Știri
Știri din categoria Politică

Radu Miruță contestă în instanță raportul ANI, iar miza este păstrarea mandatului și a dreptului de a candida. Potrivit Digi24, fostul ministru respinge acuzația de incompatibilitate și susține că raportul Agenției Naționale de Integritate nu ar avea „încadrare legală”, invocând răspunsuri anterioare primite de la mai multe instituții.
ANI consideră că Miruță s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada iunie 2022 – ianuarie 2023, pe motiv că, fiind deputat, ar fi desfășurat activități specifice unei persoane fizice autorizate (PFA) prin întocmirea și depunerea unui raport de expertiză judiciară.
Miruță afirmă că avea PFA activ încă din 2020, când a devenit deputat, și că a cerut lămuriri oficiale de la ANI privind două aspecte: dacă poate avea PFA și dacă poate realiza expertize ca expert tehnic judiciar. El spune că răspunsul primit de la ANI ar fi indicat că exercitarea calității de deputat și expert tehnic judiciar „nu generează situație de incompatibilitate”, în timp ce combinația deputat–PFA „poate genera” incompatibilitate doar dacă sunt făcute acte de comerț; în acest context, Miruță precizează că și-a suspendat PFA.
În plus, fostul ministru susține că expertiza invocată a fost una judiciară, realizată după desemnarea aleatorie de către un judecător din tabloul experților, și că refuzul ar fi putut atrage sancțiuni. El mai afirmă că PFA a rămas inactiv, lucru pe care spune că îl confirmă adrese de la Registrul Comerțului și ANAF, iar ANAF i-ar fi transmis că pe PFA nu au fost desfășurate acte de comerț care să genereze incompatibilitate.
Miruță mai declară că nu a primit bani pentru expertiza tehnică judiciară menționată.
Miruță afirmă că modul în care a fost comunicată decizia îl face să creadă că este vorba despre o „execuție publică” și acuză că ANI ar fi controlată de PSD, punând acuzația pe seama „deranjului” produs de activitatea sa din mandatele de ministru.
În apărarea lui a intervenit și liderul USR, Dominic Fritz, care susține că se încearcă „executarea politică” a lui Miruță și că efectul ar fi pierderea mandatului de parlamentar și imposibilitatea de a candida timp de trei ani. Fritz califică situația drept „o speță ridiculă” și critică felul în care ar fi ajuns informația în spațiul public.
Miruță anunță că va contesta în instanță raportul ANI. Din informațiile prezentate de Digi24, disputa se va muta în zona juridică, unde va fi decis dacă interpretarea ANI privind incompatibilitatea se confirmă sau dacă argumentele invocate de Miruță (PFA suspendat/inactiv și expertiză judiciară distinctă de PFA) sunt suficiente pentru anularea raportului.
Recomandate

Agenția Națională de Integritate a constatat incompatibilitatea deputatului USR Radu Miruță , iar miza imediată este una de reglementare: dacă raportul rămâne definitiv, el poate atrage interdicția de a ocupa o funcție sau demnitate publică timp de trei ani, potrivit cadrului legal invocat de instituție, relatează Adevărul . ANI susține că Miruță s-a aflat în incompatibilitate în mandatul trecut, deoarece, în perioada 02.06.2022–22.01.2023, în timp ce era deputat, ar fi desfășurat activități specifice unei persoane fizice autorizate (PFA) „prin întocmirea și depunerea unui raport de expertiză judiciară”. Inspectorii de integritate indică drept temei Legea nr. 161/2003 și Statutul deputaților și senatorilor. În comunicatul citat, instituția amintește consecințele posibile ale încălcării regimului incompatibilităților, inclusiv sancțiuni disciplinare și restricții ulterioare de acces la funcții publice, dacă sancțiunea rămâne definitivă. ANI precizează explicit că: persoana găsită incompatibilă și sancționată definitiv este „decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani”; pentru funcțiile obținute prin alegeri, persoana vizată „nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”. Reacția lui Radu Miruță și pașii procedurali După anunțul ANI, Radu Miruță a transmis pe Facebook că decizia este „o ticăloșie politică de la un capăt la celălalt” și a anunțat o conferință de presă la sediul USR Gorj, „cu toate documentele pe masă”, de la ora 12.30. Raportul ANI poate fi contestat în instanță. Conform articolului 22 din Legea nr. 176/2010 , persoana evaluată are 15 zile de la primirea raportului pentru a-l contesta la instanța de contencios administrativ competentă. Contextul: controversele din 2026 și documentele invocate în spațiul public Subiectul posibilei incompatibilități a fost discutat public și anterior. Publicația amintește că, într-un articol din 11 aprilie 2026, a relatat despre suspiciuni că Miruță ar fi continuat activitatea de expert tehnic judiciar în timpul mandatului de deputat, în timp ce el susținea că nu efectuase expertize în perioada în care ar fi deținut simultan cele două calități. În primăvara lui 2026, Antena 3 CNN a publicat documente care, potrivit relatării, ar fi contrazis declarațiile lui Miruță privind activitatea sa după intrarea în Parlament. În acest context, a fost menționată o expertiză tehnică depusă la Judecătoria Pitești, la 21 februarie 2023, precum și un document din octombrie 2021 către Judecătoria Mizil, în care Miruță arăta că nu mai poate efectua expertize după alegerea într-o funcție publică și după suspendarea PFA-ului. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului citate în articol, PFA-ul lui Radu Miruță ar fi fost suspendat între 19 ianuarie 2021 și 18 ianuarie 2024 și radiat ulterior la finalul anului 2024. În spațiul public au existat și întrebări privind posibilitatea realizării și remunerării unei expertize în perioada în care PFA-ul era suspendat, în paralel cu exercitarea mandatului de deputat. Într-un alt episod menționat, într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Bihor, instanța ar fi întâmpinat dificultăți în contactarea expertului, iar întârzierea procedurilor ar fi dus la aplicarea unei amenzi judiciare de 3.000 de lei, conform documentelor judiciare prezentate la acel moment. În final, concluziile ANI anunțate acum stabilesc existența unei stări de incompatibilitate, în forma descrisă de instituție. [...]

USR și PNL pregătesc o alianță electorală pentru parlamentarele din 2028 , mizând pe liste comune ca soluție pentru formarea unei majorități care să susțină un guvern de dreapta fără PSD și AUR, potrivit Mediafax . Dominic Fritz , președintele USR și primar al Timișoarei, a confirmat joi că cele două partide „lucrează spre o colaborare inclusiv o alianță electorală” și că obiectivul comun este construirea unui „pol reformist”. Declarația a fost făcută în timpul unei vizite la filiala USR din Buzău. „Lucrăm spre o colaborare inclusiv o alianță electorală între USR și PNL. Suntem două partide diferite, dar în acest moment ne unește acest obiectiv să dăm României o guvernare care respectă cetățenii (...). Pentru asta o să construim acel pol reformist.” Miza: majoritate parlamentară pentru un guvern de dreapta Fritz a legat explicit alianța de ținta formării unei majorități care să permită învestirea unui guvern de dreapta în Parlament și revenirea PNL și USR la Palatul Victoria. „E evident că pentru acest obiectiv de a guverna fără PSD și fără AUR, trebuie să dăm acestei țări o alternativă credibilă, dar și o alternativă de forță.” Liderul USR a susținut că, separat, nici USR și nici PNL nu ar putea obține „tracțiunea necesară” pentru a oferi această alternativă. Context: semnalul venit din PNL Confirmarea lui Fritz vine după ce Ilie Bolojan , președintele PNL, a declarat într-un interviu la Digi24, marți, că liberalii iau în calcul o alianță politică pentru următoarele alegeri și posibilitatea unor liste comune. În același timp, Mediafax amintește că PNL și USR au guvernat împreună, alături de PSD, UDMR și minorități, timp de 11 luni, iar ulterior au rămas în interimat până la instalarea Guvernului Niculescu, pe 20 octombrie, moment în care PSD a revenit la guvernare. Ce urmează În acest stadiu, informațiile indică o direcție politică și o intenție de construcție electorală pentru 2028, fără detalii despre formula exactă (protocol, împărțirea locurilor pe liste sau calendarul negocierilor). Următorul pas relevant va fi, cel mai probabil, formalizarea unei înțelegeri între conducerile celor două partide și stabilirea mecanismului de candidaturi comune. [...]

Guvernul pune pe masă stimulente fiscale și finanțare de la buget pentru comasarea voluntară a localităților , printr-un proiect publicat în transparență decizională de Ministerul Dezvoltării, potrivit Digi24 . Miza practică a inițiativei este să facă atractivă unirea comunelor (și, în anumite condiții, a orașelor/municipiilor) prin reducerea impozitelor locale pentru persoane fizice și printr-un program de investiții finanțat de stat. Proiectul este în consultare publică timp de zece zile, interval în care cetățenii și autoritățile locale pot trimite propuneri și amendamente. Ce prevede proiectul și cine poate intra în comasare Procedura se aplică pentru comune, orașe și municipii din același județ, cu excepția municipiului București. Comasarea trebuie să includă întreg teritoriul unităților administrativ-teritoriale implicate, care trebuie să fie învecinate, să aibă limită administrativă comună, să formeze un teritoriu continuu și să fie conectate printr-un drum național, județean sau comunal. Inițierea procesului se face prin hotărâri ale consiliilor locale ale cel puțin două unități administrativ-teritoriale, adoptate cu majoritatea absolută a consilierilor în funcție, urmate de referendum local în fiecare comunitate implicată. Costurile referendumurilor ar putea fi acoperite din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, iar Executivul ar urma să aprobe alocarea banilor în cel mult 45 de zile de la primirea solicitărilor. Dacă referendumul este valid și favorabil în cel puțin două unități administrativ-teritoriale învecinate, Ministerul Dezvoltării ar avea 30 de zile pentru elaborarea proiectului de lege, iar Guvernul încă 30 de zile pentru aprobarea și trimiterea lui în Parlament. Stimulentele: impozite la jumătate și finanțare minimă garantată Pentru persoanele fizice din localitățile care se comasează, proiectul prevede reducerea cu 50% a impozitului sau taxei pentru: clădirile folosite în scop rezidențial; terenurile situate în intravilan. Facilitatea s-ar aplica timp de cinci ani fiscali consecutivi, începând cu 1 ianuarie a anului următor înființării noii unități administrativ-teritoriale. Pierderile bugetelor locale din această reducere ar urma să fie compensate integral de la bugetul de stat. Separat, proiectul instituie programul multianual „ START Reforma Administrativă ”, cu un buget total de 4 miliarde de lei pentru 2027 și 2028 (credite bugetare de câte 2 miliarde de lei pe an). Fiecare beneficiar selectat ar urma să primească o prealocare de cel puțin 4 milioane de lei, bani care pot fi folosiți, între altele, pentru apă și canalizare, drumuri și poduri, școli și dispensare, infrastructură socială, proiecte culturale, digitalizarea administrației, unificarea registrelor și elaborarea planului urbanistic general. Prioritate ar urma să aibă localitățile care aveau cel mult 1.500 de locuitori înainte de comasare și care ajung, prin unire, la cel puțin 2.500 de locuitori. Cum se stabilesc numele și reședința noii unități Denumirea noii unități administrativ-teritoriale ar urma să fie stabilită prin acordul autorităților locale și supusă referendumului, cu limita că numele nu poate rezulta din alăturarea a mai mult de două denumiri ale localităților care se unesc. Reședința noii unități ar urma să fie stabilită în localitatea cu cele mai mari venituri proprii din impozite și taxe locale pe cap de locuitor în anul anterior referendumului; dacă valorile sunt egale, se alege localitatea cu populația cea mai numeroasă. Proiectul precizează că satele și celelalte localități componente nu vor fi „șterse de pe hartă”, chiar dacă una dintre fostele comune își pierde statutul de unitate administrativ-teritorială. Efecte administrative: acte valabile, contracte preluate, reorganizare amânată Proiectul prevede că locuitorii nu vor fi obligați să își schimbe actele de identitate, permisele de conducere sau certificatele de înmatriculare; documentele rămân valabile până la expirare sau până la apariția unui alt motiv legal de înlocuire. Actualizările din registrele publice ar urma să fie făcute din oficiu și fără taxe, iar eventualele preschimbări necesare sau cerute de titular ar urma să fie, de asemenea, fără taxe și tarife. În fiecare localitate unde a funcționat sediul unei primării ar urma să rămână un punct local de lucru pentru depunerea și procesarea cererilor și eliberarea de documente. Noua unitate administrativ-teritorială ar urma să preia automat patrimoniul, drepturile, obligațiile, contractele, litigiile și proiectele fostelor administrații. Contractele finanțate din fonduri europene, PNRR, Fondul pentru Modernizare, Fondul pentru Mediu sau programele naționale de investiții ar urma să continue fără reluarea procedurilor. Angajații primăriilor ar urma să fie preluați de drept, iar reorganizarea aparatului administrativ ar putea începe după expirarea unui an (calculat din anul următor comasării) și ar trebui finalizată în cel mult șase luni; până atunci, numărul posturilor ocupate nu ar putea fi redus ca efect al unirii. Contextul invocat și calendarul indicat de minister Potrivit notei de fundamentare citate de Digi24, în România există 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, care însumează aproximativ 479.000 de persoane. Documentul indică o scădere a populației acestor comune cu 35% în perioada 2002–2011 și cu încă aproape 16% între 2011 și 2021; totodată, în 2023, 249 de comune nu aveau ocupat postul de secretar general. Ministrul Dezvoltării, Marcel Alexandru Stoica, a prezentat proiectul ca „prima etapă” a unei reforme mai ample și a insistat că „unim primării, nu desființăm localități”. „Este prima etapă a unui proces mai amplu de reformă, care are un obiectiv final foarte clar: să aducem administrația României din organizarea anului 1968 în realitatea anului 2028. Vreau să fiu foarte clar de la început: unim primării, nu desființăm localități. Aceasta este o reformă pentru cetățean și o reformă care se face împreună cu oamenii.” Conform calendarului menționat de ministru, comunitățile ar putea decide în 2027 dacă intră în procesul de comasare, iar noile administrații ar urma să funcționeze din 2028. Proiectul este disponibil în transparență decizională pe site-ul ministerului, la pagina dedicată: Ministerul Dezvoltării . [...]

Extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu asupra gestionării banilor din Guvern riscă să schimbe centrul de decizie în Executiv , cu efect direct asupra modului în care sunt împinse înainte reformele și proiectele, potrivit declarațiilor primarului Buzăului, Constantin Toma , citate de Mediafax . Toma a spus la RFI că sporirea atribuțiilor lui Neacșu în Guvernul condus de Luca Niculescu este „un mare șoc” și a susținut că, în practică, controlul asupra bugetelor echivalează cu controlul asupra conducerii. În această logică, el a pus sub semnul întrebării rolul premierului, în condițiile în care „toate reformele, toate proiectele sunt pe bani”. „Nu știu cu ce se va mai ocupa domnul Luca Niculescu, (...) ești conducător dacă gestionezi și banii. Or dacă tu-l numești pe domnul Neacșu să gestioneze toți banii, ce înseamnă asta, care mai este rolul tău?” Ce se schimbă, în viziunea lui Toma: decizia se mută spre vicepremier Primarul Buzăului a mers mai departe și a afirmat că Marian Neacșu ar fi devenit „conducătorul informal” al PSD, tocmai prin atribuțiile extinse din Guvern. În același timp, Toma a susținut că Sorin Grindeanu „și-a mai pierdut” din autoritate în partid, inclusiv prin lipsa unei reacții inițiale, pe care o interpretează ca acceptare a noii împărțiri a puterii. „Domnul Neacșu a devenit și conducătorul informal al PSD-ului, prin aceste atribuții extrem de mari pe care le are în momentul ăsta (...). Sorin Grindeanu (...) și-a mai pierdut încă o bucată din partea de autoritate.” Context: rolul lui Neacșu ar fi fost deja central și în guvernarea Ciolacu Toma l-a descris pe Neacșu drept „un om stăpân pe sine” și a afirmat că acesta ar fi avut un rol similar și în perioada guvernării Ciolacu, doar că „fără să se știe”. Potrivit lui, proiectele și deciziile importante ar fi trecut prin Neacșu inclusiv când acesta era secretar general al Guvernului. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre forma exactă a noilor atribuții și despre mecanismul administrativ prin care sunt exercitate, rămâne de urmărit dacă această redistribuire de responsabilități va produce blocaje sau, dimpotrivă, va accelera deciziile legate de reforme și finanțări. [...]

PSD încearcă să blocheze din start scenariul unor majorări de taxe în 2027 , iar miza este predictibilitatea fiscală pentru companii și populație, într-un context în care Guvernul își nuanțează mesajele. Într-un interviu acordat Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , a exclus „din nou” o creștere a taxelor în 2027 și a invocat inclusiv diferențe de abordare față de premierul Luca Niculescu . Grindeanu a fost întrebat dacă există riscul creșterii taxelor anul viitor și a răspuns că PSD „nu susține acest lucru”. El a argumentat că atât populația, cât și companiile ar fi ajuns „la limita de sus a suportabilității” și că soluția ar fi măsuri care să stimuleze economia, nu majorarea poverii fiscale. În același context, liderul PSD a pus în contrast poziția sa cu formularea mai prudentă a premierului, care ar fi spus că „nu își dorește” o creștere a taxelor. Grindeanu a replicat că are „mai mare experiență administrativă” și a susținut că, din experiența ultimului „an și jumătate”, creșterea taxelor „n-a dus decât la descreșteri și la scădere economică”. Ce semnal transmite PSD pentru 2027 Mesajul central al lui Grindeanu este că partidul nu ar urma să accepte majorări de taxe, însă a introdus și o limitare: evaluarea depinde de datele care vor fi cunoscute „în săptămânile viitoare”, iar informațiile disponibile acum sunt descrise drept „primare” din perspectivă fiscală. În intervenția sa, Grindeanu a mai afirmat că efectul unei creșteri de taxe ar fi „exact invers” față de obiectivul urmărit și a indicat drept alternativă identificarea unor „mijloace” și „scheme financiare” care să „impulsioneze economia” și să ajute companiile. Contextul politic: diferență de ton față de premier Declarațiile vin după ce realizatoarea i-a semnalat diferența dintre certitudinea exprimată de el și formularea rezervată atribuită premierului Luca Niculescu. Grindeanu a explicat această diferență prin prudența șefului Guvernului și prin propria evaluare asupra efectelor politicilor fiscale recente. Articolul Digi24 amintește și o declarație anterioară a lui Grindeanu despre reducerea taxării muncii, într-un material separat: Digi24 . [...]

Guvernul pregătește comasarea voluntară a comunelor sub 1.500 de locuitori , într-un pachet de reforme care vizează reducerea costurilor și reorganizarea administrației, potrivit Digi24 . Premierul Luca Niculescu a anunțat, la începutul ședinței de Guvern de joi, că Ministerul Dezvoltării a finalizat proiectul de act normativ, care urmează să fie publicat în transparență decizională. Proiectul creează cadrul pentru comasarea voluntară a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori, iar „peste 420 de comune ar urma să beneficieze de sprijin și stimulente”, conform declarațiilor premierului. Șeful Guvernului a prezentat demersul drept „primul pas concret” al unei reforme administrative după 35 de ani, cu obiectivul de a oferi „servicii mai bune, la costuri mai mici”, păstrând identitatea locală. „Ministerul Dezvoltării a realizat deja actul normativ pentru comasarea voluntară a comunelor sub 1.500 de locuitori. Este primul pas concret pentru reforma administrativă a țării după 35 de ani.” Reorganizarea administrației centrale și a companiilor de stat În aceeași ședință, Guvernul constituie Comitetul Interministerial pentru analiza, fundamentarea și coordonarea reformelor administrației centrale și ale companiilor de stat. Comitetul va fi prezidat de premier, iar lucrările vor fi coordonate împreună cu viceprim-ministrul Marian Neacșu; tot joi ar urma să fie aprobat și calendarul acțiunilor. Premierul le-a cerut miniștrilor să pregătească reformele și să evalueze impactul asupra bugetului și populației, inclusiv din perspectiva continuității serviciilor publice. „Vă cer (...) să parcurgeți rapid pașii pentru pregătirea reformelor, evaluarea impactului bugetar, a efectelor asupra oamenilor și a continuității serviciilor.” Energie și industrie: măsuri pentru iarnă și prelungirea unei scheme de sprijin Niculescu a mai spus că, începând de miercuri, funcționează un grup de lucru coordonat de șeful Cancelariei, care urmează să analizeze măsuri pentru protejarea populației, sprijinirea marilor consumatori industriali și asigurarea aprovizionării cu energie și gaze naturale pe timpul iernii. Separat, Guvernul a decis să prelungească până la sfârșitul anului termenul de depunere a proiectelor în schema de sprijin pentru industrie gestionată de Ministerul Finanțelor, la solicitarea unor confederații patronale (în text apar două formulări diferite privind numărul acestora). Tot în ședința de joi ar urma să fie prezentat inventarul dosarelor europene prioritare și al obiectivelor României, realizat de Ministerul Afacerilor Externe. Premierul a mai afirmat că, prin rectificarea bugetară, au fost asigurate fonduri pentru plata pensiilor, serviciilor sociale, sănătății și a altor servicii publice esențiale. [...]