Știri
Știri din categoria Politică
Miza PNRR și viitorul buget UE intră în prim-planul discuțiilor României la Bruxelles, după ce ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, s-a întâlnit luni cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, potrivit Digi24. Șefa diplomației a spus că România are nevoie „în continuare” de un Executiv cu „curaj și consecvență” pentru a respecta angajamentele față de cetățeni și pentru a duce la îndeplinire planurile de finanțare convenite cu partenerii europeni.
În centrul discuțiilor s-a aflat Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 (bugetul multianual al Uniunii Europene), unde România susține o poziție „ambițioasă” a Parlamentului European, astfel încât bugetul să poată sprijini transformarea economică a continentului, conform comunicatului MAE citat de Digi24.
„De aceea, este nevoie de o echipă guvernamentală hotărâtă și perseverentă, care să îndeplinească promisiunile făcute și să atragă, inclusiv anul acesta, cele 10 miliarde de euro din PNRR pentru investiții în școli, spitale și autostrăzi”, a subliniat ministra de Externe.
Pe agenda întâlnirii au fost trecute și teme cu impact direct asupra economiei și companiilor, în special prin prisma pieței unice (spațiul economic comun al UE) și a regulilor aplicabile în interiorul ei. Discuțiile au vizat, între altele:
În plan regional, cei doi oficiali au discutat și despre efectele tensiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv impactul unei eventuale blocări a Strâmtorii Ormuz asupra lanțurilor de aprovizionare și securității energetice. În acest context, a fost menționată și expertiza României în gestionarea „coridoarelor de solidaritate”, ca element relevant pentru reziliența logistică la nivel european.
Întâlnirea a inclus și referiri la atașamentul majorității românilor față de proiectul european, precum și la o viitoare vizită la București, de Ziua Europei, a președintei Parlamentului European.
Recomandate
PNL promite sprijin pentru jaloanele din PNRR, indiferent dacă ajunge la guvernare sau în opoziție , iar miza este evitarea pierderii de fonduri europene și deblocarea unor reforme rămase în urmă, potrivit news.ro . Ilie Bolojan spune că partidul va susține „toate lucrurile care țin de realitățile pe care le avem și de buna guvernare”. Într-o intervenție la Euronews România, joi seară, liderul PNL a indicat ca prioritate îndeplinirea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), susținând că întârzierile au apărut inclusiv din lipsa asumării politice a unor măsuri nepopulare. El a dat ca exemplu legea salarizării, despre care a afirmat că a fost lăsată „pe ultima sută de metri”, menționând că miniștrii PSD care au condus portofoliul Muncii din 2021 până în prezent nu ar fi venit cu proiectul la timp. „PNL va susţine toate lucrurile care ţin de realităţile pe care le avem şi de buna guvernare.” Ce proiecte spune Bolojan că va susține PNL Bolojan a enumerat mai multe direcții pe care PNL le-ar sprijini, indiferent de poziționarea partidului: legile care reprezintă jaloane în PNRR, pentru a evita pierderea banilor europeni; proiecte de „eficiență în guvernare” și măsuri pentru „crearea unor condiții pentru o relansare economică”, inclusiv un pachet care, potrivit lui, trebuie pus în aplicare „în această lună”, conform unei ordonanțe adoptate anterior; finalizarea programului SAFE , despre care a spus că este „închis, practic, în cea mai mare parte”, dar trebuie închis complet; proiecte pentru dotarea Armatei României cu tehnică militară, inclusiv pentru apărare împotriva dronelor, și pentru respectarea angajamentelor legate de flancul estic. De ce contează: semnal politic pe reformele cu impact bugetar și pe fondurile UE Mesajul central este că PNL își asumă public susținerea proiectelor legate de PNRR și de „buna guvernare”, cu accent pe jaloanele care condiționează accesul la granturi europene. În același timp, Bolojan leagă întârzierile de costul politic al unor reforme, indicând explicit legea salarizării ca exemplu de proiect amânat. El a concluzionat că partidul va avea „o atitudine responsabilă” atât la guvernare, cât și în opoziție, fără a detalia însă mecanismele concrete prin care PNL ar condiționa sau negocia acest sprijin în Parlament. [...]
Ilie Bolojan avertizează că derapajele populiste ale viitorului guvern pot duce la suspendarea imediată a fondurilor europene , în cazul în care măsurile adoptate ar contraveni angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană , potrivit news.ro . Într-o intervenție de joi seară la Euronews România , premierul interimar a descris explicit riscul unor decizii care ar dezechilibra bugetul: scăderi de venituri fără reducerea cheltuielilor sau creșteri de cheltuieli fără acoperire în venituri. În acest scenariu, a spus Bolojan, mecanismul convenit cu Comisia Europeană ar putea declanșa blocarea finanțărilor pentru proiecte europene. „Dacă vine un guvern care vine cu politici populiste (...) practic, conform înţelegerii pe care o avem cu Comisia, ni se suspendă proiectele europene imediat.” Presiunea bugetară și costul energiei, pe agenda viitorului Executiv Bolojan a susținut că viitorul guvern va fi obligat să țină cont de „problemele bugetare și financiare” ale României, într-un context pe care l-a descris drept o combinație de crize: bugetară, a prețului la energie (cu efect asupra competitivității economiei) și a capacității administrative de a închide lucrări publice. El a indicat și un blocaj operațional: proiecte care „nu se mai termină cu anii” și întârzieri generate de birocrație, ceea ce complică atât implementarea, cât și justificarea cheltuielilor în fața finanțatorilor europeni. PNRR și riscul de a pierde bani din granturi Premierul interimar a amintit că România mai are de îndeplinit „opt reforme importante” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că, în paralel, trebuie finanțate lucrările prin fonduri europene astfel încât țara să nu piardă bani din componenta de grant (finanțare nerambursabilă). În perioada următoare, a adăugat el, autoritățile trebuie să fie „foarte atente” la recepția lucrărilor finanțate din bani europeni, pentru ca acestea să fie acceptate ca conforme și de către Comisia Europeană. Avertisment politic: guvernare fără „livrabile” și efecte pe termen lung Bolojan a spus că „cea mai proastă situație” ar fi o guvernare fără rezultate concrete („livrabile”), susținută „artificial” în Parlament, combinată cu revenirea la politici populiste. În acest caz, a avertizat el, riscurile s-ar amplifica până în 2028, când România ar putea ajunge la „un vot puternic antisistem”. [...]
Eugen Tomac spune că va cere votul Parlamentului pentru un guvern tehnic , mizând pe o formulă de „specialiști” care să reducă blocajul politic și să păstreze credibilitatea României pe angajamentele externe și pe disciplina bugetară, potrivit News . Premierul desemnat a făcut anunțul joi, la Palatul Cotroceni , unde a descris desemnarea drept „o onoare și responsabilitate” și a invocat „contextul dificil” prin care trece România. Tomac a spus că își asumă misiunea de a propune „o echipă guvernamentală, profesionistă”, cerând „deschidere și un dialog sincer” din partea forțelor „democratice și pro-occidentale” din Parlament. Miza: un Executiv „tehnic”, cu sprijin parlamentar, într-un context de presiune pe buget și pe angajamente În centrul mesajului său, Tomac a plasat ideea că România are nevoie de „responsabilitate” și de „proiecte naționale duse până la capăt”, iar pentru asta va merge în Parlament cu o formulă nepolitică: „De aceea voi prezenta Parlamentului României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic.” În același registru, el a afirmat că echipa pentru care va cere votul Legislativului „va acționa cu maximă responsabilitate față de bugetul public” și „va respecta absolut toate angajamentele asumate de România” în relația cu partenerii internaționali. Direcții anunțate: securitate, PNRR și OCDE, competitivitate economică Tomac a spus că va menține direcția de politică externă „trasată de președinte”: apartenența la „familia europeană”, consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite și relevanța României în NATO, pe care a numit-o „o prioritate”. Pe plan intern, a indicat drept teme-cheie competitivitatea economică și obiective precum fondurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), subliniind că acestea depind de seriozitatea și credibilitatea statului. În același timp, a legat prosperitatea de securitate, invocând „războiul la graniță” și impactul acestuia. În materialul News nu sunt oferite detalii despre componența viitorului cabinet sau un calendar pentru prezentarea echipei în Parlament. [...]
Discursul Dianei Șoșoacă la forumul de la Sankt Petersburg ridică un risc de imagine și de politică externă pentru România , prin mesajele anti-Ucraina și atacurile la adresa instituțiilor de la București, într-un cadru în care Vladimir Putin a reacționat public, potrivit Mediafax . Europarlamentara și lidera partidului S.O.S. România a vorbit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , supranumit „Davosul Rusiei”, adresându-se direct președintelui rus. În debut, Șoșoacă a spus că „poporul român nu vă urăște” și că „vrea pace cu Rusia”. În intervenția sa, ea a criticat sprijinul acordat Ucrainei și a susținut că România ar fi „condusă de la Bruxelles”. Un moment notat în sală a fost afirmația potrivit căreia România „nu are președinte”, când Putin, prezent în audiență, a râs. Mesaje politice și contradicția cu realitatea instituțională Declarațiile despre lipsa unui președinte contrazic situația de la București: funcția este ocupată de Nicușor Dan , care a câștigat alegerile din mai 2025, mai arată publicația. În același context, Mediafax amintește că partidul condus de Diana Șoșoacă a început procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Șoșoacă s-a prezentat drept președinta S.O.S. România, pe care l-a descris ca fiind „singura opoziție” din România. Atac la Ucraina și elogii pentru Rusia, cu reacții din sală În discurs, europarlamentara a invocat un episod din 2023, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski urma să se adreseze Parlamentului României, susținând că s-a opus intervenției acestuia și că „l-a scos din Parlamentul României”. Potrivit relatării, Putin a râs și în timpul acestei afirmații. Totodată, Șoșoacă a transmis mesaje elogioase la adresa Rusiei și a poporului rus, afirmând că România și Europa ar trebui să coopereze cu Moscova, și a încheiat cu un atac la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Răspunsul lui Putin: evită politica internă, introduce un mesaj religios La final, Vladimir Putin i-a mulțumit Dianei Șoșoacă și a spus că nu poate și nu vrea să comenteze „afacerile interne ale României”. A continuat însă cu un mesaj cu tentă religioasă, invocând faptul că Rusia și România sunt țări majoritar ortodoxe și cerând să fie transmise „cele mai calde salutări” ortodocșilor din România. Discursul are loc pe fondul războiului din Ucraina și al izolării tot mai accentuate a Moscovei față de statele occidentale, în contextul desfășurării forumului de la Sankt Petersburg. [...]
Nominalizarea unui premier „independent” arată blocajul de majoritate și prelungește incertitudinea politică , după ce niciun partid nu a venit la consultări cu o majoritate parlamentară conturată, potrivit News . Președintele Nicușor Dan a spus, vineri, că prima opțiune a fost un guvern politic, însă contradicțiile dintre partide au făcut „logică” desemnarea unui premier independent de formațiunile parlamentare. Șeful statului a făcut declarațiile în Muntenegru, explicând contextul în care l-a nominalizat pe Eugen Tomac să formeze guvernul. În evaluarea sa, lipsa unei majorități conturate la consultări a împins procesul spre o soluție care să reducă dependența directă de negocierile dintre partide. De ce Tomac și nu un tehnocrat Nicușor Dan a argumentat că, „contrar aparențelor”, politica este „o meserie” care presupune capacitate de negociere și interacțiune cu partidele, competențe care se acumulează în timp. Într-un „context complicat”, inclusiv pe fondul destrămării unei coaliții, președintele a spus că a considerat „un politician” o opțiune mai potrivită decât „un economist” fără experiență politică. Criteriul invocat: independența față de partidele parlamentare Întrebat de ce l-a ales pe Eugen Tomac, președintele a indicat independența acestuia față de partidele parlamentare drept motivul principal: „Cred că din spectrul politic, dată fiind independenţa lui faţă de partidele parlamentare, e opţiunea cea mai bună.” Ce semnal transmite decizia în plan politic Mesajul central al președintelui este că partidele nu au reușit să livreze o formulă de majoritate la consultări, ceea ce mută presiunea pe premierul desemnat să construiască sprijin parlamentar. În absența unor detalii suplimentare în informațiile disponibile, nu este clar ce calendar sau ce pași concreți urmează pentru conturarea majorității și a structurii guvernului. [...]
Nicușor Dan mută „testul” de popularitate din sondaje la votul de peste patru ani , într-un mesaj care încearcă să reducă presiunea politică imediată și să fixeze un orizont de evaluare pe termen lung, potrivit news.ro . Președintele a comentat vineri cifrele din sondaje la un an de mandat, admițând existența unei nemulțumiri în societate și faptul că alegerile cresc așteptările. În declarațiile sale, șeful statului a insistat că verdictul public trebuie raportat la scrutin, nu la măsurători intermediare, și că așteptările generate de ciclurile electorale nu pot fi întotdeauna satisfăcute „într-un termen potrivit”. „Tot timpul cetățenii au dreptate când te evaluează. Eu încerc să le explic, prin dumneavoastră, de cele mai multe ori, cum văd eu România, administrația, ce am făcut, ce n-am făcut. Evident că este o nemulțumire în societate și alegerile generează așteptări. Nu totdeauna aceste așteptări au un termen potrivit de realizare.” Ce semnal transmite despre ritmul guvernării Mesajul lui Nicușor Dan sugerează o delimitare între presiunea de moment din sondaje și calendarul politic formal, cu accent pe ideea că rezultatele unei administrații se judecă în timp. În același registru, președintele a spus că „evaluarea se va face la vot, peste patru ani”, fără a oferi detalii despre cifrele concrete din sondaje sau despre măsuri punctuale care ar urma să răspundă nemulțumirilor invocate. Contextul declarației Declarația a fost făcută la un an de la preluarea mandatului de președinte și vine pe fondul discuțiilor publice despre nivelul de încredere reflectat în sondaje. Informațiile prezentate de news.ro nu includ date numerice sau numele institutelor de sondare, astfel că amploarea „nemulțumirii” rămâne necuantificată în acest material. [...]
