Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Fostul președinte Obama susține că Trump...

Fostul președinte Obama susține că Trump alunecă spre practici de dictatură; Discursul politic, redus la nivel de clovn

Donald Trump zâmbind, purtând o șapcă roșie cu mesajul politic.

Conform Mediafax, fostul președinte american Barack Obama critică dur operațiunile ICE din Minnesota, pe care le compară cu metode întâlnite în regimuri autoritare. În opinia sa, amploarea raidurilor federale și consecințele acestora – inclusiv uciderea a doi cetățeni americani, Renee Good și Alex Pretti, după ce au încercat să reziste agenților – marchează o abatere periculoasă de la principiile democratice. Obama a condamnat aceste acțiuni în podcastul lui Brian Tyler Cohen, unde a subliniat că practica amintește de comportamente „văzute în dictaturi”, accentuând gravitatea situației și reacțiile publice generate în Minneapolis, oraș în care protestele au izbucnit imediat după incident.

În același podcast, fostul lider de la Casa Albă a discutat și despre degradarea discursului politic din SUA, pe care a descris-o drept „un spectacol de clovni”. Declarația sa vine în contextul scandalului iscat de distribuirea de către Donald Trump a unui videoclip rasist în care el și soția sa, Michelle Obama, erau reprezentați cu fețele suprapuse pe corpuri de maimuțe. Obama consideră că astfel de gesturi arată pierderea decenței publice și a respectului pentru funcțiile statului, un fenomen tot mai vizibil în spațiul politic american.

Pentru a înțelege reacțiile generate de operațiunile ICE, merită observate câteva elemente cheie:

  • Raidurile au implicat mii de agenți federali, desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni.
  • Arestările au vizat atât imigranți, cât și cetățeni americani, fapt care a ridicat întrebări privind legalitatea și proporționalitatea acțiunilor.
  • Operațiunea a fost anulată oficial, însă doar după intensificarea tensiunilor și apariția criticilor publice.

Obama a lăudat reacția comunității locale, remarcând rezistența civică și mobilizarea în condiții extrem de dificile, inclusiv temperaturi sub zero grade. Pentru fostul președinte, aceste manifestări reprezintă un indicator al vitalității societății americane și al capacității ei de a respinge derapajele instituționale.

În paralel, Donald Trump a minimalizat controversele legate de videoclipul rasist, susținând că nu a vizionat materialul în întregime și că un membru al personalului său este responsabil pentru publicarea acestuia. Reacțiile politice au fost însă extinse, atât democrați, cât și o parte dintre republicani criticând decăderea normelor de comunicare publică.

Recomandate

Articole pe același subiect

Netanyahu și Rubio semnează un document important la Washington.
Politică11 feb. 2026

Netanyahu semnează la Washington intrarea în Board of Peace - întâlnire tensionată cu Trump pe tema Iranului

Benjamin Netanyahu a semnat aderarea Israelului la „Board of Peace” pentru Gaza , organism multinațional inițiat de SUA pentru administrarea și reconstrucția teritoriului după război. Documentul a fost semnat miercuri , la Washington, în prezența secretarului de stat Marco Rubio, înaintea unei întâlniri de aproape trei ore la Casa Albă cu președintele Donald Trump. Decizia marchează o schimbare de poziție a premierului israelian, care în ianuarie respinsese structura noii entități, criticând rolurile acordate Turciei și Qatarului în viitoarea guvernanță a Fâșiei Gaza. „Board of Peace” a fost lansat la Forumul Economic Mondial de la Davos din 2026 și are ca obiective aplicarea armistițiului, reconstrucția și stabilirea unui mecanism administrativ post-conflict. Conform statutului, Donald Trump deține funcția de președinte al consiliului, cu ultimul cuvânt în decizii. Statele participante primesc mandate de trei ani, iar o contribuție de un miliard de dolari în primul an asigură un loc permanent. Prima reuniune este programată pentru 19 februarie la Washington, unde administrația americană speră să atragă miliarde de dolari pentru proiectele de reconstrucție; Emiratele Arabe Unite au anunțat deja finanțarea unui amplu proiect de locuințe în Rafah. Întâlnirea Trump–Netanyahu a fost dominată de dosarul iranian. Potrivit Jewish Telegraphic Agency , liderul american a insistat ca negocierile cu Teheranul să continue, în timp ce premierul israelian a cerut extinderea discuțiilor la programul de rachete balistice și la sprijinul acordat de Iran grupărilor Hamas și Hezbollah. Situația din Gaza rămâne însă incertă. Hamas controlează în continuare partea estică a teritoriului, în timp ce armata israeliană menține poziții în vest, iar incidentele armate persistă în pofida armistițiului din octombrie 2025. Washingtonul caută o formulă pentru dezarmarea Hamas, însă lideri ai grupării, între care Khaled Mashaal, au respins public renunțarea la arme. În acest context, semnătura lui Netanyahu deschide drumul implicării oficiale a Israelului în reconstrucția Gaza, dar nu clarifică cine și cum va guverna efectiv teritoriul pe termen lung. [...]

Donald Trump discutând despre tarifele vamale pentru Elveția într-un context diplomatic complicat.
Politică11 feb. 2026

Gafa diplomatică a lui Trump despre Elveția - context sensibil pentru negocierile privind tarifele

Donald Trump a anunțat majorarea tarifelor vamale pentru Elveția la 39% , invocând nemulțumirea față de felul în care i s-ar fi adresat un „lider elvețian”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Fox Business și au fost însoțite de o confuzie privind structura de conducere a Elveției. Trump a spus că a decis o creștere suplimentară de 9% a tarifelor aplicate Elveției după un apel în care interlocutoarea, Karin Keller-Sutter, membru al Consiliului Federal Elvețian, ar fi avut un ton „repetitiv” și „agresiv”, deși „politicos”. Președintele SUA a numit-o în mod eronat „prim-ministru”, funcție care nu există în sistemul politic elvețian. În relatarea sa, Trump a afirmat că stabilise inițial tarife de 30% și că, în loc să reducă procentul, l-a majorat la 39% din cauza modului în care i s-a vorbit. El a susținut că Keller-Sutter ar fi insistat că Elveția este „o țară mică”, lucru care, potrivit lui, l-a enervat și mai mult. Trump făcuse comentarii similare și cu câteva săptămâni înainte, la Forumul Economic Mondial de la Davos, când a spus că nu știe dacă Elveția are prim-ministru sau președinte și a descris aceeași conversație în termeni asemănători. Elveția nu are prim-ministru sau președinte executiv, fiind condusă de un Consiliu Federal format din șapte membri. În același timp, potrivit informațiilor citate, negociatorii americani și elvețieni ajunseseră în noiembrie la un acord preliminar pentru reducerea tarifului la 15%, iar industria elvețiană s-a angajat să investească 200 de miliarde de dolari în Statele Unite până la finalul lui 2028. [...]

Viktor Orban vorbește despre amenințările din Bruxelles în fața susținătorilor săi.
Politică15 feb. 2026

Orban atacă Bruxelles-ul într-un moment electoral sensibil - Opoziția conduce în sondaje, iar premierul susține că pericolul vine din UE, nu din Est

Viktor Orban acuză UE că este „adevărata amenințare” pentru Ungaria și susține că Bruxelles încearcă să-i submineze guvernul înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie 2026, potrivit Deutsche Welle . Într-un discurs rostit sâmbătă în fața susținătorilor săi, premierul ungar a afirmat că „cei care iubesc libertatea nu ar trebui să se teamă de Est, ci de Bruxelles” și a descris instituțiile europene drept o sursă de „pericol iminent”. Declarațiile vin într-un moment politic delicat pentru liderul aflat la putere din 2010. Partidul Tisza , condus de Peter Magyar, se află înaintea formațiunii Fidesz în majoritatea sondajelor , ceea ce transformă scrutinul din aprilie în cea mai serioasă provocare electorală pentru Orban din ultimii ani. Premierul a susținut că Uniunea Europeană îl sprijină pe principalul său adversar și a vorbit despre o „mașină represivă” care ar funcționa în Ungaria, promițând că aceasta va fi „curățată după aprilie”. Context politic și mize Discursul se înscrie într-o linie constant critică la adresa Bruxelles-ului. Orban: s-a opus în repetate rânduri sprijinului financiar acordat de UE Ucrainei; a blocat decizii europene privind ajutorul pentru Kiev; este considerat un aliat al fostului președinte american Donald Trump. În plan intern, mesajul transmite ideea că adevărata confruntare nu este cu opoziția maghiară, ci cu instituțiile europene, pe care premierul le acuză că influențează politica de la Budapesta. Alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026 vor arăta dacă această strategie de campanie, centrată pe confruntarea cu Uniunea Europeană, reușește să mobilizeze electoratul fidel sau dacă ascensiunea partidului Tisza va produce o schimbare politică majoră în Ungaria. [...]

Ilie Bolojan discutând despre sprijinul României pentru Ucraina la Europa FM.
Politică15 feb. 2026

Bolojan: România a acordat Ucrainei circa 50 de milioane de euro - sprijin financiar prin NATO pentru securitatea națională

România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM . Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată. Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei. „Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.” Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România. Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major. [...]

Viktor Orban discută despre opoziția creată de Uniunea Europeană.
Politică14 feb. 2026

Viktor Orban acuză Bruxellesul înaintea alegerilor - susține că opoziția este „creația” UE

Viktor Orban acuză Uniunea Europeană și Germania că ar fi creat opoziția care îi amenință puterea înaintea alegerilor din aprilie. Declarațiile au fost făcute în discursul privind starea națiunii, potrivit Digi24 , care citează agenția dpa. Premierul ungar susține că adevărații săi adversari nu sunt partidele din țară, ci „stăpânii lor de la Bruxelles”. În contextul alegerilor parlamentare programate pe 12 aprilie 2026, Orban a indicat drept forțe din spatele noii opoziții conservatoare – Partidul Respectului și Libertății (Tisza) – pe eurodeputatul german Manfred Weber , liderul Partidului Popular European, și pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , pe care a numit-o „nașă” a formațiunii. El a afirmat că „germanii știu că au nevoie de un partid ungar”, legând ascensiunea Tisza de ieșirea Fidesz din PPE, în 2021. Partidul Tisza, condus de Peter Magyar, este creditat de sondaje drept potențial câștigător al scrutinului, reprezentând cea mai serioasă provocare pentru Orban din ultimii 16 ani. Magyar, fost membru Fidesz și ex-soț al fostei ministre a justiției Judit Varga, a părăsit partidul de guvernământ în urma unui scandal care a afectat conducerea. Discursul lui Orban marchează o escaladare a retoricii anti-Bruxelles într-un moment politic sensibil, în care echilibrul de putere din Ungaria ar putea fi pentru prima dată serios contestat la urne. [...]

Traian Băsescu discută despre intervenția FMI în România.
Politică14 feb. 2026

Traian Băsescu cere intervenția FMI în România - critică lipsa de asumare a coaliției

Traian Băsescu spune că România ar trebui să ceară intervenția FMI , argumentând că actuala coaliție de guvernare nu își asumă „nici tehnic, nici politic” măsurile necesare pentru redresarea economiei. Fostul președinte a făcut comparația cu perioada crizei din 2010, când România a apelat la Fondul Monetar Internațional în contextul unui deficit ridicat și al unei crize globale, pentru a stabiliza economia și a putea adopta măsuri coerente. Băsescu a subliniat că, spre deosebire de acel moment, „acum se găsesc bani”, însă la dobânzi mari. Într-o intervenție la B1 TV , Traian Băsescu a susținut că FMI nu ar face altceva decât să „ordoneze măsurile” și să indice soluții pentru reducerea deficitului și, în același timp, pentru diminuarea dobânzilor la împrumuturile statului. În opinia sa, problema de fond este redresarea economiei concomitent cu reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, iar coaliția aflată la guvernare nu ar fi dispusă să își asume aceste decizii. Băsescu a mai afirmat că o intervenție a FMI ar însemna acces la „bani ieftini” și o gestionare mai credibilă a măsurilor de reducere a deficitului bugetar. În același context, el a invocat costurile cu dobânzile plătite de România, susținând că anul trecut acestea ar fi fost de 11 miliarde de euro, iar anul acesta ar urma să ajungă la 20 de miliarde. Fostul președinte a prezentat ideea apelării la FMI drept o măsură preventivă, „din prudență”, pentru a crește credibilitatea pachetului de măsuri care ar urma să fie luate în perioada următoare. [...]