Știri
Știri din categoria Politică
Schimbul de replici dintre vicepremier și PSD mută în prim-plan disputa despre listarea companiilor de stat la bursă, într-un moment în care tema reformelor și a intereselor din jurul acestor active devine tot mai politizată, potrivit Digi24.
Oana Gheorghiu a reacționat după ce Lia Olguța Vasilescu a atacat-o, la un eveniment PSD de luni, pe fondul intenției vicepremierului de a lista la bursă unele companii de stat. Primarul Craiovei a susținut că Gheorghiu nu ar avea experiența necesară, folosind formularea că nu a condus „nici măcar un coteț de curci”.
Vicepremierul a legat atacul de subiectul listării și de o opoziție mai largă față de schimbări în zona companiilor de stat. În intervenția sa, Gheorghiu a spus că nu lista în sine ar fi deranjat, ci „reforma”, pe care a descris-o ca fiind percepută drept o amenințare pentru cei care vor să își păstreze interesele.
Tot în această cheie, ea a afirmat că reacțiile ar veni din „disperarea de a nu pierde beneficii” cu care unii „s-au obișnuit în ultimii 35 de ani”.
Gheorghiu a criticat tonul disputei și a spus că nu vrea să coboare la acest nivel, argumentând că discuția publică ar trebui să se concentreze pe „interesul românilor”, nu pe interese de partid sau de grup.
În același timp, vicepremierul și-a apărat parcursul profesional, afirmând că și-a construit cariera prin muncă și performanță și amintind proiectul realizat împreună cu Carmen Uscatu, în cadrul căruia au construit un spital.
În cadrul ședinței PSD de luni, Lia Olguța Vasilescu a susținut că vicepremierul ar fi avut ca „singură experiență” faptul că „își trăgea bani, 5.000 de euro pe lună, din donațiile pentru copiii cu cancer”.
În replică, Oana Gheorghiu a spus că a avut un salariu „pentru care a muncit foarte mult” și că suma este „exagerată”. Ea a adăugat și că nu crede că Vasilescu „face voluntariat la primărie” și că nu ar fi făcut „niciunde într-o funcție publică”.
Din informațiile prezentate, disputa rămâne deschisă și se poartă în jurul intenției de listare la bursă a unor companii de stat și a interpretării politice a acestei direcții. Digi24 nu indică, în materialul citat, un calendar sau o listă concretă de companii vizate.
Recomandate
Sindicatele cer rescrierea programului de guvernare, cu priorități economice și reguli pentru companiile de stat , în condițiile negocierilor pentru o nouă coaliție și ale demisiilor anunțate ale miniștrilor PSD, potrivit Digi24 . Blocul Național Sindical (BNS) a propus, la o întâlnire cu reprezentanți ai PSD, ca negocierile pentru formarea unei noi coaliții să ducă și la elaborarea unui nou program de guvernare. Argumentul sindicatelor: actualul program „nu a adus niciun beneficiu economiei”, cu excepția reducerii deficitului bugetar cu 0,8%. Ce vor sindicatele în noul program: energie, agricultură, apărare și ajutoare de stat Potrivit comunicatului BNS transmis de Agerpres, la discuții au participat „toți miniștrii social-democrați”, în contextul în care aceștia urmează să își depună mandatele. Sindicaliștii spun că reprezentanții PSD au arătat că își doresc continuarea proiectelor începute în coaliție, „însă într-o nouă formulă politică”. BNS a cerut ca noul program de guvernare să includă priorități explicite, între care: energia (electricitate, gaze naturale, sector petrolier); agricultura și industria alimentară, inclusiv producția de îngrășăminte; industria de apărare, cu transformarea programului SAFE într-un set de programe industriale „transparente”, care să genereze investiții, locuri de muncă și venituri bugetare pentru returnarea împrumutului de 16,8 miliarde euro; operaționalizarea schemelor de ajutor de stat aprobate anterior, pentru a facilita accesul mediului privat și crearea de locuri de muncă, inclusiv pentru persoanele disponibilizate recent. Companiile de stat: salvarea activelor, listări și reevaluări Un punct separat al discuțiilor a vizat companiile cu capital de stat. Pentru firmele „aflate în dificultate, fără perspective”, BNS propune salvarea activelor și identificarea de soluții pentru angajați, inclusiv recalificare. Pentru companiile listate la bursă, sindicatele și-au exprimat acordul privind vânzarea unor pachete de acțiuni la prețul pieței. În cazul companiilor nelistate, BNS a cerut „o reevaluare corectă” înainte de listare, susținând că, potrivit listei prezentate de vicepremierul Oana Gheorghiu, valoarea unora ar fi fost subevaluată pentru a asigura venituri suplimentare la buget. Legea salarizării bugetarilor: consultări pe „familii ocupaționale” și „help desk” la Ministerul Muncii Conform aceleiași surse, un punct central a fost proiectul noii legi-cadru privind salarizarea personalului bugetar, elaborat cu sprijinul experților Băncii Mondiale și aflat în pregătire pentru avizare. BNS afirmă că noul model ar introduce o valoare de referință fixă, diferită de salariul minim pe economie, ceea ce „ar putea duce” la stabilirea coeficientului de bază sub nivelul salariului minim. Autoritățile au reiterat principiul că niciun salariu aflat în plată nu va fi diminuat. BNS spune că două propuneri ale sale au fost acceptate de PSD: consultări pe fiecare familie ocupațională, cu participarea simultană a angajatorilor și sindicatelor; înființarea unui „help desk” la Ministerul Muncii, pentru sprijinirea departamentelor de resurse umane din instituțiile publice în reîncadrarea pe noile grile. De asemenea, s-a agreat ca familia ocupațională „Justiție” să nu aibă o lege distinctă de salarizare, urmând să fie inclusă în Legea unică de salarizare. În contextul crizei guvernamentale și al consultărilor de la Cotroceni, liderul PSD Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu confederațiile sindicale, iar ulterior a discutat și cu patronatele Confederația Concordia și Confederația Patronală IMM România, mai notează Digi24. [...]
PSD ridică miza crizei guvernamentale printr-un calendar de demisii , dacă premierul Ilie Bolojan rămâne în funcție, în timp ce președintele Nicușor Dan este chemat să gestioneze blocajul prin consultări, potrivit News . Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu (PSD), a spus că așteaptă de la președinte să îl convingă pe premier că „nu stă țara într-un singur om” și că, în lipsa unei soluții, partidul va trece la „celelalte scenarii”, inclusiv intrarea în opoziție. Demisii anunțate pentru a arăta că majoritatea nu mai există Vasilescu a indicat un calendar de retrageri din funcții guvernamentale, ca semnal că actuala majoritate nu mai funcționează: joi ar urma să își dea demisia miniștrii PSD din Guvern; ulterior, „în perioada imediat următoare”, ar urma să demisioneze și secretarii de stat și prefecții. Ea a adăugat că „o să se strângă demisiile și o să se prezinte demisiile”, ritmul depinzând de cât de repede se întâmplă acest lucru. Mandat intern în PSD și rolul președintelui Potrivit declarațiilor sale, Vasilescu invocă un mandat intern dat de „97,7% dintre colegii” PSD, în sensul că partidul „nu mai poate să continue” cu Ilie Bolojan ca prim-ministru. În acest context, ea consideră că președintele poate „să constate că nu mai este o coaliție” dacă Bolojan rămâne premier. În paralel, președintele Nicușor Dan a chemat miercuri partidele din coaliția de guvernare la consultări, după ce PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. [...]
PSD pregătește o retragere din Guvern care poate bloca funcționarea coaliției , după ce partidul și-a retras sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan , iar miniștrii social-democrați ar urma să-și depună demisiile joi, potrivit declarațiilor Liei Olguța Vasilescu, citate de Adevărul . Lia Olguța Vasilescu a spus marți seară, la România TV , că PSD așteaptă ca președintele Nicușor Dan să intervină în criza politică și să îl convingă pe premier că „funcționarea coaliției nu depinde de o singură persoană”. În lipsa unei soluții, PSD ar urma să treacă la „celelelalte scenarii”, inclusiv opoziția. Demisii în lanț: miniștri, apoi secretari de stat și prefecți Primărița Craiovei a afirmat că miniștrii PSD sunt „pregătiți” să își prezinte demisiile joi, iar ulterior ar urma să demisioneze și secretarii de stat și prefecții, „în perioada imediat următoare”. Miza declarată este să fie arătat public că „nu mai există aceeași majoritate”. „Joi îşi vor da demisia miniştrii din Guvern ca să arătăm că nu mai există aceeaşi majoritate. Vor urma şi secretarii de stat şi prefecţii (…) în perioada imediat următoare.” Contextul politic: PSD a retras sprijinul pentru premier Declarațiile vin după ce PSD a decis luni, cu 97,7% din voturi, să își retragă sprijinul politic pentru Ilie Bolojan, potrivit informațiilor citate în articol. Vasilescu a mai susținut că „toate scenariile sunt deschise”, inclusiv trecerea PSD în opoziție, dacă premierul nu își depune mandatul. În același context, ea a indicat că președintele ar avea posibilitatea de a constata oficial că actuala coaliție nu mai există, dacă premierul rămâne în funcție. Ce urmează: consultări la Cotroceni Consultările convocate de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni sunt programate pentru miercuri, pe fondul tensiunilor din coaliție după retragerea sprijinului politic pentru premier. Dacă demisiile anunțate se concretizează, Guvernul ar intra într-o etapă de instabilitate operațională, cu efect direct asupra capacității de decizie și asupra continuității conducerii în administrație (prin plecarea ulterioară a secretarilor de stat și prefecților). [...]
PNL riscă un cost electoral major dacă acceptă înlăturarea lui Ilie Bolojan , în condițiile în care premierul are, potrivit unui analist citat de Adevărul , o cotă de încredere în sondaje „dublă” față de partid, iar liberalii sunt „dependenți de imaginea lui”. PSD a votat cu o majoritate covârșitoare retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan și le cere liberalilor să numească un alt premier. În acest context, PNL s-a reunit marți, de la ora 10:00, într-o ședință considerată decisivă, pe fondul tensiunilor tot mai mari din coaliție. La finalul reuniunii, liberalii au adoptat în unanimitate o rezoluție de susținere a continuării guvernării sub conducerea lui Bolojan și a finalizării reformelor asumate. Documentul califică demersul PSD drept „iresponsabilitate” și „fugă de răspundere”, invocând inclusiv întârzieri majore în absorbția fondurilor europene, și avertizează că PNL nu va mai rămâne într-o coaliție cu PSD dacă social-democrații trec de la declarații la declanșarea efectivă a unei crize politice. Rezoluția este detaliată în materialul Adevărul . De ce miza e electorală, nu doar de coaliție Analistul politic George Rîpă susține că un curent anti-Bolojan în interiorul PNL „este imposibil de coagulat” în acest moment, nu din motive emoționale, ci din calcul electoral. El afirmă că atacurile PSD ar fi avut un efect invers, victimizându-l pe Bolojan și consolidându-i poziția publică. „Bolojan este singurul lider de partid parlamentar care are în sondaje o încredere dublă față de partidul pe care îl conduce. PNL este dependent de imaginea lui.” În același registru, Rîpă avertizează că o eventuală „trădare” internă care ar facilita schimbarea premierului ar putea împinge partidul spre un prag de circa 10% și ar întări percepția că PNL este „o anexă a PSD”. „Dacă liderii PNL ar ajuta la înlăturarea lui Bolojan, partidul s-ar prăbuși probabil în jurul cotei de 10%.” Opțiunile PNL și presiunea pe PSD În partid există totuși contestatari ai lui Bolojan. Potrivit articolului, președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, este prezentat drept principal susținător al reluării negocierilor cu PSD, iar senatoarea Nicoleta Pauliuc a cerut o rezoluție care să excludă discuții cu AUR, S.O.S România și POT — solicitare respinsă, pe motiv că PNL are nevoie de susținere parlamentară pentru a-și menține guvernul. Sunt menționate și poziții critice din partea lui Emil Boc și Alina Gorghiu. Scenariile descrise în material includ: discuții pentru o „soluție de compromis” cu PSD, dacă social-democrații reușesc să răstoarne guvernul prin moțiune de cenzură ; varianta unui guvern minoritar , alături de USR și UDMR, dacă moțiunea nu trece. Analistul citat argumentează însă că PNL ar avea interesul să evite „mutări bruște” și să lase costurile crizei pe umerii PSD, despre care spune că ar risca pierderi rapide în teritoriu dacă ar ieși de la guvernare. În același timp, articolul notează că PSD ar putea trece de la declarații la declanșarea crizei politice, scenariu despre care PNL avertizează explicit în rezoluția adoptată; contextul acestei escaladări este tratat de Adevărul . În fundal, publicația leagă criza politică și de efecte economice, trimițând la un material separat despre reacții pe piață și costurile de finanțare ale statului: Adevărul . [...]
Retragerea sprijinului politic al PSD pentru premierul Ilie Bolojan fără ieșire de la guvernare prelungește incertitudinea decizională în Coaliție , cu potențial de blocaj pe reforme și pe proiecte asumate de Executiv, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de ministrul Justiției, Radu Marinescu , care spune că PSD nu „abandonează guvernarea”, dar își retrage susținerea pentru șeful Guvernului pe fondul tensiunilor din interiorul alianței. Marinescu susține că decizia nu echivalează cu o retragere din „responsabilitatea de a guverna și de a face reforme” și insistă că miniștrii PSD au avut un rol direct în implementarea măsurilor asumate de Cabinet. Ce invocă PSD: „lipsă de respect” și statut de partener inegal Ministrul Justiției explică ruptura politică prin percepția că PSD nu este tratat ca partener egal în Coaliție și că nu este ascultat de premier. „Despărțirea a fost generată de percepția noastră că Partidul Social Democrat nu este privit efectiv ca un partener, că nu este ascultat și că nu primește respectul pe care consideră că este legitim să îl aștepte de la cel care conduce Guvernul.” El mai afirmă că hotărârea a fost luată „democratic”, prin consultare și vot în partid, și respinge ideea că ar fi o mișcare arbitrară. Miza practică: reforme și proiecte, inclusiv pe Justiție și PNRR Radu Marinescu își apără mandatul și spune că există rezultate „concrete și verificabile public”, menționând, între altele, eforturi pentru accelerarea proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și pentru reforma justiției. În același timp, admite că unele proiecte au rămas blocate din „motive externe”, fără a detalia în articol care sunt acestea. „Sunt mulțumit de faptul că am făcut maxime eforturi pentru a dinamiza, de exemplu, proiectele din PNRR și reforma esențială a justiției. Unele lucruri au fost realizate, altele nu au putut fi făcute din rațiuni pe care le-am arătat public.” Ce urmează: PSD nu dă un calendar și evită scenariile Întrebat despre o posibilă demisie a miniștrilor PSD sau despre scenarii administrative în cazul în care ar rămâne posturi vacante, Marinescu evită un răspuns ferm și spune că „soluțiile concrete” vor fi decise în conducerea partidului. Totodată, el afirmă că există „instrumente constituționale și politice” pentru gestionarea situației și că nu vede democrația ca pe un risc pentru stat în acest context. În lipsa unor decizii anunțate privind componența Guvernului sau un calendar politic, rămâne deschisă întrebarea dacă tensiunile se vor traduce în schimbări operative sau într-o perioadă prelungită de negociere internă, cu efecte asupra ritmului de adoptare a reformelor. [...]
PSD pregătește o ieșire controlată din Guvern, cu demisii în bloc și moțiune de cenzură , un scenariu care poate împinge rapid administrația în regim de interimat și poate prelungi incertitudinea decizională , potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Conform unor surse citate de publicație, cei șapte miniștri PSD ar urma să demisioneze joi dimineață, înaintea ședinței de Guvern, iar ulterior partidul ar putea depune o moțiune de cenzură pentru demiterea cabinetului Bolojan. Social-democrații ar aștepta, mai întâi, anunțul președintelui Nicușor Dan de miercuri seară, după consultările de la Palatul Cotroceni. Dacă din aceste discuții „nu iese o soluție”, planul ar fi activat a doua zi. Cum ar funcționa Guvernul după demisiile miniștrilor PSD Sursele citate susțin că miniștrii PSD își vor delega atribuțiile către secretari de stat înainte de a demisiona, pentru a evita blocarea activității executive. În acest scenariu, la ședința de Guvern de joi ar urma să participe secretari de stat din ministerele deținute de PSD. După semnarea demisiilor de către președintele Nicușor Dan și instalarea interimatului la portofoliile rămase vacante, PSD ar urma să pregătească moțiunea de cenzură. Efectul în aparatul de stat: retrageri în lanț, după depunerea moțiunii Digi24 notează că, odată cu depunerea moțiunii de cenzură, PSD ar urma să își retragă și ceilalți reprezentanți din aparatul de stat, inclusiv: secretari de stat; prefecți; subprefecți. La momentul votului moțiunii, singurul lider PSD care ar rămâne în funcție ar fi președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu . Potrivit informațiilor obținute de Digi24, acesta ar fi pregătit să demisioneze și el dacă moțiunea nu trece și partidul decide să treacă în opoziție. Calendar estimat și condiții Întregul proces „s-ar putea întâmpla în 2–3 săptămâni”, în funcție de momentul în care președintele semnează demisiile miniștrilor PSD și de evoluția discuțiilor politice de miercuri, mai arată aceeași sursă. Informațiile sunt prezentate ca scenariu bazat pe surse, nu ca decizie oficială deja anunțată public. [...]
