Știri
Știri din categoria Politică
România încearcă să calibreze din timp relația cu viitorul guvern de la Budapesta, printr-un prim contact la nivel de miniștri de externe, în condițiile în care Ungaria ar urma să își schimbe direcția de politică externă după alegeri, potrivit Agerpres.
Șefa diplomației române, Oana Țoiu, a avut duminică o convorbire telefonică cu Anita Orban, prezentată drept viitoarea ministră de Externe a Ungariei. Discuția a vizat „o nouă abordare” a politicii externe maghiare, „bazată pe respect reciproc” și pe „ambiția comună de a crește calitatea vieții cetățenilor” printr-o colaborare mai strânsă, conform declarațiilor făcute de Oana Țoiu într-o postare pe platforma X.
În același context, ministra română spune că a felicitat-o pe Anita Orban pentru victoria electorală și că acesta a fost „un prim contact oficial cu un reprezentant al viitorului Guvern vecin”. Oana Țoiu a menționat și că interlocutoarea sa a descris rezultatul alegerilor drept „o schimbare de regim”.
Oana Țoiu afirmă că, pe lângă mesajele de felicitare, cele două au trecut „în revistă formatele regionale prezidate de România anul acesta”, pe care partea română le vede drept „oportunități majore” pentru întărirea unei perspective comune în regiune.
Totodată, ministra Afacerilor Externe i-a adresat Anitei Orban o invitație de a vizita România.
Recomandate
Peter Magyar vrea să limiteze prin Constituție puterea executivului după ce a câștigat alegerile legislative din Ungaria cu o majoritate care îi permite modificarea Legii fundamentale, potrivit news.ro . În prima sa conferință de presă, el a spus că intenționează să introducă o limită de două mandate pentru funcția de prim-ministru, măsură care ar urma să fie înscrisă în Constituție și aplicată retroactiv. Aplicarea retroactivă ar bloca, în practică, o eventuală revenire a lui Viktor Orbán la conducerea guvernului, în condițiile în care acesta a ocupat funcția de prim-ministru „în total” timp de 20 de ani. Informația este atribuită de news.ro publicației The Guardian. Magyar a susținut că, deși deține o majoritate de două treimi în noul parlament, nu intenționează să folosească instrumente ilegale pentru a „restabili statul de drept”. „Nu vom lua măsuri ilegale pentru a restabili statul de drept” Alte schimbări instituționale anunțate În aceeași conferință de presă, care a durat aproape trei ore, Magyar a reluat ideea că președintele Tamas Sulyok – descris ca „omul pus în funcție de Viktor Orban” – ar trebui, în esență, să părăsească funcția înainte de aniversarea a 70 de ani de la revoluția din 1956, în octombrie. Întrebat dacă măsuri precum solicitarea demisiei președintelui și a altor oficiali sau planurile de a închide televiziunea publică nu vor fi percepute drept începutul unui ciclu de represalii, Magyar a răspuns că urmărește o „schimbare de regim” și, în acest scop, vrea reformarea radicală a instituțiilor, astfel încât să fie limitată capacitatea viitoarelor guverne de a le influența. „Nu sunt aici pentru a mă îmbogăți și nu sunt aici pentru a guverna pentru totdeauna” Magyar a vorbit și despre viitorul guvern și posturile-cheie, însă nu a prezentat numele celor mai importanți membri. [...]
Înfrângerea lui Viktor Orbán ar putea debloca decizii UE cu miză directă pentru România, inclusiv pe energie și extindere , potrivit declarațiilor vicepreședintelui Parlamentului European Victor Negrescu , citate de HotNews . Negrescu spune că la Bruxelles rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria, câștigate de Peter Magyar și partidul Tisza în fața lui Orbán și Fidesz, este „privit cu optimism”. În intervenția la Antena 3, Negrescu a susținut că, odată cu schimbarea de la Budapesta, „putem să vorbim de posibilitatea de a lua decizii mult mai ușor la nivel european”, în condițiile în care Orbán „a blocat foarte multe decizii”, inclusiv unele „în interesul României”. Ce ar putea însemna pentru România: energie și dosare europene blocate Negrescu a dat două exemple concrete de dosare unde Ungaria ar fi pus frână: extinderea UE : Budapesta ar fi blocat decizia privind începerea negocierilor pe clustere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană; energie : Ungaria ar fi blocat „o serie de decizii” care, în viziunea lui Negrescu, ar fi ajutat România să aibă acces la fonduri europene suplimentare și la interconectări mai bune cu piața energetică europeană, cu efect potențial de scădere a prețurilor la energie . În același context, vicepreședintele Parlamentului European a spus că plecarea lui Orbán de la putere ar putea crește șansele unei Europe „mai unite”, cu mai puține disensiuni. Acuzații de influență rusă și contextul investigațiilor Negrescu a mers mai departe, afirmând că, odată cu înfrângerea lui Orbán, UE nu ar mai avea „un agent al Federației Ruse în mijlocul nostru”, invocând „relatări” despre conversații ale unor oficiali de rang înalt din Fidesz cu reprezentanți ai Federației Ruse, care ar fi transmis informații despre discuțiile de la nivel european. În articol este menționat și un context de investigații și relatări din presa internațională: potrivit unei investigații realizate de VSquare și TheInsider înaintea alegerilor, guvernul Orbán ar fi colaborat cu Rusia pentru a scoate de pe lista sancțiunilor UE oligarhi ruși, companii și bănci. Separat, The Washington Post a relatat în martie că ofițeri ai spionajului rusesc ar fi propus o strategie de influențare a campaniei electorale din Ungaria, inclusiv prin „înscenarea unei tentative de asasinat” asupra lui Orbán. Ce urmează la Budapesta: guvernare dificilă și dosare sensibile Negrescu l-a descris pe Peter Magyar drept „un om hotărât, cu o viziune clar conservatoare” și a spus că acesta a promis un guvern cu „reprezentativitate politică largă”. În opinia sa, viitorul guvern va avea „provocări importante”, între care a enumerat: fondurile europene , „reclădirea juridică” , refacerea încrederii în instituțiile statului , iar „inclusiv președintele din Ungaria s-ar putea să fie schimbată”. [...]
Schimbarea puterii la Budapesta ar putea debloca negocierile UE cu Moldova și Ucraina , prin ridicarea vetoului Ungariei asupra deschiderii negocierilor pe capitole, potrivit unei analize citate de Adevărul . Valeriu Pașa, președintele comunității WatchDog.md (think tank din Chișinău), susține că o eventuală plecare a lui Viktor Orbán de la putere ar schimba poziția Budapestei față de extinderea UE. În lectura sa, noul guvern ungar ar avea ca priorități restabilirea relațiilor cu Uniunea Europeană și distanțarea de Rusia, ceea ce ar face probabilă eliminarea blocajului asupra „deschiderii oficiale” a negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova. Pașa argumentează că acest pas, dincolo de negocierile tehnice pe capitole, ar apropia momentul aderării pentru cele două state. Efecte așteptate: veto-ul și finanțarea pentru Ucraina Pașa mai afirmă că schimbarea de la Budapesta ar putea avea impact și asupra sprijinului financiar pentru Ucraina, prin deblocarea ajutorului de 90 de miliarde de euro, ceea ce ar întări capacitatea Kievului de a se apăra în războiul declanșat de Rusia. În consecință, ar crește stabilitatea și securitatea în regiune, inclusiv pentru Republica Moldova, în logica prezentată de expert. Context: Chișinău și Kiev, „împreună” pe drumul european În acest context, publicația reamintește poziția exprimată anterior de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu , potrivit căreia Chișinăul și Kievul au pornit împreună pe drumul spre UE și își doresc să ajungă împreună „la destinație”. Într-o declarație citată de Adevărul, Sandu a spus că Republica Moldova ar aștepta Ucraina dacă UE ar decide să avanseze doar dosarul Chișinăului, făcând trimitere la veto-ul premierului ungar de atunci, Viktor Orbán, care a afectat indirect și parcursul Moldovei. „Datorăm pacea noastră Ucrainei. Suntem mândri că am pornit împreună pe acest drum și știm că progresul trebuie câștigat. Democrația din Moldova poate supraviețui doar ca parte a Uniunii Europene. Este un «da», vrem să intrăm împreună în UE.” Republica Moldova și Ucraina au depus cererile de aderare în 2022, la câteva zile după declanșarea războiului, au primit statutul de țări candidate în iunie 2022, iar doi ani mai târziu ambasadorii celor 27 de state membre au dat un „acord de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare cu ambele state. [...]
Premierul desemnat al Ungariei, Peter Magyar , avertizează că Budapesta ar putea să nu mai blocheze automat deciziile UE privind Israelul , deși descrie relația bilaterală drept „specială”, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul indică o posibilă schimbare de linie în politica externă a Ungariei, cu efecte directe asupra modului în care Uniunea Europeană își poate calibra pozițiile față de Israel. Magyar, liderul partidului de centru-dreapta Tisza, a făcut declarațiile la o conferință de presă după victoria în alegerile parlamentare. El a spus că Israelul este un „partener economic important” pentru Ungaria și că va urmări o relație „pragmatică”, invocând și legăturile dintre cele două societăți: existența unei comunități evreiești numeroase în Ungaria, precum și faptul că „mulți” cetățeni ungari trăiesc în Israel, iar „mulți” israelieni vizitează Ungaria. Semnalul către Bruxelles: sprijin „de la caz la caz”, nu blocaj garantat Elementul cu potențial de impact la nivel european este avertismentul că Ungaria nu mai poate fi considerată un „veto” automat în dosarele UE legate de Israel. Magyar a spus că „fiecare caz și decizie trebuie evaluate individual” și că guvernul său va analiza ce hotărăște Uniunea și va decide în funcție de „interesele” Ungariei și de „dreptate”. În practică, această poziționare sugerează o abordare mai flexibilă în Consiliul UE, unde unanimitatea sau consensul politic pot fi influențate de statele membre care aleg să blocheze sau să tempereze declarații și măsuri comune. Reîntoarcerea la Statutul de la Roma și mesajul pe antisemitism Magyar a mai declarat că Ungaria va reintra „cât mai curând posibil” în Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI) , după ce fostul premier Viktor Orbán s-a retras. El a afirmat că va relua cooperarea cu CPI, argumentând că este în interesul comunității internaționale și al Ungariei să rămână în acest cadru. Pe plan intern, premierul desemnat a condamnat antisemitismul și a spus că guvernul său va continua o politică de „toleranță zero” față de acesta. Reacția Israelului și contextul politic de la Budapesta În același material, este menționat că ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, l-a felicitat pe Magyar și partidul Tisza pentru victorie și a cerut continuarea consolidării relațiilor și extinderea cooperării „în diferite domenii de interes reciproc”. Sa’ar i-a mulțumit totodată lui Viktor Orbán și guvernului său pentru poziția pro-Israel, pe care a descris-o drept „prietenie și sprijin constant” pentru Israel și viața evreiască „în vremuri dificile”. Orbán a recunoscut înfrângerea după rezultate parțiale care indicau că Tisza se îndreaptă spre o supermajoritate parlamentară. Reuters a contribuit la realizarea articolului, notează publicația. [...]
Ungaria ar urma să renunțe la blocajul asupra împrumutului UE de 90 miliarde euro (aprox. 448,2 miliarde lei) pentru Ucraina , semnal transmis de viitorul premier Péter Magyar , ceea ce ar debloca rapid o finanțare considerată urgentă pentru Kiev, potrivit Politico . Magyar a spus, într-o conferință de presă la Budapesta, că decizia UE privind împrumutul „a fost deja luată în decembrie” și că viitoarea administrație Tisza „ar dori să fie coerentă” cu angajamentele anterioare. Mesajul vine după un blocaj de patru luni, în care guvernul condus de Viktor Orbán s-a opus eliberării fondurilor. Orbán, care a pierdut alegerile generale de duminică „la scor”, aprobase inițial împrumutul la un summit al liderilor UE la finalul anului trecut, înainte să revină asupra acordului. El condiționase deblocarea banilor de repararea de către Ucraina a unei conducte care transportă petrol rusesc prin teritoriul ucrainean către Ungaria, acuzând Kievul că tergiversează lucrările. De ce contează: presiune de timp pe finanțarea Ucrainei Ucraina, cu rezervele financiare erodate după ani de război, ar avea un deficit major dacă împrumutul nu este aprobat până în mai, notează publicația. Deși capitalele europene sperau să rezolve disputa la un summit luna trecută, Orbán — alături de premierul Slovaciei, Robert Fico — a insistat că banii nu pot fi virați până nu este garantat fluxul de petrol. Un element important din semnalul lui Magyar este că liderii UE nu ar mai trebui să se reunească pentru a debloca împrumutul: el a indicat că decizia ar putea fi luată chiar înainte ca noul guvern să preia oficial mandatul, lucru care „ar trebui să se întâmple în cursul acestei luni”. Ungaria ar permite împrumutul, dar ar vrea să nu contribuie Chiar dacă Budapesta nu ar mai bloca împrumutul, Magyar a indicat că Ungaria nu ar urma să participe la finanțare. El a invocat situația fiscală internă și creșterea deficitului bugetar. „Voi discuta cu liderii europeni, dar personal sunt de acord că Ungaria ar trebui să se retragă, Ungaria este într-o situație foarte dificilă. Nu putem lua și mai multe împrumuturi, deficitul bugetar al Ungariei s-a triplat din 2010.” Magyar, fost aliat al lui Orbán, a câștigat o supermajoritate de două treimi în parlament și a promis o ofensivă împotriva corupției, acuzând guvernul ieșit din funcție de „trădare” prin sprijinul acordat Rusiei. În același timp, el a spus că Orbán, deși rămâne premier interimar, „nu ar trebui să ia decizii peste capul” său. [...]
Reacția Giorgiei Meloni arată presiunea politică asupra dreptei europene de a se delimita de Trump după ce președintele american a reluat atacurile la adresa papei Leon XIV, potrivit Digi24 . Premierul Italiei a calificat declarațiile lui Trump drept „inacceptabile”, într-un moment în care retorica liderului de la Washington complică relația aliaților săi ideologici din Europa cu propriile baze electorale, în care se regăsesc mulți creștini. Meloni a transmis poziția într-un comunicat, subliniind rolul papei ca lider al Bisericii Catolice și legitimitatea apelurilor acestuia la pace și la condamnarea războiului. „Consider declarațiile președintelui Trump despre Sfântul Părinte drept inacceptabile. Papa este liderul Bisericii Catolice și este firesc și corect ca acesta să ceară pace și să condamne toate formele de război.” Contextul este un nou schimb de replici între Trump și papă, după ce președintele SUA l-a criticat pe Leon XIV pentru pozițiile privind conflictul din Orientul Mijlociu și l-a descris drept „slab”, notează Politico (citat de Digi24). În weekend, Trump s-a plâns pe rețelele sociale de criticile papei la adresa războiului SUA–Israel împotriva Iranului și a susținut, fără dovezi, că mandatul său ar fi făcut posibilă alegerea acestuia în fruntea Bisericii Catolice. Luni după-amiază, în fața Casei Albe, Trump și-a reiterat criticile, spunând că „nu are pentru ce să-și ceară scuze”, conform relatării. De ce contează pentru liderii conservatori din Europa Potrivit aceleiași surse, retorica agresivă a lui Trump față de papă creează dificultăți pentru liderii conservatori, de dreapta și de extremă dreapta din Europa — inclusiv pentru Meloni — deoarece bazele lor electorale includ numeroși creștini. Digi24 menționează că peste jumătate dintre italieni se declară catolici. În același timp, acești lideri au motive să păstreze relații funcționale cu Trump, în condițiile în care administrația sa sprijină partidele anti-migrație. Publicația mai arată că, de la începutul anului 2026, popularitatea lui Trump în rândul aliaților ideologici europeni a scăzut. Episodul postării șterse Digi24 mai relatează că Trump a făcut ulterior un pas înapoi după ce a publicat o imagine în care era reprezentat ca o figură asemănătoare lui Hristos, imagine care a atras critici inclusiv din partea unor susținători MAGA, unii numind-o „blasfemie”. Trump a șters postarea și le-a spus jurnaliștilor că a crezut că este reprezentat ca un medic în acea imagine. [...]
