Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orbán i-a atacat pe protestatarii care l-au huiduit la Győr, acuzându-i că „apără interesele Ucrainei”. Incidentul a avut loc vineri seară, într-un oraș considerat de ani buni un fief electoral al partidului de guvernământ Fidesz, pe fondul unei campanii electorale tensionate înaintea alegerilor parlamentare din 2026.
În centrul orașului, sute de activiști ai partidului de opoziție Tisza s-au adunat înaintea discursului premierului, scandând lozinci antiguvernamentale și cerând explicații legate de corupție și situația economică, notează HVG.hu. Tensiunile au crescut după ce grupuri de bărbați îmbrăcați în negru, fără însemne de identificare, au blocat calea protestatarilor, iar liderul opoziției, Péter Magyar, a susținut că ar fi fost provocatori aduși de Fidesz pentru intimidare.
În aceste condiții, Orbán a încercat să își țină discursul, însă a fost întrerupt de fluierături și strigăte. Premierul a reacționat acuzându-i pe contestatari că susțin Ucraina în detrimentul Ungariei și că ar urmări transferarea fondurilor naționale către statul vecin.
Materialul mai arată că Győr ar putea să își schimbe opțiunea politică: un sondaj citat indică 40,5% intenții de vot pentru Fidesz, față de 36% pentru Tisza. În acest context, Orbán, aflat la putere de 16 ani, se confruntă cu o opoziție mai puternică decât în ciclurile electorale anterioare, iar Tisza, condus de Péter Magyar, este prezentat ca având șanse să obțină o majoritate constituțională.
Pe fundalul campaniei, articolul amintește și de acuzații privind implicarea Rusiei în alegerile din Ungaria. Serviciile ruse de informații ar fi discutat un plan de a înscena un atentat asupra lui Orbán pentru a influența campania, iar alte investigații menționate de Libertatea vorbesc despre presupuse operațiuni ale GRU în Ungaria și despre controverse legate de cumpărarea voturilor, inclusiv prin pachete alimentare sau sume mici de bani, relatează Transtelex.
Recomandate
Lideri din UE speră ca alegerile din Ungaria să oprească veto-urile lui Viktor Orban , potrivit Reuters , care relatează că scrutinul din 12 aprilie va fi urmărit atent în capitalele europene. Miza, din perspectiva Bruxelles-ului, este dacă Budapesta va înceta să blocheze decizii considerate esențiale, în special sprijinul financiar pentru Ucraina și pachetele de sancțiuni. În același timp, oficiali europeni intervievați de Reuters spun că nu se așteaptă la o schimbare completă de direcție chiar dacă Orban pierde. Alegerile din 12 aprilie și scenariul unei schimbări de guvern Majoritatea sondajelor de opinie indică faptul că partidul naționalist Fidesz, aflat la putere din 2010, ar putea pierde în fața partidului de centru-dreapta Tisza, condus de Peter Magyar, notează Reuters. Alegerile sunt privite ca un posibil punct de inflexiune pentru modul în care Ungaria se raportează la deciziile comune ale UE. Orban, care menține relații cordiale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și este aliat apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, a iritat frecvent partenerii europeni. Cel mai recent episod menționat de Reuters este blocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, gest care a amplificat tensiunile în interiorul Uniunii. De ce s-a ajuns la o ruptură: Ucraina, sancțiuni și veto-ul Ungariei Un diplomat european a descris blocarea împrumutului pentru Ucraina drept momentul decisiv al deteriorării relației, arată Reuters. „Acesta a fost paiul care a rupt spatele cămilei”, a spus un diplomat UE. „Din partea noastră, speranța de a-l aduce pe Orban la rațiune a dispărut.” Diplomați din mai multe guverne UE afirmă că, dacă Orban pierde, speră la încetarea blocajelor Ungariei asupra unor politici care includ împrumutul pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și măsuri privind coloniști israelieni violenți. Pe de altă parte, dacă Orban câștigă și continuă să folosească dreptul de veto, unii oficiali anticipează o încercare de a marginaliza Ungaria în procesul decizional. Ce ar însemna o victorie a opoziției: ton diferit, nu „revoluție” Fostul premier leton Krisjanis Karins a declarat pentru Reuters că „mai la fel” nu mai este o opțiune pentru majoritatea țărilor UE, iar un oficial european de rang înalt a spus că, dacă Orban rămâne, UE va trebui să schimbe modul de lucru. Un purtător de cuvânt al guvernului ungar nu a răspuns solicitării de comentariu, potrivit agenției. În același timp, Reuters consemnează prudență la Bruxelles privind așteptările față de Peter Magyar. Vera Jourova, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, a spus că o victorie a opoziției ar „reînnoi șansa de unitate pe chestiuni de bază de securitate” în UE, însă oficiali europeni consideră că Magyar ar rămâne printre vocile sceptice în privința migrației și a aderării Ucrainei la UE. Dosarul fondurilor europene și liniile roșii ale viitorului guvern Magyar a declarat că vrea să ancoreze ferm Ungaria în UE și NATO și este interesat să deblocheze cea mai mare parte din aproximativ 17 miliarde de euro fonduri UE alocate Ungariei, înghețate de Bruxelles din cauza disputelor privind statul de drept, potrivit Reuters. Analistul Richard Demeny, de la think tank-ul Political Capital din Budapesta, a spus că nu se așteaptă la o schimbare „la 180 de grade” în relația cu UE, dar vede posibilă o relație mai constructivă cu Bruxelles-ul. Un consilier al lui Magyar a declarat, sub protecția anonimatului, că pe migrație și extinderea UE diferențele față de actuala administrație nu ar fi mari, însă ar exista o diferență de abordare: Orban ar fi folosit aceste teme ca instrument de presiune, în timp ce un guvern condus de Magyar ar susține că reprezintă „interesul ungar”. În ansamblu, Reuters descrie așteptarea dominantă din rândul mai multor oficiali europeni ca fiind una de „schimbare de atmosferă” la nivelul UE, cu speranța reducerii blocajelor, dar fără anticiparea unei repoziționări totale a Ungariei pe dosarele sensibile. Alegerile din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie și sunt urmărite atent în UE. Sondajele indică posibilitatea ca Fidesz să piardă în fața partidului Tisza, condus de Peter Magyar. UE speră la deblocarea deciziilor privind împrumutul pentru Ucraina, sancțiunile contra Rusiei și alte dosare unde Budapesta a folosit veto-ul. Chiar și cu un guvern nou, oficiali europeni nu anticipează o schimbare completă de politică, ci mai ales una de ton și de practică în negocieri. [...]
AUR își declară sprijinul pentru Viktor Orban la alegerile parlamentare din Ungaria , potrivit Antena 3 CNN , care citează presa maghiară și un interviu acordat de europarlamentarul Gheorghe Piperea. Mesajul vine înaintea scrutinului din aprilie și este prezentat ca o poziționare politică explicită a partidului condus de George Simion față de competiția internă din Ungaria. Publicația Daily News Hungary relatează că AUR îl consideră pe Orban „alegerea corectă”, consemnând declarațiile lui Piperea dintr-un interviu pentru TransTelex. În același context, europarlamentarul AUR afirmă că „nu există obiecții serioase” față de premierul ungar, deși avertizează asupra menținerii îndelungate la putere a liderilor politici, și susține că Orban ar fi „în mod clar o alegere mai bună” decât partidul de opoziție condus de Péter Magyar. Potrivit relatării, Piperea argumentează că Fidesz și AUR împărtășesc o bază ideologică comună, descrisă drept „suveraniști conservatori”, cu convergențe pe teme precum migrația, politicile familiale și atitudinea critică față de instituțiile Uniunii Europene. El reia și poziția guvernului ungar privind războiul din Ucraina, inclusiv disputele energetice cu președintele Volodimir Zelenski, și critică acțiuni ale Kievului care ar afecta tranzitul petrolului prin conducta Drujba. „Cred că noi, suveraniștii conservatori: Fidesz și AUR, din România, ne aflăm pe o poziție similară. Faptul că domnul Orban – din când în când – pune la încercare relațiile de bună vecinătate prin reînvierea unor povești seculare este cu totul altceva. Dar în multe privințe – migrație, sprijin familial, Ucraina și Zelenski – ne aflăm pe aceeași poziție. Și dacă domnul Orban câștigă alegerile, va fi obligat să coopereze cu noi, pentru că AUR este următorul partid de guvernământ din România”, a declarat Gheorghe Piperea în interviu. În același timp, jurnaliștii maghiari citați de Antena 3 CNN notează că relațiile dintre Fidesz și AUR „par din ce în ce mai complicate”, în pofida apropierii ideologice. Ca reper este menționat un moment din mai 2025, când Orban ar fi semnalat sprijin pentru George Simion, însă evoluțiile recente ar indica o răcire: politicieni AUR ar fi lipsit de la reuniuni de dreapta organizate la Budapesta, inclusiv CPAC Ungaria și mitingul „Patrioți pentru Europa”, unde reprezentanții români ar fi fost excluși. Piperea califică lipsa invitației drept o „greșeală strategică” și susține că AUR ar trebui tratat ca partener, nu marginalizat, afirmând că „în circumstanțe normale, ar trebui să fim văzuți ca parteneri, nu ținuți la distanță”. În pofida tensiunilor, el apreciază că o cooperare între forțele „suverane” din Ungaria și România ar fi, în cele din urmă, inevitabilă, cu beneficii mai mari din consolidarea cooperării economice și sociale decât din alimentarea disputelor istorice. [...]
PSD o consideră pe Diana Buzoianu „demisă” politic după prima moțiune simplă adoptată , potrivit News.ro , după declarațiile făcute de liderul partidului, Sorin Grindeanu, într-o conferință de presă la Târgoviște. Grindeanu a spus că, din perspectiva PSD, moțiunea simplă adoptată de Parlament împotriva Dianei Buzoianu, ministru al Mediului, echivalează cu o demitere și ar trebui să producă efecte în decizia premierului privind componența Guvernului. „Din punctul de vedere al PSD, doamna Buzoianu a fost demisă la prima moţiune”, a declarat Sorin Grindeanu, sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgovişte, după întâlnirea regională Sud Muntenia. În același context, liderul PSD a argumentat că un prim-ministru „responsabil” trebuie să țină cont de semnalele venite din Parlament, fie prin moțiuni simple, fie prin voturile din comisiile de specialitate la audierile miniștrilor propuși. El a susținut că ignorarea unui astfel de vot ar afecta funcționarea coaliției, precizând totodată că PSD nu a cerut ca portofoliul USR să fie redistribuit către alte partide. Grindeanu a invocat și un exemplu din județul Dâmbovița, unde, potrivit afirmațiilor sale, peste 100.000 de oameni ar fi rămas fără apă potabilă de Crăciun, susținând că lipsa de răspuns și gestionarea defectuoasă a situației ar alimenta tensiuni în coaliție și ar putea avea consecințe politice. [...]
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis un mesaj critic la adresa Guvernului , într-o postare pe Facebook interpretată ca un atac voalat la premierul Ilie Bolojan, potrivit Mediafax . Ivan, ministru PSD în Cabinetul condus de Bolojan, a făcut declarațiile în contextul consultărilor interne ale social-democraților privind viitorul partidului la guvernare. Ministrul a spus că a participat în județele Olt și Dâmbovița la întâlniri regionale ale PSD, unde ar fi discutat „deschis despre direcția partidului” și pașii următori. Fără să-l numească pe premier, Ivan a cerut o schimbare de abordare și a criticat întârzierile în luarea deciziilor. „Un lucru este clar: România nu mai are timp pentru orgolii, blocaje și jumătăți de măsură. Nu putem vorbi despre stabilitate, dacă schimbăm direcția din câteva în câteva luni. Dar nici nu putem rămâne într-o formulă în care deciziile vin greu, iar românii sunt cei care plătesc de fiecare dată costul întârzierilor.” Mesajul vine în timp ce filialele PSD din regiunea Sud Muntenia au organizat sâmbătă, la Târgoviște, o consultare despre poziționarea partidului în actuala coaliție. Rezultatul întâlnirii a fost prezentat de președintele PSD, Sorin Grindeanu, care a indicat nemulțumiri legate de modul în care funcționează guvernarea. Grindeanu a afirmat că, în urma ședinței, „lucrurile nu merg bine”, iar concluzia ar fi că PSD „trebuie să facem ceva”, invocând responsabilitatea față de populație și susținând că „de foarte multe ori intențiile noastre bune au fost ignorate”. Conform aceleiași surse, PSD derulează o consultare internă mai amplă privind viitorul partidului în coaliția de guvernare, inclusiv în formula cu premierul Ilie Bolojan și cu USR. Consultarea ar urma să se încheie în aprilie, iar decizia finală să fie comunicată după 20 aprilie. [...]
PSD Dâmbovița a votat ieșirea de la guvernare cât timp Ilie Bolojan e premier . Decizia a fost luată sâmbătă, 28 martie 2026, în cadrul unei reuniuni județene a partidului, iar votul a vizat atât continuarea participării la guvernare, cât și menținerea în „actuala Coaliție”. Votul a fost cerut de liderul PSD Dâmbovița, Corneliu Ștefan, la Conferința Județeană a Ligii Aleșilor Locali PSD, eveniment la care au participat și președintele partidului, Sorin Grindeanu, precum și mai mulți miniștri social-democrați. În intervenția sa, Corneliu Ștefan a susținut că PSD ar trebui să supună la vot rămânerea în coaliție „cu actualul prim-ministru” și a invocat nemulțumiri față de partenerii de guvernare, pe care i-a numit „partide toxice”, conform relatării. „Stimați colegi, sunteți de acord să mergem mai departe în actuala coaliție? Cine este pentru? Nimeni. Împotrivă? Deci toată lumea a votat pentru a schimba regula în coaliție”. Potrivit aceleiași surse, rezultatul a fost unanim: membrii PSD Dâmbovița prezenți au votat pentru ruperea Coaliției de guvernare și împotriva menținerii lui Ilie Bolojan în funcția de premier. În același context, Corneliu Ștefan a propus cinci teme de lucru pentru partid, între care proiecte de finanțare în sănătate și educație, reformă administrativă, reducerea numărului de parlamentari și un program pentru comunitățile locale. El a mai afirmat că „în ultimul an de zile avem un premier care a condus țara numai cu foarfeca” și a spus că PSD „decontează deciziile guvernamentale”. Sorin Grindeanu se află într-un turneu de consultări în țară privind viitorul Coaliției, după opt întâlniri regionale pe această temă, iar un vot final în partid ar urma să aibă loc pe 20 aprilie. Președintele PSD a indicat anterior trei scenarii ce vor fi discutate atunci: trecerea în opoziție, schimbarea premierului Ilie Bolojan și a ministerelor sau continuarea guvernării. [...]
Organizația PSD Dâmbovița a votat împotriva continuării participării la guvernare , potrivit G4Media , într-un vot intern desfășurat sâmbătă, 28 martie 2026, la Târgoviște. Decizia vizează continuarea participării PSD la guvernare „în actuala coaliție, cu actualul premier”, în contextul în care în spațiul public este discutată varianta unui guvern condus de Ilie Bolojan. Votul din PSD Dâmbovița și mesajul conducerii județene Propunerea de supunere la vot a fost făcută de liderul PSD Dâmbovița, Corneliu Ștefan, în cadrul Conferinței Județene a Ligii Aleșilor Locali PSD. La eveniment au participat și președintele PSD, Sorin Grindeanu, alături de mai mulți miniștri social-democrați, transmite Agerpres, conform aceleiași surse. În intervenția sa, Corneliu Ștefan a cerut un vot explicit privind menținerea PSD în formula actuală de guvernare și a susținut că, în sală, nu a existat niciun vot „pentru” continuarea în actuala coaliție. „Stimaţi colegi, sunteţi de acord să mergem mai departe în actuala coaliţie? Cine este pentru? Nimeni. Împotrivă? Deci toată lumea a votat pentru a schimba regula în coaliţie”, a spus preşedintele PSD Dâmboviţa, Corneliu Ştefan. Temele propuse și critica la adresa guvernării Corneliu Ștefan a indicat și cinci direcții de lucru pentru social-democrați: proiecte pentru finanțare în sănătate, proiecte în educație, reformă administrativă, reducerea numărului de parlamentari și un program pentru comunitățile locale. Totodată, liderul PSD Dâmbovița a criticat modul în care a fost condusă guvernarea în ultimul an și a susținut că PSD suportă costurile politice ale deciziilor luate la nivel executiv. În acest cadru, el a afirmat: „În ultimul an de zile avem un premier care a condus ţara numai cu foarfeca”, concluzionând că PSD „decontează deciziile guvernamentale”, potrivit relatării publicate de G4Media. [...]
