care citează surse social-democrate și din Administrația Prezidențială. Miza este una de arhitectură politică: un nume acceptabil pentru PSD, dar contestat de USR, poate bloca sau accelera conturarea unei majorități. Surse din PSD susțin că președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe în această săptămână candidatul la funcția de prim-ministru, iar în partid „se conturează” o susținere pentru Tomac, cu condiția unei consultări interne înainte de o acceptare oficială. În același timp, varianta Tomac ar fi „respinsă clar” de USR, conform informațiilor publicate. De ce contează numele Tomac în ecuația majorității Eugen Tomac este lider PMP și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii de pretutindeni (numire făcută în octombrie 2025). În prezent, el este la al doilea mandat de europarlamentar (din iulie 2019) și activează în grupul Renew Europe, alături de Dan Barna și Vlad Voiculescu (USR). Dacă PSD ar merge pe această opțiune, ar rezulta un scenariu în care un premier asociat cu zona Traian Băsescu–PMP și cu Administrația Prezidențială ar putea obține sprijinul celui mai mare partid, dar fără consens în tabăra reformistă (USR), ceea ce complică formarea unei coaliții stabile. Profil politic și funcții anterioare Potrivit descrierii de pe site-ul Administrației Prezidențiale, Tomac are peste 20 de ani de experiență politică națională și europeană și a susținut proiecte legate de diaspora și comunitățile istorice, precum și inițiative privind integrarea Republicii Moldova în UE. În Parlamentul European , este membru în mai multe structuri, între care: Comisia pentru Cultură și Educație; Comisia pentru ocuparea forței de muncă; Comisia specială pentru Scutul democrației europene; Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE–Republica Moldova; Adunarea Parlamentară Euronest. La nivel național, a fost parlamentar între 2012 și 2019. În 2009–2012 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, apoi consilier de stat în Cancelaria Președintelui, în perioada în care președinte era Traian Băsescu. În 2006–2007 a fost expert în Administrația Prezidențială pe relația cu românii de pretutindeni. Disputa pentru șefia PMP și situația patrimonială În vara lui 2025, Tribunalul București a tranșat disputa pentru conducerea PMP în favoarea lui Tomac, într-un conflict cu Cristian Diaconescu, instanța stabilind definitiv înregistrarea congresului din februarie 2022 în care Tomac fusese ales președinte, potrivit Mediafax. În declarația de avere din 2024, Tomac menționează, între altele, terenuri în Constanța și Neamț, două proprietăți în Belgia (un apartament în Bruxelles și o casă în Charleroi), două autoturisme, economii/investiții de aproximativ 130.000 de euro (aprox. 650.000 lei) și criptomonede de aproximativ 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei), precum și datorii și credite, inclusiv împrumuturi bancare de aproape 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei). Ce alte variante sunt vehiculate Pe lista numelor discutate pentru funcția de premier mai apar, potrivit sursei: Radu Burnete, consilier prezidențial (alături de care Tomac este indicat ca favorit); Delia Velculescu, șefă a misiunii FMI în Africa de Sud; Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor; Șerban Matei, director al Direcției de Relații Internaționale din BNR. În acest context, decizia președintelui și poziționările partidelor, în special consultarea internă din PSD și opoziția USR față de varianta Tomac, devin decisive pentru calendarul și formula viitorului Guvern. [...]

Partidele au cheltuit în 2025 mai mult decât au încasat, deși au primit subvenții de 232 milioane de lei , iar cea mai mare parte a banilor publici s-a dus către „presă și propagandă”, potrivit unei radiografii citate de Digi24 , bazată pe un raport Expert Forum . În total, partidele politice și organizațiile minorităților naționale au raportat venituri de aproximativ 705 milioane de lei și cheltuieli de 731 milioane de lei. Din veniturile totale, circa 323 de milioane de lei au fost declarate de formațiuni, restul revenind organizațiilor minorităților naționale. La cheltuieli, din totalul de 731 milioane de lei, 402 milioane de lei au fost declarate de partidele politice. Subvențiile: cine a luat cei mai mulți bani În 2025, opt formațiuni au primit subvenții în valoare totală de 232 milioane de lei. Cele mai mari sume au revenit: PSD: 76,9 milioane de lei AUR: 45,5 milioane de lei PNL: 41,9 milioane de lei USR: 29,8 milioane de lei S.O.S România: 19,8 milioane de lei POT: 15,9 milioane de lei PMP: 1 milion de lei Forța Dreptei: 1 milion de lei Cheltuieli din subvenții și direcția banilor În același an, cheltuielile partidelor s-au ridicat la 244 de milioane de lei. La nivel de partid, sumele raportate de Digi24 sunt: PSD: 97 milioane de lei PNL: 41 milioane de lei AUR: 39,9 milioane de lei USR: 37,4 milioane de lei S.O.S România: 16,8 milioane de lei POT: 8,5 milioane de lei Cea mai mare parte a fondurilor a fost direcționată către presă și propagandă (117 milioane de lei). Alte categorii importante de cheltuieli au fost personalul (27 milioane de lei) și investițiile în bunuri mobile și imobile (aproape 22 milioane de lei). Pentru organizarea de activități politice s-au cheltuit 13 milioane de lei, iar pentru consultanță politică 11 milioane de lei. Cine a depășit subvenția primită Potrivit sursei citate, trei partide au cheltuit în 2025 mai mult decât au primit: PSD și USR (câte 126%) și PMP (135%). În același timp, POT a cheltuit 54% din banii primiți, PNL 98%, AUR 88%, iar S.O.S România 85%. [...]

Kelemen Hunor spune că un guvern tehnocrat ar rămâne rapid fără sprijin parlamentar , ceea ce ar bloca deciziile Executivului și ar crea un avantaj politic pentru AUR, potrivit Digi24 . Liderul UDMR a avertizat că o astfel de formulă „nu va rezista nici până în octombrie”, în lipsa unei majorități asumate. Miza, în lectura UDMR, este una de funcționare a guvernării: fără o susținere politică „transparentă și predictibilă” în Parlament, un executiv tehnocrat ar deveni vulnerabil imediat după instalare, pe fondul repoziționării partidelor în opoziție. De ce contează: stabilitatea politică devine condiție pentru guvernare Kelemen Hunor a spus că, înainte de a discuta condiții de susținere, este esențial ca președintele Nicușor Dan să facă o primă nominalizare de premier, pentru ca partidele să poată evalua dacă sprijină viitorul guvern. În acest context, el a invocat numele lui Eugen Tomac , despre care a afirmat că este „o personalitate politică cunoscută”, dar a insistat că UDMR nu poate avansa un vot fără discuții și fără a ști ce își propune un premier desemnat. UDMR respinge un guvern minoritar fără sprijin explicit Liderul UDMR a indicat că participarea formațiunii într-un guvern minoritar, fără o susținere clară în Parlament, este „puțin probabilă”. În schimb, a descris drept necesară o formulă politică sprijinită de o majoritate, enumerând ca posibile combinații mai multe partide, inclusiv USR și PNL, pe lângă PSD și UDMR. Argumentul împotriva tehnocraților: opoziție generalizată și câștig pentru AUR În scenariul unui guvern tehnocrat, Kelemen Hunor susține că „a doua zi toată lumea va fi în opoziție”, ceea ce ar complica guvernarea și ar lăsa executivul „singur”. El a legat acest tip de instabilitate de un efect politic direct: „Așa s-a întâmplat și data trecută și cine a beneficiat dintr-o astfel de situație? Atunci PSD, acuma AUR va beneficia dintr-un guvern tehnocrat.” Totodată, a afirmat că „fără o responsabilitate directă n-ai politică, n-ai cum să guvernezi”, reiterând că UDMR nu vede viabilă varianta unui guvern minoritar fără susținere politică explicită. Ce urmează, potrivit declarațiilor Kelemen Hunor anticipează că „prima încercare va trece”, pe motiv că în acest moment există o presiune generală pentru instalarea unui guvern la Palatul Victoria. În viziunea sa, un guvern politic ar presupune „restabilirea coaliției vechi” și un orizont de funcționare până în 2028 sau, cel puțin, până în 2027, pentru a evita lipsa de coerență și ciclurile rapide de repoziționare în opoziție. [...]

Întârzierea desemnării premierului menține incertitudinea politică , iar scenariile vehiculate la Cotroceni riscă să complice formarea unei majorități parlamentare, potrivit HotNews . La trei săptămâni de la demiterea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan amână anunțarea premierului desemnat, în condițiile în care surse din Administrația Prezidențială au declarat că nu va exista un anunț marți. În paralel, în mediul politic circulă mai multe nume pentru funcția de prim-ministru: Eugen Tomac (președintele PMP), consilierul prezidențial Radu Burnete, Delia Velculescu (șefa misiunii FMI în Africa de Sud), ministrul interimar al Finanțelor Alexandru Nazare și Șerban Matei de la Banca Națională a României. Reacția lui Ludovic Orban: „petardă politică” și „cacealma” Fostul premier Ludovic Orban, liderul Forța Dreptei, a criticat dur varianta Eugen Tomac. Orban susține că o eventuală desemnare a acestuia ar fi o asumare strict personală a președintelui, în contextul în care Tomac a fost numit consilier onorific al lui Nicușor Dan în octombrie 2025. Într-o intervenție la Digi24 , Orban a spus că ar fi „o umilință supremă” pentru PSD să susțină un candidat precum Tomac, pe care îl descrie drept „produsul politic” al lui Traian Băsescu. Totodată, Orban a cerut o „soluție serioasă” din partea președintelui și a avertizat că o astfel de propunere ar fi neserioasă: „Altfel, nu e președinte jucător, e președinte jucător la cacealma, dacă vine cu astfel de soluții. Asta ar fi o petardă politică, o propunere neserioasă care în niciun caz nu ar veni în întâmpinarea intențiilor declarate de a putea învesti un guvern care să asigure”. Miza: majoritate parlamentară și precedentul „candidaților scoși din joben” Orban a calificat o eventuală nominalizare de acest tip drept „experiment politic” și a pus sub semnul întrebării posibilitatea desemnării unui premier fără legătură cu partidele parlamentare și fără un acord explicit. „Spuneți-mi când în istoria desemnării de candidați la funcția de prim-ministru, un președinte a scos din joben un candidat la prim-ministru care să aibă nicio legătură cu niciunul dintre partidele parlamentare, fără să aibă un acord explicit”. Ca argument, el a invocat exemple din trecut: Mugur Isărescu , acceptat și susținut de partidele parlamentare după căderea guvernului Radu Vasile, și cazul din 2021, când Dacian Cioloș a fost desemnat ca propunere oficială din partea USR, chiar dacă nu avea șanse reale de a forma o majoritate. [...]

Un proiect finanțat din bani publici prin CNI a devenit subiect de dispută politică , după ce eurodeputatul PSD Dragoș Benea a reclamat arborarea steagurilor Ungariei și a Ținutului Secuiesc în vecinătatea Cetății Rákóczi din Ghimeș, la evenimentul de finalizare a reabilitării obiectivului, potrivit G4Media . Investiția a fost de 1,3 milioane de euro (aprox. 6,5 milioane lei) și a fost asigurată de Compania Națională de Investiții (CNI) , companie deținută de stat prin Ministerul Dezvoltării. Miza, dincolo de disputa simbolică, este una de responsabilitate instituțională: Benea leagă incidentul de faptul că lucrările au fost plătite din fonduri publice și susține că autoritățile prezente ar fi ignorat însemnele statului român, deși „se află” în slujba acestuia și sunt plătite din bani publici. Ce a spus Dragoș Benea Într-o postare pe Facebook, liderul PSD Bacău a descris arborarea steagurilor ca un afront și a criticat oportunitatea investiției, în contextul în care statul a finanțat reabilitarea. „Cu greu putem găsi un afront mai mare adus imaginii noastre, ca români, mai ales în condiţiile în care în imediata vecinătate a cetăţii au fluturat steaguri ale Ungariei sau ale Ţinutului Secuiesc, o entitate politico-administrativă fictivă.” „E o formă grosolană de lipsă de loialitate faţă de România şi Guvernul ei, care a susţinut lucrările de reabilitare deşi, dacă e să gândim onest, nu putem spune că asta ar fi fost tocmai o urgenţă naţională.” Pe cine acuză și ce invocă Benea afirmă că prefectul USR al județului Bacău și președintele social-democrat al Consiliului Județean Bacău ar fi ignorat situația. În același mesaj, el critică și primarii prezenți la eveniment, susținând că nu au purtat eșarfa tricoloră, despre care spune că trebuie purtată „conform legii” atunci când reprezintă unitățile administrativ-teritoriale în cadru oficial. „Nu există un combustibil mai bun pentru extremism decât tipul de aroganţă vădit de evenimentul de la Ghimeş, unde, cu mic, cu mare, autorităţile au sfidat tocmai însemnele statului în slujba căruia au jurat că se află şi care îi şi plătește pentru asta.” Context: cine a fost prezent la eveniment Potrivit imaginilor publicate de Benea, la eveniment au participat și lideri UDMR, între care vicepremierul Tánczos Barna și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila. Informațiile sunt relatate de Agerpres, preluate de G4Media. [...]

Traian Băsescu a redobândit cetățenia Republicii Moldova , printr-un decret semnat marți de președinta Maia Sandu , o decizie cu miză politică în relația Chișinău–București și în discursul proeuropean al actualei conduceri de la Chișinău, potrivit Mediafax . Maia Sandu a anunțat că, „de azi”, fostul președinte al României este „nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru” și i-a transmis mesajul: „Vă așteptăm acasă!”. Într-o postare pe Facebook, șefa statului a explicat că demersul ar fi o „corectare” a unei „nedreptăți” și a invocat sprijinul acordat de Băsescu Republicii Moldova, inclusiv în chestiuni legate de identitate, limbă și orientarea europeană. Reacția lui Traian Băsescu: UE și reunificare Traian Băsescu a confirmat că a primit cetățenia prin „Decretul Nr.629-X, din data de 26.05.2026”, semnat de Maia Sandu, și i-a mulțumit acesteia. Totodată, fostul președinte a afirmat că rămâne „devotat cauzei integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană” și „în egală măsură cauzei reunificării țării și a poporului român”. Context: cetățenie acordată în 2016, retrasă ulterior de Igor Dodon Băsescu a devenit cetățean al Republicii Moldova în noiembrie 2016, când a depus jurământul la Ambasada Republicii Moldova de la București; la aceeași dată a primit cetățenia și Maria Băsescu. Ulterior, cetățenia lui Traian Băsescu a fost retrasă printr-o decizie a fostului președinte Igor Dodon, care a susținut că aceasta ar fi fost obținută prin încălcarea legii. Potrivit informațiilor din articol, Maria Băsescu nu și-a pierdut niciodată cetățenia acordată în 2016. [...]